Brown 25 Bricks Col 04.4.5.

1 De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber Brown 25 Bricks Col 04.4.5.1

!e"nolo#ii ecolo#ice de c$l%i&area %eren$rilor

Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor Orice suprafata de teren este valorificata cel mai bine prin cultivarea cu una sau mai multe specii de plante. Aceasta impune, n afara de cunoasterea amanuntita a fiecarei plante cultivate si a nsusirilor solului, climei, florei si faunei din zona n care se afla terenul ce urmeaza a fi cultivat, efectuarea unor lucrari care, n orice situatie, influenteaza pozitiv, att cresterea si dezvoltarea plantelor cultivate, ct si calitatea mediului nconjurator. Asadar, acest capitol cuprinde toate activitatile agricole necesare pentru cultivarea terenurilor, care au impact pozitiv asupra solului, climei, florei si faunei. Tehnologiile de cultivare a terenurilor contin cteva componente cheie: Asolamentul si Rotatia culturilor, ucrarile solului, !ertilizarea, "amnta si semanatul #plantatul$, %ombaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor, &rigarea si Recoltarea. n functie de importanta pe care o au pentru productia agricola, aceste subsisteme tehnologice sunt de ' feluri: a. ucrari strict obligatorii ( operatii si procedee tehnice fara de care productia agricola nu se poate realiza sau procesul de productie este lipsit de sens. n aceasta categorie se ncadreaza lucrarile de semanat #plantat$ si recoltat, precum si, n conditiile economiei de piata actuale, valorificarea productiei.

b. ucrari obligatorii ( activitati agricole care au ca obiectiv realizarea conditiilor optime de desfasurare a lucrarilor din prima categorie. )in aceasta grupa fac parte rotatia culturilor, lucrarile solului si lucrarile de ngrijire ( fertilizarea, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor si irigarea. c. ucrari speciale ( procedee tehnice specifice unor situatii particulare privind nsusirile terenurilor si ale plantelor cultivate. Acestea se refera la terenurile denivelate, afnate sau tasate, n panta sau plane efc, la solurile e*treme ca te*tura #soluri argiloase si nisipoase$ si reactie #soluri acide si saraturoase$ si la anumite cerinte speciale ale plantelor, precum fi*area simbiotica a azotului atmosferic, irigarea prin inundare, subterana si prin picurare+ polenizarea suplimentara, recoltarea divizata etc. ,.,,,,, -,:,:.,, ../ Asolamente si rotatii . )intre componentele sistemelor de cultivare a plantelor, cel putin n conte*tul agriculturii ecologice, asolamentul si rotatia sunt cele mai eficiente deoarece au efecte pozitive multiple s durabile si solicita mai mult efort intelectual care, n conditiile folosirii metodelor si mijloacelor informatice moderne, se reduce foarte mult. , ,,,(.

.././.Asolamentul ( necesitate, definitii, importanta, clasificare, #re$proiectare 0tilitatea practica a asolamentului a fost observata relativ curnd dupa nceputurile agriculturii #1asiliu A., /2.2$, dar conceptia de asolament s(a format n decursul timpului, concomitent cu evolutia cunostintelor agronomice si dezvoltarea mijloacelor de productie agricola. 3ecesitate ,

Terenul unitatilor agricole ecologice, indiferent de forma lor de proprietate si de suprafata, este si trebuie mpartit si cultivat pe mai multe parcele, deoarece: 45 Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor %apitolul .

( contine forme variate de microrelief: terase, cmpuri cu pietre sau dune de nisip, creste de deal si de munte etc, respectiv, prabusiri si scufundari de teren, vai ale cursurilor #fluvii, ruri, praie, canale, santuri etc.$ si acumularilor #lacuri, balti etc.$ de apa, crovuri, ravene, ogase, siroaie etc+ )aca ansamblul arhitectonic al reliefului Romniei este unanim apreciat ca armonios si unitar, analiza morfologica a formelor de relief ofera o diversitate cum rar se poate ntlni #6adea , 6acauanu 1. si 7osea 8r.,/29'$.

( este fragmentat de sosele, cai ferate, asezari umane, constructii industriale si turistice etc+ %u toate ca scot din folosinta o parte din terenul agricol, nevoia de cai moderne #pietruite, betonate, asfaltate sau nierbate$ de transport comunal si, mai ales, de drumuri de acces permanent n solele cultivate este foarte mare. %aile de comunicatii si celelalte constructii civile si industriale trebuie nsa limitate ca e*tindere si acceptate numai daca au legatura cu productia agricola sau cu dezvoltarea rurala si nu afecteaza mediul si productia agricola. "e recomanda, n general, ca drumurile sa reprezinte :.. ( :.9; din suprafata unitatii agricole. )e asemenea, la pante mai mari de 9 (/:;, este obligatorie orientarea drumurilor pe curbele <'<h5<e de nivel sau n serpentine. ( este neuniform ca proprietati fizice, chimice si biologice+ Terenurile agricole din Romnia e*celeaza ca neuniformitate, n unele locuri aproape fiecare m= avnd alte nsusiri. 7entru a spori eficienta si precizia activitatilor agricole, este bine ca terenurile sa fie mpartite n sole si parcele ct mai omogene din toate punctele de vedere. ( cuprinde o #mini$rezervatie naturala si una sau mai multe parcele cultivate cu plante perene # de obicei furajere$ amelioratoare. >ai multi cercetatori #?aboura@is, /224+ "meding, /22<+ 1an 6ol and 7eeters, /22.+ 1ereij@en, /22. citati de 1an >ansvelt A.). si 1an der ubbe >. A., /222$ recomanda ca ' ( 9; din terenul unitatilor agricole sa fie folosit ca minirezervatie naturala pentru refacerea si conservarea florei si faunei. Astfel de infrastructuri ecologice sunt necesare n fiecare parcela cultivata, cele mai des folosite fiind benzile nierbate, gardurile vii si perdelele agroforestiere. )e asemenea, o parte semnificativa din suprafata unitatilor agricole ecologice se cultiva cu plante perene amelioratoare, ponderea acestora n suprafata unitatii agricole variind ntre ': ( .: ; n zona de cmpie si .: ( 5: ; n zonele de deal si munte. ( este nevoie de produse alimentare si agricole diversificate+ )in cele peste '::::: de specii superioare ce populeaza suprafata terestra, se cultiva apro*imativ /.::, ca plante alimentare, furajere, industriale, medicinale, melifere, ornamentale etc. #Bamfirescu 3., /255$. n agricultura ecologica, diversitatea de plante si, respectiv, de produse vegetale utile este mai mare, pe de o parte pentru a spori resursele alimentare, furajere si industriale, iar pe de alta parte, pentru a elabora produse ce servesc n protectia plantelor si sporirea fertilitatii solului. ( capacitatea de lucru a utilajelor agricole si a mijloacelor de transport este limitata+ Acest factor tehnologic impune forma si dimensiunile parcelelor cultivate. !orma optima a parcelelor este cea dreptunghiulara sau de trapez dreptunghic, iar raportul dintre laturile lungi si cele scurte este de 1z sau /C'. )e asemenea, pe terenurile cu pante mai mari de .;, parcelele trebuie orientate obligatoriu cu latura lunga pe directia curbelor de nivel. Asadar, unitatile agricole, mai ales ecologice, au terenul parcelat sau, altfel spus, orga(

