Litosfera ofera o mare varietate de resurse naturale, care prezinta valoare economica

deosebita. Litosfera se reprezinta la suprafata, printr-un relief foarte variat, apreciat ca suport al activitatii umane. Calitatile reliefului ca resursa naturala se refera la varietatea formelor minore si minore de relief , care au grade diferite de favorabilitate, pentru amplasarea de asezari si cai de comunicatie, pentru folosinta in agricultura. De asemenea altitudinea reliefului aduce diferentieri in gradul de propicitate a mediului, resimtite in peisaje si in prezenta sau absenta activitatilor umane.

Resursele de soluri, cu grade variate de fertilitate sunt reprezentate pe circa 51% din
suprafaa uscatului, ceea ce nseamn c unui locuitor al Terrei i revine numai 0,126 ha. Calitatea de baz - fertil confer solului valoare de resurs, care se exprim prin capacitatea de producie a terenului folosit pentru obinerea de biomas vegetal. Gradul de fertilitate al solului rezult din contribuia factorilor genetici, variabili de la o zon de clim la alta. Cele mai rodnice, cu valoare economic ridicat, sunt: o Solurile fertile (mollisoluri, argiluvisoluri i soluri negre tropicale), repartizate pe circa 10% din ntinderea continentelor populate. o Solurile mediu fertile (n America de Sun i Australia), acoper 1/3 din suprafaa uscatului. o Solurile slab fertile (spodosoluri, cambisoluri)reprezint 8-9% di ntinderea uscatului, dar acoper suprafee mari din America de Nord i Eurasia. o Solurile nefertile (21,2% din ntinderea uscatului) sunt forme de histosoluri i aridisoluri, pe mari suprafee din Australia, Africa, America de Nord i Eurasia. o Terenurile slab sau deloc solidificate (27,7%) formate din litosoluri montane (grohotiuri i stncrii), lacuri, zpezi, gheari, n Eurasia, America de Nord i Antartica.

Resursele de sol dupa destinatia utilizarii lor

o -terenuri cu destinatie agricola folosite pentru productie agricola in special vegetala ce cuprinde terenurile arabile, pasunile si fanetele, viile, livezile, pepinierele pomicole si viticole, solariile si rasadnitele, terenuri cu vegetatie forestiera pentru protectia terenurilor agricole, terenuri cu constructii si instalati zootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumuri tehnologice de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare, terenuri inundate temporar.

o -Terenuri cu destinatie forestiera terenuri de sub paduri sau care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive: stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti, cuprinse in amenajamente silvice, padurile destinate protectie apelor si solului si cele de interes social. o -Terenuri aflate permanent sub ape albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor, baltilor si lacurilor de acumulare la nivele maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si ale marilor teritoriale. o -Terenuri din intravilan terenuri din perimetrul costruibil din cadrul localitatilor urbane si rurale pe care se afla curti, gradini, fabrici, uzine, strazi si alte amenajari utilitare. o -Terenuri cu destinatii speciale folosite pentru caile de comunicatii rutiere, feroviare, navale si aeriene, constructii si instalatii hidrotermice si termice, transportul energiei electrice si gazelor naturale, telecomunicatii, exploatari miniere si petroliere, cariere, halde, plaje, rezervatii, monumente ale naturii, situri arheologice si istorice.

Folosintele o -Obligatorii: lacuri, abrupturi, piterisuri, stufarisuri, terenuri cu fanete cu exces de umiditate o -La alegere: culturi agricole, pomicole, viticole, amenajari silvice, piscicole.

Terenurile arabile: situate de la 0 la 1200 m altitudine, sunt destinate pentru producerea de cereale, plante tehnice, plante medicinale si aromatice, culturi furajere, legume si care sunt arate in fiecare an pentru a fi cultivate cu plante anuale sau la 2-3 ani pentru plante bienale sau perene. Conditii minime: o o arate o o sa fie situate pe pante care sa asigure accesul masinilor 20% (pentru culturile situate in zone climatice capabile sa asigure obtinerea de recolte economice sa aiba un sol cu o grosime de cel putin 25-30 cm fara schelet pentru a putea fi

mecanizabile) sau a animalelor 35% sa aiba apa freatica la adancime de peste 50-60 cm in cazul solurilor nisipoase sau 80 100 in cazul celorlalte soluri, fara saruri sau Na schimbabil in primii 30 cm.

Pajistile: respectiv pasunile si fanetele au cea mai mare arie ecologica de raspandire, se intalnesc in toate zonele pedoclimatice, ocupa terenuri situate pe pante mari, nemecanizabile, cu soluri superficiale, scheletice, locuri joase cu exces de umiditate sau saraturate si care nu pot fi utilizate pentru alte folosinte. Destinatie = producere de iarba verde pentru pasunat sau fan.

