FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

REFERAT ORGANIZAREA SI BONITAREA TERENURILOR: Studiu de caz privind indicatorii necesari intocmirii planului de amenajare a judetului Brasov

Coordonator: Adrian Turek

STUDENT: Gramaticu Andra-Ioana GRUPA: 8211

STUDIU DE CAZ PRIVIND INDICATORII NECESARI INTOCMIRII PLANULUI DE AMENAJARE A JUDETULUI BRASOV
1) Date generale:
Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. 2 Se intinde pe 5.363 km , care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii. La est se mrginete cu judeul Covasna, n sud-est cu judeul Buzu, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita. Municipiul Braov (reedina judeului) este situat la 25o30' longitudine estic i 45o45' latitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. Jud. Mure i Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzu la sudest, jud. Prahova, Dmbovia i Arge la sud i jud. Sibiu la vest. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km2, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km2 teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului Brasov numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km2 situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii.

2)Caracterizarea generala a cadrului natural al judetului: a) RELIEF:

Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate, existand trei trepte dinstincte, Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre relief si conditii geografice. n centru i est, Depresiunea Braov i munii care o nconjoar (Persani, 900-1100 m; Clabucetele, 800-1000 m; Postvaru i Piatra Mare, 1000-1843 m, nordul Bucegilor cu Vf. Omu - 2505 m), iar n vest,
2

Depresiunea Fgra ncadrat n sud de creasta Munilor Fgra (Vf. Moldoveanu, 2544 m), iar in nord de Podiul Hrtibaciului, 500-700 m.

b) RETEA HIDROGRAFICA:
Datorit faptului c este o zon n mare msur muntoas, apele ce o strbat au un debit mic. ntregul teritoriu se ncadreaz n bazinul hidrografic superior al Oltului care strbate judeul Braov pe o distan de aproximativ 210 km. Tabloul apelor de suprafa este completat de lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea, Podragul, etc.) i de acumularea de la Trlung Scele.

c) RESURSE NATURALE:
Judeul Braov deine 32 de arii protejate dintre care dou sunt parcuri naionale/naturale (Piatra Craiului i Bucegi). Suprafata ariilor protejate din jude este 27313,7 ha, reprezentnd cca 7% din suprafaa judeului Braov. n cursul anului 2005, la nivelul judeului Braov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de psri, dintre care 196 protejate conform legislaiei n vigoare, i 62 specii de faun, dintre care 39 protejate. n subsolul judeului Braov se gsesc diverse resurse: roci magmatice (n special bazalt), roci sedimentare, mineralizaii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perani, Grid, Veneia de Jos, Rupea, Homorod i ape srate de zcamnt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Bile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei i de la Hoghiz (izvor carstic). Comuna Trlungeni dispune de resurse naturale care n momentul de fa nu sunt suficient exploatate, i anume: apele minerale carbogazoase i srate, argil pentru crmid i igl, nisip i pietri din albia celor dou pruri necesare n construcie.

d) CLIMA:
Clima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental; mai umed i rcoroas n zonele montane, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n zonele mai joase. Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6 oC) i cea mai ridicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura
3

medie anual n jude este de 8 oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la 25 ianuarie 1942 n localitatea Bod (-38,5 oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung chiar i la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos.

e) FAUNA:
Fauna este foarte variat, graie multitudinii biotipurilor ntlnite din vestul Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlatinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (orecarul comun, orecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc).

f) FLORA:
Caracteristica zonelor de deal si de munte cuprinde numeroase endemisme si relicte. Ele pot intalnite si admirate in rezervatiile naturale m-tii Piatra Craiului, Dealul Tampa, mlastinile entofice de la Prejmer, Poiana Narciselor de la Vad. Incepand cu stejarii seculari, in flora judetului Brasov pot fi enumerate : garofita Pietrii Craiului, floarea de colt, laleaua pestrita, zambila salbatica, macul de munte, colilia, nemtisorul de stanca, crucea voinicului...si multe altele.