49 &on Toncea nizat n asolamente. )efinitii %uvntul asolament provine din limba franceza #assolement$ si nseamna repartizarea culturilor pe parcelele sau solele unei unitati agricole # aruse, /29.$. >ajoritatea definitiilor asolamentului, elaborate de specialistii domeniului, se DnvrtD n jurul etimologiei acestui cuvnt si, din pacate, contin si semnificatia notiunii de rotatie. )intre acestea, cea mai corecta pare a fi cea propusa de Amilcar 1asiliu #/2.2$ : DAsolamentul este mpartirea terenului n sole si repartizarea rationala a plantelor pe aceste soleD 7rin asolament se ntelege, asadar, mpartirea terenurilor cultivate n parcele si stabilirea modului de folosinta a acestora. &mportanta Asolamentul este o masura de baza a sistemului de cultura a plantelor a carui valoare nu poate fi nlocuita prin nici o alta masura, chiar daca solul si ceilalti factori de vegetatie sunt optimi #6old &. si 7opescu E.R.,/294$. 1aloarea deosebita a asolamentului este data de efectele sale asupra calitatii mediului nconjurator, a productivitatii sistemelor agricole si a bunastarii spirituale a agricultorilor. Altfel spus. asolamentul influenteaza, direct sau indirect, urmatorii parametri: ( biodiversitatea+ Asolamentul este premisa cresterii diversitatii plantelor cultivate si, indirect, a celorlalte vietuitoare nsotitoare. ( structura si functiile peisajului agricol+ Asolamentul schimba imaginea terenurilor agricole de la o singura forma si culoare la o multitudine armonioasa de astfel de structuri. ( modul fie folosinta a terenului+ Asolamentul este principalul #poate singurul$ mijloc de folosire superioara si eficienta a oricarei DpalmeD de pamnt. , ( eficienta lucrarilor agricole+ Asolamentul creaza conditii optime de aplicare diferentiata, pe fiecare parcela, a lucrarilor agricole, cu repercusiuni favorabile asupra timpului de lucru si a consumului de materiale si forta de munca. 8hid practic de agricultura ecologica

( diversificarea productiei+ Asolamentul contribuie direct la obtinerea de produse agricole si alimentare diversificate si, implicit, la diversificarea activitatilor economice locale si zonale. ( competenta manageriala a gospodarilor, fermierilor si a specialistilor agricoli+ Asolamentul poate fi un criteriu de apreciere a cunostintelor si ndemnarii agricultorilor n ceea ce priveste managementul sistemelor agricole. %lasificare Asolamentele, n general, se clasifica n functie de ramura economica din care fac 42 parte plantele sau grupele de plante cultivate. )e asemenea, numele asolamentului se stabileste n functie de numele plantei sau grupei de plante care ocupa suprafata cea mai mare n practica se pot identifica si folosi ' tipuri de asolamente: ( asolamente specializate+ Acest tip cuprinde asolamente cu plante ce apartin unei ramuri agricole #asolamente agricole, legumicole, pomicole, viticole etc.$ sau unei familii sau specii botanice #asolamente cu graminee, leguminoase, crucifere, solanacee, umbelifere, rozacee etc+ asolamente cu gru, porumb, cartof etc.$ sau au o anumita ntrebuintare economica sau particularitate tehnologica #asolamente cu plante tehnice, furajere, medicinale, aromatice+ asolamente cu ngrasaminte verzi+ asolamente seminciere, asolamente amelioratoare, asolamente prasitoare etc.$ ,,, = -,,,,,- .,:. , -FGD. , ( asolamente mi*te+ )in aceasta categorie fac parte asolamentele care cuprind plante din doua sau mai multe ramuri agricole: asolamente cu culturi de cmp si legume, cu legume si pomi sau furaje, cu pomi si vie, cu pomi si pasuni etc. ,