Pasunile: terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maxim 15-20 ani, folosite pentru pasunatul animalelor. Pot fi: o o o pasuni curate numai cu vegetatie ierboasa pasuni cu pomi plantate cu pomi fructiferi pentru combaterea alunecari solului pasuni impadurite acoperite si cu vegetatie forestiera cu diferite grade de

sau eroziunii sau cele provenite din livezi paraginite

consistenta.

Fanetele: terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maxim 15-20 ani, folosite pentru cosit. Limitele critice sunt zonele cu indicele hidrotermic mai mic de 2 (T.m.a. prea scazute sau P.m.a. cu valori sub 400 mm).

Plantatiile viticole: au limitare in spatiu data de resursa termica, pentru productie de vin limita inferioara de temperatura medie anuala = 80C, struguri de masa 90C. Limitare data de adancimea si oscilatia apei freatice si panta terenului (struguri de masa). Pot fi: o o o o vii altoite si indigene - au la baza lor un portaltoi sau pe radacini proprii (vite vii hibride producatori directi pepiniere viticole producere de material viticol hamei agrotehnica asemanatoare vitei de vie

nobile)

Plantatiile pomicole: areal larg de raspandire delimitat de conditiile climatice, T.m.a. sa nu scada sub 6-7(8)0C. Au sensibilitate puternica la starea de gleizare sau stagnogleizare a solului, precum si la reactia solului. Livezile pot fi: o -Livezi clasice sisteme de cultura traditionale: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, sistem agropomicol, livezi pure.

o -Livezi intensive si supraintensive densitate mare la ha, conducere dirijata a coroanelor, lucrari de intretinere si recoltare mecanizate. o -Pepiniere pomicole, Plantatii de arbusti fructiferi zmeura, agrise, coacaz, trandafiri pentru dulceata.

Solul pricipala bogaie Naturala al Republicii Moldova

Este stiut ca solul se formeaza si evolutioneaza n timp ndelungat zaci si sute mii de ani. n Republica Moldova solurile sunt principala bogatie naturala, care se exprima prin fertilitatea si diversitatea lor.

Valoarea unui hectar de pamnt agricol a Republicii Moldova exprimata n bani este una dintre cele mai nalte din Europa. Solurile Moldovei dupa calitatea lor pot fi comparate cu cele mai bogate soluri din lume, ca exeplu, solurile din regiunea Crasnodar (Rusia) si California (SUA).

Conform acad. A.Ursu n stratul de 100 cm solurile noastre contin de la 150 pna la 700 tone de humus la hectar. n nvelisul de sol se contin (aproximativ): 1 miliard de tone de humus, 60 milioane tone de fosfor; 50 milioane tone de azot; 700 milioane tone de potasiu si cantitati considerabile de alte elemente necesare pentru plante. Utilizarea resurselor de sol n Republica Moldova este unul din factorii decisivi pentru economia nationala. Utilizarea fondului funciar se efectueaza n baza cadastrului funciar general si agricol si a monitoringului funciar. La 1 ianuarie 2003 suprafata terenurilor cu destinatie agricola a fost de 2 mln. 533,8 mii ha sau 74,9% din suprafata tarii. Terenurile arabile alcatuiesc 1 mln. 842,6 mii ha (54,5%), plantatiile multianuale 300,8 mii ha (8,9%) dintre care: livezi 137,5 mii ha (4,1%), vii 152,8 mii ha (4,5%), pasuni 379,7 mii ha (11,2%), fnete 2,4 mii ha (0,1%), prloaga 8,3 mii ha (0,2%). Actualmente fiecarui locuitor al Republicii Moldova i revin numai 0,43 ha terenuri arabile, cota optima fiind considerata 0,60 ha. Pe parcursul ultimilor 30 ani nota medie ponderata de bonitate a terenurilor agricole n republica a scazut cu 5 puncte si recent constituie 65 puncte, iar n raioanele Calarasi, Ungheni, Nisporeni cu 10 puncte. Starea actuala a nvelisului de sol poate fi caracterizata prin suprafetele terenurilor cu diferite clase de bonitate. Bonitatea solurilor din Republica Moldova Clasa de bonitate Nota de bonitate, puncte Suprafata, mii ha Cota din suprafata Recolta grului de terenurilor agricole, % I II III IV V VI 81-100 71-80 61-70 51-60 41-50 21-40 689 536 382 382 303 153 27 21 15 15 9 6 32-40 28-32 24-28 20-24 16-20 8-16 toamna, q/ha