3)Principalele functii economice ale teritoriului: a) INDUSTRIA:

n judeul Braov, industria are vechi tradiii datorit variatelor bogii naturale i a unor condiii social-istorice specifice. Activitile meteugreti sunt prezente aici nc din antichitate, primele organizri industriale fiind realizate n Evul Mediu. Concentrrile ulterioare au creat premisele apariiei unor centre industriale puternice, n care erau reprezentate majoritatea ramurilor industriale ale vremii, organizate n bresle
4

nc din secolul al XIV-lea. Acestea au avut o contribuie semnificativ la dezvoltarea oraului-cetate Braov. Profilul industrial al Polului de Cretere Braov este determinat de industria alimentar i textil, industria de prelucrare a lemnului, industria de maini i echipamente i industria mijloacelor de transport. O caracteristic deosebit a economiei locale este dat de prezena majoritii ramurilor industriale. n ultimii ani, investitori precum Autoliv Romnia S.A., Ina Schaeffler Braov S.R.L., Eurocopter Romnia S.A., Rolem S.R.L., Freshtex Textile Finishing S.R.L., DTR Draexlmaier Sisteme Tehnice Romnia S.R.L., Europharm Holding S.A., Losan Romnia S.R.L., Quin Romnia, M.T.I. Impex S.R.L., Stabilus Romnia S.R.L. au iniiat afaceri prospere de producie . Ca urmare a restructurrii economiei naionale, o parte important din capacitile de producie ale judeului Braov i-au diminuat activitatea sau au fost nchise. Astfel, au fost generate, pe de o parte for de munc disponibil pentru angajare, iar pe de alt parte spaii utilizabile n scopuri industriale sau logistice. Comparativ cu anul 1989, productia industriala din anul 2001 a fost mai mica cu 78,1%. Ritmul de scadere a fost de-a lungul acestor ani mai mare n judetul Brasov dect la nivel national. Scaderile au fost substantiale iar cresterile, atunci cnd s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendinta n ultimii doi ani consecutivi este de usoara crestere (cu 2,7% n anul 2002 fata de 1999 si cu 0,5% n anul 2001 fata de 2000). n industria judetului Brasov, scaderea productiei industriale n perioada de dupa 1990, se datoreaza n primul rnd existentei celor doua societati mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. si S.C. Roman S.A., unde numarul mare de salariati si cstigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent n cresteri de productie si productivitate. Analiza economic la nivelul Polului de Cretere Brasov Conform datelor furnizate de Registrul Comerului, n economia judeului Braov, la sfritul anului 2007 exista un numr total de 41.197 de ageni economici nregistrai, din care: 632 societi pe aciuni, regii autonome, 31.518 societi cu rspundere limitat, 77 societi n nume colectiv, 7 societi n comandit simpl, 76 organizaii cooperatiste, asociaii familiale. Din cele 41.197 de firme nmatriculate n judeul Braov la Registrul Comerului, n urma analizei rezultatelor economice pe anul 2007 existau
5

doar 23.461 de firme care au depus bilanul (firme active) i numai 17.764 cu rezultate economice. La nivelul Polului de Cretere Braov, exista la finele anului 2007 un numr de 19.720 de firme care au depus bilanul, din care 14.614 au avut rezultate economice. Dintre acestea 11.944 (81,7%) erau n Municipiul Braov iar diferena de 2.670 (18,3%) figurau n restul zonei. Evolutia numarului de firme: Nr.de firme active in Polul de Crestere Brasov 2006 2007 Crestere% Brasov 11.120 11.994 7,41% Chimbav 149 195 30,87% Cristian 115 157 36,52% Sacele 583 683 17,15% Codlea 430 489 13,72% Predeal 204 231 13,24% Sanpetru 112 153 36,61% Rasnov 350 407 16,29% Harman 123 169 37,40% Halchiu 81 97 19,75% Prejmer 144 188 30,56% Bod 59 73 23,73% Tarlungeni 83 99 19,28% Vulcan 69 74 7,25% Total 13,662 14,688 7,50% Din analiza tabelului de mai sus rezulta: creterea semnificativ a numrului de firme active din zona de influen a Municipiului Braov pe 2 axe. Axa Braov Cristian Ghimbav i Braov Hrman - Snpetru - Prejmer. creterea constant a numrului de firme active. orientarea noilor antreprenori ctre zonele limitrofe Municipiului Braov