, , .-, --,,-., (,,D(, ( asolamente integrate+ "pre deosebire de primele tipuri, aceste asolamente contin att plantele sau grupele specifice zonei, ct si sistemele vegetale de refacere ecologica a teritoriilor agricole, precum: perdelele

agroforestiere, minirezervatiile naturale tip garduri vii, fsii si drumuri nier(bate, zone cu vegetatie tampon etc. #Re$proiectare 7roiectarea asolamentelor ecologice este o lucrare tehnica care urmareste optimizarea modului de folosinta a terenurilor agricole si se compune din trei operatii distincte: ( delimitarea parcelelor cultivate si a celor cu rol de rezervatie naturala, precum si a drumurilor principale si secundare de pe teritoriul unitatii. Aceste unitati teritoriale trebuie sa fie relativ omogene din punct de vedere ecologic si sa corespunda ca amplasament, dimensiuni si forma cerintelor ecologice si tehnologice. ( repartizarea teritoriala a culturilor agricole+ Este o operatie care are n vedere armonizarea cerintelor fiziologice ale plantelor cultivate cu nsusirile parcelelor, respectarea legislatiei privind productia agricola ecologica si evolutia pietei produselor ecologice. )upa cum rezulta din tabelul .././, datorita diversitatii nsusirilor agro( ecologice ale plantelor cultivate, agricultura are solutii de valorificare a oricarei categorii de teren. )e asemenea, structura culturilor agricole are un caracter dinamic, adecvat prentmpinarii sau anihilarii eventualelor perturbatii naturale, politice si economice. ( aplicarea #implementarea$ asolamentului pe teren+ Este aproape imposibil ca un proiect de asolament sa corespunda perfect cu realitatea din teren. )e aceea, este necesar ca asolamentul sa se aplice efectiv pe teren, iar retusarile cuvenite sa se faca Ddin mersD. , , , . ., &on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica %erintele principalelor culturi agricole privind reactia solului #3ica.".sicolab., /29'$ 7H %ulturi de cmp egume 7omi si arbusti #reactie$ fructiferi I..: "ecara, ovaz, lupin, cartof, ( %oacaz negru, agris #puternic sorg acida$ ..:/ ( "ecara, ovaz, lupin, cartof, %astraveti, dovlecei, %oacaz rosu, zmeur, ..9: orzoaica de primavara, gru, pastarnac, tomate alun #acid$ porumb, in pentru fibre, trifoi, timoftica : (D, .. , , : ,

..9/( 4.9: #slab acida$

8ru, secara, orz si Ardai, bame, castraveti, orzoaica de toamna, ceapa, conopida, dovlecei, orzoaica de primavara, fasole, gulii, gulioare, porumb, ovaz, mazare, mazare, morcov, patrunjel, fasole, soia, floarea soarelui, pastrnac, pepeni, ridichi, in pentru ulei si mi*t, cartof, salata, spanac, tomate, sfecla de zahar, lucerna, telina, vinete, varza trifoi, timoftica 4.9/ ( 8ru, secara, orz si Ardei, bame, castraveti, 5.J: orzoaica de toamna, ceapa, conopida, dovlecei, #neutra$ orzoaica de fasole, gulii, gulioare, primavara, ovaz, orez, mazare, morcov, patrunjel, porumb, sorg, mazare, pastarnac, praz, pepeni, fasole, soia, floarea soarelui, ridichi, salata, sfecla rosie, rapit, in de ulei, mi*t si de spanac, tomate, telina, fibre, sfecla de zahar, cartof, vinete, varza lucerna, trifoi, timoftica 5.J/ ( "ecara, orz si orzoaica de Ardei, bame, conopida, 9.<: toamna, ovaz, porumb, sorg, fasole, gulii, gulioare, #slab orez, mazare, fasole, soia, mazare, praz, sfecla rosie, alcalina$ bumbac, sfecla de zahar, spanac, tomate, vinete, lucerna varza F9.<: "org, orez, iarba de "udan, #puternic sparceta alcalina$ ../.J Rotatia ( definitii, importanta, proiectare

>ar, par, gutui, prun, piersic, cais, cires, visin, coacaz rosu, zmeur, capsuni

>ar, par, prun, piersic, cais, cires, visin, nuc, migdal

>ar, piersic, visin, nuc

cires,

Efectul asolamentului este deplin numai daca asigura si rotatia culturilor agricole componente. Asolamentul si rotatia formeaza un tot unitar deoarece au o componenta comuna ( planta cultivata si fiecare include una dintre cele doua forme fundamentale de e*istenta a materiei: asolamentul ( spatiul si rotatia ( timpul. )efinitii Aproape n unanimitate, rotatia este definita ca Dmod de succesiune a plantelor pe aceeasi parcela, n decursul timpuluiD. Rotatia se refera la timp si se masoara #de obicei$ n ani, numarul anilor aratnd ct timp trebuie sa treaca pentru ca pe aceeasi parcela sa se succeada toate plantele din asolament #1asiliu, /2.2$. 3otiunea de rotatie are nsa un sens mai larg, fiindca este nsotita si de rotatia lucrarilor solului, semanatului, fertilizarii, irigarii si masurilor de protectie a plantelor etc. Astfel gndind, rotatia poate fi definita ca Dmodul de succesiune n decursul timpului si pe aceeasi parcela a plantelor cultivate si a sistemelor tehnologice corespunzatoareD. &mportanta