VII Media pe tara

<20 65

178 2556

7 100

26

Sursa: Program complex pentru ameliorarea terenurilor degradate. Chisinau, 2003. Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole critica. Deformarea asolamentelor (majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu culturi leguminoase), micsorarea volumului de ngrasaminte organice de 20-30 ori, celor minerale de 15-20 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si elementelor biofile n soluri si la degradarea biologica a lor. n anul 2002 n mediu s-au ncorporat n sol circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea optima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilor perene n ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-200 mii ha pna la 45-50 mii ha. Ca rezultat bilantul humusului este negativ minus 0,6 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha. Actualmente din elementele nutritive n prim minim este azotul, care limiteaza obtinerea recoltelor nalte de calitate superioara. n anul 2003 nivelului optim de rezerve a azotului mineral (N-NO 3 ) n sol (110-140 kg/ha) corespundeau numai 2-5% din teritoriile cercetate. A doilea element dupa importanta nutritiva este fosforul. Continutul de fosfor mobil n solurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g de sol si se afla la granita ntre gradatiile scazut si moderat. Regimul potasiului a treilea element nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor nalte pe 90% din terenurile agricole. Fertilitatea solului scade treptat, se intensifica fenomenele de seceta si de desertificare. n baza analizei datelor Cadastrului Funciar din 1989 si 2003 au fost facute urmatoarele concluzii: cota terenurilor utilizate la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare 63,6 % din suprafata totala a fondului funciar, ceea ce nu permite mentinerea unui echilibru ecologic ; n rezultatul reformei funciare a devenit imposibila efectuarea lucrarilor de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor, cauza principala fiind privatizarea si segmentarea puternica a terenurilor, folosirea nerationala si altele.

 defrisarea pe parcursul reformei funciare a circa 110 mii ha de plantatii multianuale ce a condus la micsorarea diversitatii biologice si a potentialului de depozitare a carbonului din atmosfera n forma de masa lemnoasa. Care sunt posibilitatile de mentinere si sporire a fertilitatii solului? Credem ca principalele din acestea sunt: utilizarea si ncorporarea n sol a 6-7 mln t ngrasaminte organice; majorarea cotei culturilor leguminoase n asolamentele de cmp pna la 20-25% cu acumularea n sol n mediu a 30-35 kg/ha azot; aplicarea sistemului optim de ngrasaminte minerale de 236 mii t substanta activa, inclusiv circa 100 mii t azot, 91 mii t fosfor si 45 mii t potasiu. Implementarea complexului de masuri n practica agricola va asigura conservarea si sporirea fertilitatii solurilor, obtinerea recoltelor scontate si protectia mediului.

Romania are sol productiv peste media necesara mondiala

Suprafata de sol productiv necesar pentru producerea bunurilor si resurselor consumate de populatia Romaniei este de 2,7 hectare de teren si apa pe cap de locuitor, peste ceea ce poate oferi mediul natural al Planetei, se arata intr-un raport intocmit de World Wide Fund of Nature (WWF), in parteneriat cu Global Footprint Network.

In Romania, amprenta ecologica depaseste valoarea pe care o poate oferi planeta, respectiv 1,8 hectare de teren si apa/cap de locuitor. Amprenta ecologica este un indice care masoara necesarul de sol productiv si apa pentru producerea bunurilor si resurselor consumate de catre populatie si pentru neutralizarea emisiilor si deseurilor.

"Cauza este dezvoltarea haotica in domeniului constructiilor din ultimele decenii, dar si exploatarea resurselor: extractia mineralelor, transportul, conversia spatiilor verzi, extinderea constructiilor, inclusiv in arii protejate, defrisarile. Schimbarile climatice sunt un efect major al consumului excesiv, prin utilizarea combustibililor fosili ce elibereaza in aer cantitati uriase de dioxid de carbon pe care planeta pur si simplu nu le mai poate absorbi", se arata in comunicatul WWF Romania.

Potrivit organizatiei 20 august a fost declarata "Earth Overshoot Day" sau mai bine spus "ziua in care populatia de pe intreg Pamantul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera intr-un an".

"Pentru restul anului 2013 functionam in sistem de deficit - adica vom consuma peste ceea ce ne poate da natura, lasand o planeta mai saraca in resurse pentru noile generatii (...) Epuizarea stocurilor si acumularea de deseuri si emisii, in special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durata limitata pana cand ecosistemele incep sa se degradeze si, in final, sa colapseze. Impactul consumului excesiv se vede deja, in diverse fenomene: lipsa apei, desertificarea, eroziunea solului, scaderea productivitatii solurilor, defrisarile si fenomenele negative cauzate de disparitia padurilor, disparitia speciilor, colapsul unor stocuri de peste si schimbarile climatice", se mai arata in document.

Raportul Planeta Vie este intocmit de WWF in parteneriat cu Global Footprint Network la fiecare doi ani. Pentru editia 2012, cercetarea a fost efectuata pe mai mult de 9.000 de populatii animale, apartinand unui numar de 2.688 de specii de mamifere, pasari, reptile, amfibieni si pesti.

Bibliografie
1. http://www.referat.ro/referate/Resursele_litosferei_3638.html 2. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Resursele-de-sol-dupadestinat372.php 3. http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/firstprobl/sol/gen_ro.htm 4. http://fiscalitatea.manager.ro/romania-are-sol-productiv-peste-medianecesara-mondiala-6417/ 5. http://referat.clopotel.ro/Resursele_litosferei-9372.html