b) AGRICULTURA :
Potrivit rezultatelor anchetei efectuate de ISSE (213), n Romnia existau la sfritul anului 2005 un numr de 4.256.152 exploataii agricole, cu 5,1% mai puine dect n anul 2002, cnd numrul lor a fost de 4.484.893. Exploataiile agricole individuale, n numr de 4.237.889, au nregistrat o scdere de 5,0% fa de anul 2002, iar unitile cu personalitate juridic, care au desfurat activitate agricol, o scdere de 19,4%, respectiv, de la 22.672 n anul 2002, la 18.263 n anul 2005. Ancheta arat c mai puin de o treime
6

din exploataiile agricole din Romnia ating pragul de potenial economic existent la nivel european. Mai exact, 29% dintre exploataiile agricole, respectiv 1.246.159 din cele 4.256.152 exploataii existente n Romnia, ating pragul de o unitate economic de dimensiune european (ESU). Conform Monografiei judeului Braov din anul 2000, n ce privete producia global agricol, judeul Braov ocup locul 26 ntre celelalte judee din care producia vegetal locul 32, iar producia animal locul 14. Dintre culturi, cartoful ocup locul 3 ntre judeele rii, fiind cea mai reprezentativ cultur pentru judeul Braov. Judeul Braov deine un total agricol de 297426 ha, din care domeniul public deine 33,7% iar domeniul privat deine 66,3% din total. Din domeniul privat, 90,5% este deinut de domeniul privat particular i 9,5% este deinut de domeniul privat al statului. Domeniul privat particular deine 78,5% din total arabil pe jude, 87,5% din total fnee, 70,6% din total vii i livezi i numai 28,4% din total puni. n ce privete structura culturilor pe total jude, ponderea cerealelor pioase este de 30-35%, cartoful 15-20%, plantele de nutre 30-35%, celelalte culturi deinnd ponderi mai reduse: porumbul 2-3%, sfecla pentru zahr 1-2%, legumele 1-2%. Efectivele principalelor specii de animale pe jude sunt 63000 capete bovine, 275000 capete ovine i 82000 capete porcine. Suprafaa cultivat cu cartofi (ha) n anul 2008, n judeul Braov, a fost cu 5,16 % mai mare fa de anul 2002 : 2002 2004 2006 2008 Total 14.500 16.329 14.791 15.248 Sector privat 13.942 15.799 14.682 15.183 Terenurile pe care se desfoar activitile agricole sunt situate preponderent n zona montan, unde predomin punile i fneele, precum i n zona de podi, unde ponderea cea mai mare o dein terenurile arabile.
FONDUL FUNCIAR, DUP MODUL DE FOLOSIN, LA 31 DECEMBRIE:

Judetul Brasov Suprafata totala Suprafata agricola-total din care: Arabila

1990 53650 9 29751 9 11817 5

2000 53650 9 29739 7 11817 9

2002 53650 9 29733 2 11811 8

7

2004 53650 9 29725 5 11806 0

2007 536509 297897 123749

Pasuni Fanete Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole

11989 0 56566 203 2685

11989 0 56579 188 2561

11989 0 56575 188 2561

11987 7 56569 188 2561

97086 60440 202 1420

PRODUCIA VEGETAL I EFECTIVUL DE ANIMALE: Din punct de vedere al producii vegetale i efectivelor de animale situaia Polului de Cretere Braov n context regional i naional este urmtoarea: 2007 Pol de crestere Reg. Centru Romania Productie 282.079 4.008.363 31.327.212 vegetala-tone Efective de 2.494.897 2.807.291 18.153.814 animale - numr PARCUL DE TRACTOARE I PRINCIPALELE MAINI AGRICOLE DIN AGRICULTUR (BUCATI), LA 31 DECEMBRIE :
Judetul Brasov Tractoare agricole fizice Pluguri pt.tractor Semanatori mecanice 1990 2000 2876 4127 1038 2768 501 776 477 2001 4265 2818 821 468 2002 4405 3015 892 461 2003 4790 3197 951 484 2004 4614 3283 994 480 2005 4510 3256 978 466 2006 4515 3263 978 472 2007 4485 3283 984 466