Rotatia este una din cheile succesului agriculturii ecologice, datorita efectelor pozitive comple*e si de lunga durata asupra nsusirilor solului si a productivitatii si eficientei sistemului agricol. )esi este elementul tehnologic cel mai ieftin, influenteaza aproape toti parametrii functionali aj agroecosistemelor: ( fertilitatea solului+ Efectele rotatiei asupra solului se manifesta prin mbunatatirea structurii, diminuarea compactarii, reducerea pierderilor de sol prin eroziune si cresterea continutului de materie organica si de azot mineral. Astfel de efecte se nregistreaza cnd: a$ plantele din rotatie au sistem radicular bogat si dezvoltat n adncime, precum cerealele de toamna, ierburile si lucerna+ b$ acopera si protejeaza solul mpotriva eroziunii hidrice si eoliene, precum cerealele de toamna si plantele furajere perene+ 5/ Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor c$ fi*eaza azotul atmosferic, precum leguminoasele+ d$ sunt folosite ca ngrasamnt verde. )e asemenea, rotatia stimuleaza densitatea si activitatea organismelor utile din sol, ca urmare a surplusului de materie organica si a mbunatatirii nsusirilor fizice ale solului. ( eficienta energetica+ Rotatia este principalul mijloc de micsorare a consumului de materiale si de forta de munca datorita scaderii semnificative a atacului de buruieni, boli, insecte si alti daunatori si a reducerii si esalonarii n timp a lucrarilor agricole. ( diversitatea, stabilitatea si calitatea recoltelor+ 7rimele rezultate ale rotatiei sunt diversificarea produselor agricole si cresterea nsemnata a productiei. )upa primul ciclu rotativ, se amelioreaza vizibil si stabilitatea si calitatea recoltelor. 7roiectare a baza proiectarii rotatiilor ecologice stau particularitatile anatomice, fiziologice si ecologice ale plantelor cultivate: ( structura plantelor superioare+ )in punct de vedere anatomic, plantele cultivate alcatuiesc o gama foarte variata. n cazul rotatiei, intereseaza sistemul radicular sub aspectul marimii, adncimii si a gradului de ramificare, precum si aparatul foliar, ca suprafata si masa vegetala. %apitolul .

%a urmare a corelatiei strnse dintre masa radiculara si cea foliara si a efectelor diferitelor tipuri de plante asupra solului, s(a stabilit ca optima rotatia plantelor cu sistem radicular puternic si profund cu cele cu sistem radicular superficial. ( particularitatile fiziologice ale plantelor cultivate+ 7lantele cultivate se diferentiaza foarte mult prin lungimea perioadei de vegetatie, cerintele fata de apa si elemente nutritive si prin capacitatea de a se autosuporta sau de a se asocia. "ub aspectul duratei perioadei de vegetatie plantele din cadrul rotatei se clasifica n: efemere #ocupa terenul timp de apro*imativ 9 saptamni$, anuale #ocupa terenul ntre J luni si / an$, bienale #au nevoie de J ani pentru a parcurge toate fazele de vegetatie$ si perene #ocupa terenul minim J ani$. )e asemenea, ntr(o succesiune rationala, plantele mari consumatoare de apa siCsau substante nutritive se plaseaza dupa cele cu consumuri specifice mai mici. 7rin cultivarea unei plante mai multi ani la rnd sau dupa un timp relativ scurt pe aceeasi parcela se produce asa numita Doboseala a soluluiD ca urmare a consumului unilateral de elemente nutritive, a actiunii to*ice sau inhibitoare a substantelor eliberate de unele plante n sol si a nmultirii e*cesive a unor patogeni ( bacterii, ciuperci, nematozi, buruieni etc. )in aceasta cauza, n agricultura ecologica este e*clusa monocultura si se promoveaza rotatiile lungi #<(9 ani$ si multifunctionale, cu efecte favorabile att asupra solului, ct si asupra productivitatii si eficientei plantelor de cultura. ( viata comunitara #biocenozica$ a plantelor+ 7lantele agricole traiesc n comunitati #biocenoze$ care contin pe lnga indivizii speciei cultivate si o serie de alte organisme, mai mult sau mai putin folositoare. )intre organismele folositoare amintim: bacteriile fi*atoare de azot, ce se dezvolta pe radacinile plantelor leguminoase, ciupercile micorizice, care traiesc n asociatii aproape cu toate plantele de cultura si buruienile cu efect repelent sau cu rol de gazda pentru pradatorii naturali, iar dintre cele daunatoare, bacteriile si ciupercile patogene, plantele parazite, buruienile si ceilalti agenti patogeni si daunatori. Avnd n vedere specificitatea biocenozelor agricole, se recomanda rotatiile dominate de biocenoze folositoare si e*cluderea plantelor 5J &on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica

sensibile la boli si daunatori. 0rmnd e*emplul naturii, trebuie e*tinse, de asemenea, rotatiile cu culturi intercalate si asociate permanent sau temporar, tinndu(se cont de efectele acestor asocieri #)avidescu si 1elicica )avidescu, /22<, completat$: Asocieri favorabile: ( anghinare cu bob+ ( arpagic cu morcov+ ( bostan #dovleac$ cu porumb+

( busuioc cu tomate+ ( cartof cu fasole, galbenele, gulie, mazare, ridichi+ ( ceapa cu morcov, sfecla, tomate, varza+ ( castravete cu ceapa, mazare, porumb, ridiche+ ( dovleac cu porumb+ ( fasole cu porumb, cartof, castravete, conopida, morcov, sfecla, telina+ ( golomat, lucerna, raigras si trifoi de Ale*andria #asociat temporar$ ( gru cu bob, trifoi #asociat temporar$+ ( gulie cu ceapa, fasole, mazare, porumb, ridichi, sfecla+ ( lucerna cu golomat, raigras si trifoi de Ale*andria+ ( morcov cu arpagic, ceapa, salata #laptuca$, mazare, praz, ridichi+ ( nap cu mazare, menta, plante aromatice+ ( porumb cu dovleac, fasole+ ( praz cu ceapa, morcov, salata, tomate, telina+ ( raigras cu golomat, lucerna, trifoi, ( ridiche cu creson, mazare, morcov, spanac+ ( sfecla cu ceapa, fasole, gulie, laptuca #salata$+ ( spanac cu capsun, fasole, laptuca #salata$, sfecla+ ( sparanghel cu fasole, patrunjel, tomate+ ( tomate cu busuioc, ceapa, fenicul, patrunjel, varza+ ( trifoi cu golomat, raigras, gru #asociat temporar$+ ( telina cu conopida, praz, tomate+ ( usturoi cu cartof, capsun, laptuca #salata$, morcov, sfecla, tomate+ ( varza cu cartof, ceapa, craite, salvie, sfecla, tomate+