Combine 498 autopropulsat e pt. recoltat: cereale paioase + porumb + furaje

c) TURISMUL :
In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba n primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se nscrie ntr-un vast teritoriu de interes turistic n imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc). Judetul Brasov concentreaza n limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneoclimaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile mbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele mpadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA, LA 31 IULIE : Tipuri de 1990 2000 2002 2004 2007 structuri de primire turistica Total 240 308 338 431 471 Hoteluri 38 38 35 41 54 Hanuri si moteluri 4 2 2 6 9 Vile turistice 151 43 38 43 42 Cabane turistice 32 28 24 20 13 Bungalouri 0 20 21 21 13 Sate de vacanta 0 1 1 1 2 Campinguri si 4 2 2 3 0
9

popasuri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice

11 0 0 0

8 18 65 83

7 24 63 121

3 82 104 107

1 137 200 0

CAPACITATEA I ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTIC, N PERIOADA 1990-2007: Judetul Brasov Capacitatea de cazare: Existenta (locuri) In functiune (mii locuri-zile) Sosiri (mii) Innoptari (mii) Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune (%) 1990 12488 3658,4 773,1 2358,8 64,5 2000 10549 3681,9 326,7 890,7 24,2 2002 9528 3297,1 290,3 779,3 23,6 2004 11380 3900,5 421,8 960,8 24,6 2007 12634 4704,7 556,8 1191,5 25,3

4)Principalele date demografice privind populatia, reteaua de localitati, distributia lor in teritoriu:
POPULATIA SI DENSITATEA POPULATIEI LA RECENSAMINTE: Judetul Brasov Numarul locuitorilor Locuitori/km2 15 martie 1966 442692 82,5 5 ianuarie 1977 582863 108,7 7 ianuarie 1992 643261 119,9 18 martie 2002 589028 109,8

10

EVOLUTIA FENOMENELOR DEMOGRAFICE N ANII 2001 SI 2002 LA NIVEL DE TARA SI JUDET BRASOV SE PREZINTA ASTFEL:

2001 2002 Romania Brasov Romania Brasov Nascuti-vii 220.368 5.634 210.529 5.415 Decedati 259.603 5.751 269.666 6.106 Spor natural -39.235 -117 -59.137 -691 Casatorii 129.93 3.767 129.018 3.577 Divorturi 31.135 1.047 31.79 977 Decedati sub 1 an 4.057 86 3.648 86 Natalitate 9,8 9,1 9,7 9,2 Mortalitate 11,6 9,2 12,4 10,4 Spor natural -1,8 -0,1 -2,7 -1,2 Nuptialitate 5,8 6,1 6,0 6,1 Divortialitate 1,39 1,68 1,47 1,66 Mortalitate infantila 18,4 15,3 17,3 15,9 REEAUA DE LOCALITI I POPULAIA: Zona Metropolitan este constituit n jurul Braovului, care este municipiu de rangul I i este singurul pol de cretere naional din regiunea de dezvoltare Centru. n Zona Metropolitan sunt integrate 3 municipii (Braov, Codlea i Scele), 3 orae (Ghimbav, Predeal i Rnov) i 8 comune (Bod, Cristian, Hlchiu, Hrman, Prejmer, Snpetru,Trlungeni i Vulcan). Populaia Zonei Metropolitane este distribuit, conform datelor din 20074, dup cum urmeaz: Brasov Codlea Sacele Ghimbav Predeal Rasnov Bod Cristian Halchiu Harman Unitate administrativa Populatia 2007 Municipiu 277,945 Municipiu 24,550 Municipiu 31,796 Oras 5,357 Oras 5,174 Oras 16,055 Comuna 4,173 Comuna 4,300 Comuna 4,560 Comuna 4,775
11

Prejmer Sanpetru Tarlungeni Vulcan Total:

Comuna Comuna Comuna Comuna

8,876 3,759 7,996 4,551 403, 867

5)Infrastructura judetului: a) CAI DE COMUNICATIE:

Din judetul Brasov, reteaua cailor rutiere totalizeaza 1.449km, din care 398 km sunt drumuri nationale. Sosele internationale: E60: Brest - Nantes - Orlans - Basel (Ble) - Viena Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China; E68: Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras Brasov. Drumuri nationale: DN1: Arad - Sibiu - Fagaras - Brasov Bucuresti; DN1A: Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte Ploiesti; DN10: Brasov - Harman - pasul Buzau Buzau; DN11: Brasov - Harman pasul Oituz Onesti; DN73: Brasov - Bran - Campulung Pitesti; DN73A: Predeal - Paraul Rece - Rasnov - Sinca Sercaia. Drumuri judetene: DJ 103: Brasov - judetul Covasna; DJ 131: Maierus Apata; DJ 132: Homorod Jimbor; DJ 104: Sercaia Hoghiz; DJ 108: Sanpetru Harman. Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Detine cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km ). Aici se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Pornesc sase ramificaii: *Tronsonul Brasov - Predeal Bucuresti; *Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe Gheorgheni; *Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara Oradea; *Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu Teius; *Tronsonul Brasov - Harman - Intorsura Buzaului; Tronsonul Brasov Zarnesti. Reteaua de cai aeriene cuprinde aeroportul din orasul Brasov, care este inca in constructie. Pozitionarea intr-o zona in care se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie, realizand legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est, reprezinta un mare avantaj turistic,economic etc, pentru judetul Brasov. Insa infrastructura de transport neadecvata ( lipsa autostrazii Bucureti Brasov, lipsa aeroport in
12

constructie, absena centurilor ocolitoare din jurul principalelor zone urbane) ii acorda acestuia o diminuare a potentialului turistic,insa aceasta este nesemnificativa.

b) LUCRARILE HIDROTEHNICE:
*Canalizare si alimentare cu apa oras Sacele, jud.Brasov *Alimentare cu apa Fundata, beneficiar Primaria Fundata jud.Brasov *Inlocuire conducta aductiune Ciucas - Trlung conducta din polietilena si prag deversor, beneficiar COMPANIA APA Brasov *Lucrari hidrotehnice exterioare (conectare la utilitati a instalatiei exterioare de apa), beneficiar G.S.K. EUROPHARM Brasov *Alimentare cu apa a localitatilor Feldioara Corbi, beneficiar Primaria Ucea jud.BrasovAlimentare cu apa a localitatii Bunesti, beneficiar Primaria Bunesti jud.Brasov

c) RETELE DE ALIMENTARE CU APA:

REEAUA DE DISTRIBUIE A APEI POTABILE:

Judetul Brasov 2004 Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila (nr.) la 46 sfarsitul anului din care: Municipii si orase 10 Lungimea totala simpla a retelei de distributie a 1529 apei potabile (km) la sfarsitul anului d) GOSPODARIREA APELOR:

2005 45 10 1513

2006 47 10 1548

2007 48 10 1602

Conducerea Societatii de Gospodarire a Apelor (SGA) Brasov a prezentat de curand raportul de activitate pe anul in curs. Institutia gestioneaza 26,5% din bazinul hidrografic al raului Olt, respectiv 5.363 kmp, areal unde exista 2.011 km de cursuri de apa, trei lacuri de acumulare, 230 km de diguri si 59 km de maluri consolidate. In 2007, angajatii SGA Brasov au efectuat noi terasamente (de 86.000 mc) si au igienizat cursurile de apa pe 49 km. De asemenea, au fost facute analize ale calitatii.
13