( vinete cu fasole verde+ Asocieri nefavorabile ( bostan cu cartof+ ( castravete cu cartof, tomate+ ( cartof cu dovleac, floarea soarelui, tomate+ ( ceapa cu bob, fasole, linte, mazare+ ( dovleac cu cartof+ ( fasole cu ceapa, marar, tomate, usturoi+ ( gulie cu tomate+ ( mazare cu ceapa, usturoi+ ( pepene galben cu castraveti, dovleac+ ( sfecla cu praz+ ( tomate cu castravete, fasole, gulie+ ( usturoi cu bob, fasole, linte, mazare+ ( varza cu capsun+ 5' Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor DiK ../.' "cheme orientative de asolamente si rotatii %apitolul .

n practica asolamentul si rotatia se stabilesc tinnd cont de urmatoarele principii si recomandari #1an >ansvelt si 1an der ubbe, /222, 1ereij@en, /22.+ Aubert, /29/$: . mpartirea terenului cultivabil n mai multe parcele relativ uniforme ca orografie si nsusiri fizico(chimice, din care sa nu lipseasca minirezervatia naturala+ . 7revenirea cultivarii speciilor si varietatilor improprii zonei si solului respectiv, precum si a celor sensibile la infestarea cu buruieni si agenti patogeni si daunatori+ . Alegerea culturilor ale caror produse sunt solicitate de cumparatori siCsau au efecte favorabile asupra solului+ . "tabilirea unui raport echilibrat, ca suprafata, ntre plantele care mbunatatesc nsusirile solului si cele care le nrautatesc+

, !olosirea drept cap de asolament a pasunilor sau fnetelor permanente sau temporare+ . %ultivarea fara rezerve a leguminoaselor anuale sau perene+ . Alternarea cultivarii plantelor cu nradacinare adnca cu cele cu nradacinare superficiala+ . %ultivarea sistematica a plantelor pentru ngrasaminte verzi. Aceste reguli sunt respectate si n cazul urmatoarelor e*emple de asolamente si rotatii cu plante anuale si temporar perene: a$ Asolament agricol si rotatie de 5 ani, practicat n !ranta #Aubert, /29/$$ /. lucerna J. lucerna '. gru L ngrasamnt verde+ <. orz .. trifoi 4. gru L ngrasamnt verde 5. orz sau ovaz b$ Asolament agricol si rotatie de /: ani, practicat n Elvetia #Aubert, /29/$ /. trifoi J. trifoi '. cartofi <. gru L ngrasamnt verde .. sfecla de zahar 4. gru L ngrasamnt verde 5. porumb L ngrasamnt verde 9. bob mic L ngrasamnt verde 2. gru L ngrasamnt verde /:. orz L trifoi de samnta M(

c$ Asolament agricol si rotatie de 9 ani practicat n Romnia la &%%7T !undulea #Toncea, J::/$ /. amestec de plante furajere perene J. amestec de plante furajere perene '. amestec de plante furajere perene <. amestec de plante furajere perene .. gru L ngrasamnt verde #trifoi de Ale*andria$ 4 porumb 5. floarea sorelui 9. mazare, fasole sau naut 5< &on Toncea Acest ultim asolament are < sole: /. perdeaua de protectie, ocupa 9; din suprafata, se afla n partea de 3ord(Est a agroecosistemului si este formata din mai multe rnduri de specii silvice asezate relativ atajat+ J. sola cu plante furajere perene, ocupa << ; din suprafata agroecosistemului si este cultivata timp de < ani cu un amestec de plante furajere perene+ '. sola cu plante anuale, ocupa tot << ; din sistem dar este cultivata cu gru #2(/.;$, porumb #2 (/.;$, mazare, fasole sau naut #// ;$ si floarea sorelui #// ;$+ <. minirezervatia naturala, ocupa <; din sistem, se afla ntre solele J si ' si se lasa permanent cu vegetatia spontana caracteristica zonei. )upa < ani, amplasarea culturilor se schimba, sola care a fost cu plante perene se cultiva cu plante anuale, iar cea cu plante anuale se cultiva cu plante perene. )e asemenea, n fiecare primavara se nsamnteaza n gru trifoi anual de Ale*andria pentru ngrasamnt verde siCsau samnta. d$ Asolament legumicol si rotatie de . ani /. iliaceae #arpagic, ceapa, praz, usturoi$ J. eguminosae #fasole, mazare, soia$ '. %ruciferae #broccoli, conopida, mustar, ridichi de luna, vara si de toamna+ topinam(bur, varza de vara si de toamna, varza de 6ru*el, varza chinezeasca$ <. 0mbeliferaeCradacinoase #fenicol, marar, morcov, pastrnac, patrunjel, sfecla rosie, telina$ 8hid practic de agricultura ecologica

.. "olanaceaeCmalvaceae #ardei, cartofi timpurii si de toamna, tomate, vinete, bame$ )upa culturile timpurii terenul se cultiva cu plante pentru ngrasamnt verde #trifoi, mustar.mazariche, secara etc.$ si cu alte legume cu perioada scurta de vegetatie, precum salata si spanacul. 6ibliografie /. Aubert %, /29/ ( -agriculture biologiNue, e %ourrier du ivre, 7aris+ J. 6adea ., 6acauanu 1. si 7osea 8r., /29' ( Relieful #8eografia Romniei &, 8eografia fizica$, Edit. Academiei Romne, 6ucuresti, 4< (/2<+ '. 6old &. si 7opescu E. R., /294 ( Asolamentul: dimensionarea optima a solelor si parcelelor si gradul de ocupare cu drumuri agricole, Edit. Redactia de 7ropaganda Tehnica Agricola, 6ucuresti+ <. )avidescu ). si 1elicica )avidescu, /22< ( Agricultura biologica ( o varianta pentru e*ploatatiile mici si mijlocii, Edit. %eres, 6ucuresti+ .. ar@com A., /22J ( The vegetable garden #The %omplete >anual of Organic 8ardening$, Headline 6oo@ 7ublishing 7 %, ondon+ 4. 3ica ".,Hera %r., Alecu &., Toncea l.,%roitoru %, /29' (Optimizarea sistemului de cultura a plantelor n unitatile agricole, Edit. %eres, 6ucuresti, //.,/JJ 5. Toncea #., J::/ ( Evolutia unui sistem ecologic cu culturi de cmp situat n %mpia Romna de Est, Analele &%%7T !undulea, n curs de publicare+ 9. 1an >ansvelt A.). O 1an der ubbe >.A., /222 ( %hec@list for "ustainable >anagement, Edit. Elsevier, Amsterdam, p.5'+ 2. 1asiliu A., /2.2 ( Asolamentele rationale, Edit. Academiei, 6ucuresti+ /:. Bamfirescu 3., /255 ( 6azele biologice ale productiei vegetale, Edit. %eres, 6ucuresti. 5. Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor ..J ucrarile solului n aceasta categorie se ncadreaza toate operatiile si procedeele tehnice de taiere sauCsi scormonire, mai mult sau mai putin profunda, de rasturnare sau afnare si de maruntire a stratului superficial de sol. ucrari ale solului sunt si cele prin care, separat sau concomitent cu alte operatii, se niveleaza terenurile cultivate si se aseaza solul. i %apitolul . andscape

&mportanta "pecialistii spun, mai n gluma, mai n serios, ca lucrarile solului sunt Dun rau necesarD. Aceasta caracterizare se bazeaza pe evaluarea comple*a, globala si de lunga durata a efectelor pozitive si negative ale acestora asupra mediului nconjurator, productivitatii terenurilor cultivate si calitatii produselor agricole. 3evoia de lucrare a solului a fost sesizata de catre cultivatori din cele mai vechi timpuri, primele unelte agricole construite de om fiind cele de lucrat solul. Aceasta realizare tehnica s(a bazat pe simpla observatie ca, din semintele care se scutura pe teren, rasar si rodesc numai cele care intra n contact intim cu solul, iar stratul de sol, n care plantele si dezvolta radacinile siCsau organele subterane, este afnat. ucrarile solului au efecte benefice directe asupra: ( procesului de infiltrare n sol a apei provenita din precipitatii siCsau din irigare+ 7entru ca apa sa se infiltreze n sol, trebuie ca suprafata acestuia sa fie afnata, sa aiba spatii si capilare largi care permit patrunderea apei n sol si, n acelasi timp, mpiedica apa din sol sa ajunga la suprafata si sa se piarda n atmosfera sub actiunea vntului si caldurii atmosferice. )e regula, acest strat de sol, filtrant si izolator hidric, are grosimea de J ( . cm. ( capacitatii solurilor de nmagazinare si pastrare a apei+ ntre productia plantelor cultivate si rezerva de apa din sol e*ista o strnsa corelatie pozitiva. 7entru a se nmagazina o cantitate ct mai mare de apa, trebuie ca solul de sub stratul superficial sa fie destul de poros pe o adncime relativ mare, care sa permita patrunderea apei n profunzime, dar nu prea adnc, pentru a fi ajunsa de radacinile plantelor #"andoiu, /25'$. Avnd n vedere ca majoritatea radacinilor se afla n straturile superficiale de sol si ca volumul sistemului radicular se reduce spre adncime, este necesar ca si solul sa retina mai multa apa n zona cu cea mai mare densitate de radacini #J ('. cm$. 7entru aceasta, solul trebuie sa aiba o porozitate din ce n ce mai mica spre adncime, cu alte cuvinte, capilarele sa fie din ce n ce mai nguste. )e aceea, pe solurile cu porozitate buna, lucrarile adnci nu se justifica deoarece favorizeaza nu numai pierderea apei n adncime, ci si descompunerea humusului din sol. ( proceselor tehnologice de semant si plantat+ "emintele si celelalte materiale de nmultire a plantelor cultivate se seamana, respectiv se planteaza pe sau n sol. Aceste lucrari se e*ecuta usor, fluent si apro*imativ, la aceeasi adncime, pe un teren suficient de afnat. ( rasaririi plantelor si #re$pornirii n vegetatie a materialelor saditoare+ Aceste procese fiziologice se desfasoara repede si e*ploziv daca stratul de sol n sau pe care se pun semintele, rasadurile, butasii, puietii si celelalte materiale de reproducere ale plantelor este suficient de tare si de umed, iar cel de deasupra lui este moale si calduros. %u alte cuvinte, cu o e*presie mai putin academica, plantele au nevoie de Dpat tare si plapuma moaleD. , 54