e) RETELE DE ALIMENTARE ELECRICA: SCURT ISTORIC AL SOCIETATII A.F.E.E. Brasov Aparitia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a primelor instalatii electrice a rezultat din preocuparea din totdeauna a omului pentru cresterea continua a nivelului de satisfacere a necesitatilor sale. Inceputul se poate regasi inca din antichitate, de atunci si pana la primele instalatii electrice si magnetice, fundamentandu-se legi teoretice pe baza observatiilor practice, care au condus la realizarea unor aplicatii in domenii ca: telegraful, telefonul, iluminatul electric, generatoarele si motoarele electrice. Tara noastra a fost printre primele care au beneficiat de binefacerile aplicarii electricitatii, urbea de pe Bega fiind primul oras european cu iluminat stradal. Primul post de transformare pentru distributie publica s-a realizat in anul 1916, in zona Spitalului militar, racordat in derivatie din LEA 15 kV de la C.H.E. Vulcan, care alimenta fabrica de ciment. Dupa primul razboi mondial s-a extins reteaua de 15 kV in zona centrala, prin cablu subteran la un post de transformare in actuala Piata Sfatului (subsolul magazinului de stofe Scherg) de la care s-a construit o retea de distributie de joasa tensiune, inclusiv iluminat public. In urma nationalizarii intreprinderilor industriale, prin decizia nr. 7359 din 6 august 1948 a Ministerului Industriei s-a infiintat Societatea Regionala de Electricitate Brasov, ca intreprindere industriala de stat. Noua societate de electricitate a comasat instalatiile de distributie publica din cea mai mare parte a actualelor judete Brasov (cu exceptia zonei Fagaras-Victoria-Rupea, care apartinea de S.R.E. Sibiu) si Covasna. Dupa legiferarea reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, prin care s-au creat judetele, incepand cu data de 1 iunie 1968 s-a reorganizat si I.R.E. Brasov (aceleasi initiale, insemnand insa "Intreprindere de Retele Electrice") corespunzator teritoriului actualelor judete Brasov si Covasna, cu aceasta ocazie preluand de la I.R.E. Sibiu instalatiile din zona Fagaras,VictoriaRupea. Noua forma de organizare si noua denumire s-au pastrat pana in februarie 1990, cand s-a revenit la denumirea de Intreprindere de Retele Electrice, iar din noiembrie 1990, prin infiintarea Regiei Autonome de Electricitate "RENEL", I.R.E. Brasov s-a transformat in Filiala de Retele Electrice - F.R.E. Brasov.

14

In 1996 denumirea de F.R.E. Brasov se schimba in F.T.D.E.E. Brasov Filiala de Transport si Distributie a Energiei Electrice Brasov. Urmeaza infiintarea in iulie 1998 a Companiei Nationale de Electricitate, CONEL, avand cele 3 de ramuri de transport, productie si distributie. Partea de distributie cuprinde 42 de filiale in intreaga tara, una dintre acestea fiind cea de la Brasov. Astfel, vechea denumire de F.T.D.E.E. se regaseste sub una noua - S.D.E.E. Brasov, semnificand, dupa cum probabil ati dedus, Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Brasov. In conformitate cu HGR 365, in 2.07.1998 s-a infiintat COMPANIA NATIONALA DE ELECTRICITATE SA, SC ELECTRICA SA, Filiala de Transport si Distributie a Energiei Electrice Brasov devenind Sucursala de Distributie. La 31.07.2000 se infiinteaza SC ELECTRICA SA ca urmare a reorganizarii Companiei Nationale de Electricitate, conform HGR 627 / 31.07.2000 In prezent, ELECTRICA SA functioneaza ca societate cu arie de cuprindere nationala, avand 8 filiale zonale. Filiala Transilvania Sud, cu sediul la Brasov, are in componenta 6 sucursale, printre care se numara si Sucursala Brasov.

Webliografie :
15

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_brasov/ http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Brasov/relief_brasov.php http://www.aventurilapescuit.ro/articol_577/harta_judetului_brasov.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bra%C5%9Fov http://www.romania.gov.ro/index.php?page=brasov http://www.kronstadt2001.ro/source/fr_main1.htm http://www.univagro-iasi.ro/ro/files/doctorat/2008_ian_Blendea_ro.pdf http://www.brasov.insse.ro/main.php http://www.judbrasov.ro/cjbv/page.php?cat=3&pag=102 http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planulintegrat-de-dezvoltare-urbana.pdf http://www.electrica.ro/content.asp?id=194

Titlu: Studiu de caz privind indicatorii necesari intocmirii planului de amenajare a judetului.... 16

1) date generale: asezarea jud, suprafata, vecinatati existente, si alte date generale ( nu istorie, steaguri etc) 2) caracterizare generala a cadrului natural al judet: relief, retea hidrogafica, resurse naturale, clima, fauna flora, 3) principalele functii economice ale teritoriului ( industrie, agricultura cu tabele, date, suprafete de culturi existente in judet, turism specific) 4) principalele date demografice privind populatia,reteaua de localitati, distributia lor in teritoriu 5) infrastructura judetului: -cai de comunicatie -lucrarile hidrotehnice -retele de alimentare cu apa -gospodarirea apelor -retele de alimentare elecrica

17