&on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica ( cresterii si dezvoltarii radacinilor si a altor organe subterane+ Radacinile, tulpinile si fructele subterane cresc si se dezvolta cu usurinta n solurile afnate si cu structura stabila, a caror densitate aparenta este cuprinsa ntre /./ si /.< gCcm', iar porozitatea totala ntre <9 si 4:; din care ': ( '4; porozitate capilara si /9 (J<; porozitate de aeratie #7opescu, /22'$. ( acumularii materiei organice si a substantelor nutritive n sol+ %ele mai importante surse de materie organica pentru sol sunt ngrasamintele organice de origina vegetala si animala. Aceste ngrasaminte naturale influenteaza semnificativ continutul de humus al solurilor numai daca sunt amestecate cu solul si ncorporate superficial, operatie care se face numai prin lucrarile solului. )e asemenea, lucrarile de afnare a solului intensifica activitatea microorganismelor si procesele biochimice de acumulare si de descompunere a humusului. ( combaterii buruienilor+ Alaturi de rotatie, lucrarile solului sunt un mijloc important de combatere a buruienilor. 7rin lucrari superficiale buruienile sunt distruse sau ncorporate n sol, iar prin cele adnci sunt scoase la suprafata radacinile si rizomii de buruieni, unde se usuca sau degera si se ncorporeaza n adncime semintele scuturate pe sol, asfel nct acestea sa nu mai aiba conditii de germinare sau, daca germineaza totusi sa nu reuseasca sa ajunga la suprafata. ( combaterii bolilor, insectelor si altor daunatori+ 7opescu #/22'$ n lucrarea D%um lucram pamntulD sustine ca prin lucrarile adnci ale solului sunt distruse multe insecte si agenti patogeni, pe de o parte prin ncorporarea n adncime a resturilor vegetale infestate, iar pe de alta parte prin scoaterea la suprafata a agentilor patogeni care se gasesc n sol. //:(, /::( 2:( & 4:(& .:( o <:( ':. :

/: .: 4: J: ': <: 7eriada de cultivare #ani$

!ig...J./. "chimbarea continutului de materie organica din sol n functie de perioada de cultivare D!ataD rea a lucrarilor solului este data de efectul dezastruos, n special al lucrarilor adnci, asupra continutului solului n humus. )in datele prezentate n figura ..J./ nr. reiese ca materia organica este cel mai labil component structural al solului. )upa luarea n cultura, n primii J: ani terenurile agricole pierd, ca urmare a lucrarilor solului, jumatate din rezerva initiala de humus. Raportul dintre procesele de mineralizare si acumulare a materiei organice se stabilizeaza dupa apro*imativ <: de ani de cultivare a terenurilor. )eclinul materiei organice din sol afecteaza, la rndul lui, structura solului, stabilitatea agregatelor de sol, capacitatea de retinere a apei si de tamponare a solului si activitatea sa biologica. %a urmare a acestor fenomene, solurile au devenit mult mai vulnerabile la eroziune, compactare, acidifiere, salinizare, carente de elemente nutritive si la secete. 55 Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor %apitolul . %lasificare ucrarile solului pot fi ordonate si grupate dupa urmatoarele criterii: a. modul de efectuare a lucrarii: (taierea stratului superficial de sol n fsii numite brazde, rasturnarea acestora si asezarea solului:

lii"i

foto / grapa stelata foto J plugul cu scormonitori

foto ' plugul tractat mecanic foto < plugul tractat de animale Aceste operatii se fac cu plugul n agregat cu grapa #de obicei$ stelata, tractat mecanic #foto /$. n conditii normale de umiditate si pe solurile af(nate, grapa are rolul de a marunti si nivela brazdele de sol. Acest tip de aratura ar tebui generalizat, indiferent de tipul de sol, planta cultivata sau anotimp, datorita efectelor benefice ale nivelarii si asezarii solului cu grapa stelata. ( taierea si rasturanrea brazdelor, scormonirea stratului subarabil si asezarea solului: n aceasta categorie se ncadreaza aratura cu plugul cu scormonitori #piese metalice n forma de sageata, care se amplaseaza pe suporti metalici verticali, n urma trupitelor$ n agregat cu grapa stelata. ucrarea se recomanda pe (terenurile cu strat subarabil de sol prin care nu strabate apa si radacinile plantelor #hardpan$, care s(a format prin precipitarea hidro*izilor de sol si a altor coloizi sau prin tasare mecanica. 7lugul cu scormonitori #foto J$ se deosebeste, deci, de celelalte pluguri prin aceea ca adnceste stratul arabil cu .(/. cm, fara a scoate la suprafata stratul inferior, mai putin fertil. ( taierea si rasturnarea brazdelor de sol: )in acesta categorie fac parte aratura cu plugul tractat mecanic #foto '$ sau de animale #foto <$ si sapatul manual cu cazmaua #hrletul$. Aratura n Dbrazda crudaD trebuie facuta numai n cazuri speciale ( lucrarea trzie de toamna si pe solurile instabile si grele, cu te*tura argiloasa. Aceasta trebuie grapata sau greblata ct se poate de repede si cu mult timp nainte de semanat. 59 &on Toncea PP P 8hid practic de agricultura ecologica

Aratura este, n acest moment, cea mai raspndita lucrare a solului datorita efectelor sale favorabile asupra nsusirilor fizice #capacitatea de nmagazinare a apei, structura si stabilitatea agregatelor de sol etc.$ si biologice #activitatea vietuitoarelor din sol$ ale solului, cu repercursiuni asupra productiei plantelor cultivate. ntorcnd solul ntr(un unghi optim de /'.Q, aratura culca resturile vegetale pe taluzul brazdei, aduce substante minerale si particule de sol bine structurate n zona de dezvoltare a radacinilor si ngroapa semintele de buruieni #"attler !., Ristinghausen E., /22<$. Aratura are, nsa si unele efecte negative precum compactarea secundara ca urmare a tasarii stratului sub(arabil de sol cu rotile de DbrazdaD ale tractorului si cu plazul #talpa$ plugului si, n special, reducerea drastica a materiei organice din sol ca urmare a stimularii proceselor de mineralizare a humusului si a celor de eroziune eoliana si hidrica. )e asemenea, aceasta lucrare costa relativ mult ca urmare a cheltuielilor mari de fabricatie si de e*ploatare a utilajelor

si cu forta de munca si a consumului mare de energie neregenerabila. 7entru nlaturarea acestor fenomene negative se recomanda urmatoarele masuri: ( scaderea frecventei araturilor+ Este o masura ce se bazeaza, pe faptul ca unele plante cultivate sunt perene iar altele au sistem radicular superficial. n aceste cazuri, terenul nu se ara timp de ' ( . ani, respectiv, se lucreaza cu alte masini care nu rastoarna brazda. ( reducerea grosimii orizontului de sol arat+ n conformitate cu obiectivul privind sporirea si pastrarea rezervei de humus din sol, precum si cu faptul ca radacinile unor plante si organismele din sol fac o treaba mult mai buna dect aratura n ceea ce proveste porozitatea si stabilitatea structurala a agregatelor din orizonturile adnci, orizontul de sol rasturnat trebuie sa fie subtiat treptat, pna ce ajunge la grosimea corespunzatoare lucrarilor superficiale. ( alternanta adncimii araturii. Aceasta masura este impusa de cerintele plantei cultivate care, dupa cum s(a stabilit e*perimental, sunt modeste #/.(J: cm$ n cazul cerealelor paioase, leguminoaselor pentru boabe si a plantelor oleaginoase si mijlocii #J: ( J. cm$ n cazul porumbului, sorgului si al plantelor cu nradacinare adnca ( floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof, cnepa, lucerna etc. ( reglarea corespunzatoare a agregatelor de arat. 7entru a economisi timp si bani si pentru a realiza o lucrare de buna calitate, agregatul de arat trebuie verificat si reglat ori de cte ori se porneste la arat sau se schimba ceva n ceea ce priveste agregatul si starea culturala a terenului. n cazul agregatului obisnuit format din tractor, plug si grapa se verifica att fiecare masina componenta, ct si tot agregatul. a tractor se verifica pornirea automata a motorului, functionarea fluenta si fara pierderi de ulei a instalatiei hidraulice si a ridicatorului hidraulic, pozitia de fi*are a tirantilor laterali si a celui central, pozitia de fi*are si rigiditatea ancorelor tirantilor laterali, ecarta(mentul rotilor si presiunea pneurilor. 52 Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor %apitolul . a plug se verifica mai nti daca brsele sunt perpendiculare pe cadru, vrful braz(darelor este pe aceeasi linie, iar brazdarele sl plazurile ating solul pe toata lungimea lor, iar apoi se regleaza latimea si adncime de lucru, orizontalitatea si paralelismul plugului cu suprafata solului, respectiv, directia de naintare si pozitia calciului de la plazul ultimei trupite, a cutitului disc si a grapei.

O aratura de calitate se face, de asemenea, cnd ntre latimea si adncime brazdei este un raport de /.: ( /,<:/, roata de tractiune a tractorului nu este nici mai lata si nici mai ngusta dect brazda, iar viteza de lucru este n jur de ..< @mCh. n PP P

(taierea, rasturnarea si ncorporarea n sol a resturilor vegetale si a buruienilor: Aceasta lucrare se numeste, de obicei, discuit, dupa numele masinii agricole #grapa cu discuri sau disc$ sau dezmiristit si pregatit pat germinativ, n functie de starea terenului (teren lucrat, respectiv, teren nelucrat, ntelenit sau cu resturi de tulpini ramase n pamnt dupa recoltare. 8rapa cu discuri #foto .$ toaca resturile vegetale de pe teren, taie solul n brazde nguste si adnci sau superficiale, disloca buruienile si resturile de radacini si tulpini si apoi amesteca solul cu aceste materiale vegetale. 7rin discuit se marunteste solul pe diferite adncimi: 4 (/J cm cu discul usor si /' (/5 cm cu discul greu, se distrug buruienile si agentii patogeni si daunatori din si de pe resturile vegetale, si se contribuie la acumularea materiei organice n urma procesului de compostare a resturilor vegetale ncorporate superficial. %u toate ca e*ista o gama diversificata de grape cu discuri, n practica se folosesc, de regula, doua tipuri ( grape cu discuri grele pentru dezmiristirea terenului si grape cu discuri usoare pentru afnarea si pregatirea patului germinativ. ucrarea adnca a terenurilor se face prin una sau doua treceri perpendiculare pe directia ultimei lucrari cu discul astfel reglat pentru ca organele active sa actioneze energic asupra terenului, buruienilor si resturilor vegetale. ntruct prin aceasta lucrare solul este vnturat destul de puternic si n majoritatea zonelor agricole din tara noastra primaverile sunt secetoase si cu vnturi uscate care favorizeaza pierderea apei din sol prin evaporare, se recomanda ca lucrarea de primavara cu discul greu sa se faca foarte devreme, imediat ce se poate intra pe teren cu agregatele agricole. ucrarea cu discul usor se face pe teren lucrat #inclusiv cu grapa cu discuri grele$, pentru a(l nivela si a combate buruienile rasarite sau n curs de rasarire, a distruge crusta si a pregati patul germinativ pentru semintele care se nsamnteaza ceva mai adnc. 8rapele cu discuri usoare trebuie sa lucreze numai n agregat cu grape cu colti ficsi sau 9: grapa cu discuri &on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica ft 4 . reglabili. l ,,,,:,,.-.,

( taierea si scormonirea solului 7rin aceasta lucrare se urmareste doar afnarea orizontului arabil de sol, nu nsa si rasturnarea brazdei. ucrarea se e*ecuta cu: a. pluguri tip paraploS #foto 4$ ( la care, n locul trupitelor clasice, sunt montate alte componente fara cormana+ b. cizelul #foto 4$ ( masina prevazuta cu organe active tip dalta, dispuse la anumite distante si pe mai multe rnduri+ tjjj mite distante si pe mai mui*e ranaun+ K afnare adnca a solului. oii-. foto 4 c( i =Di bolul este afanat att prin actiunea D, ,iTi c. masini de

plugul tip paraploS,cizelul

directa a organelor active asupra solului, ct si prin desfacerea agregatelor de sol dintre urmele lasate de aceste organe. ucrare cu paraploSul si cizelul este recomandata n locul araturii clasice, n special pe terenurile tasate, cu hardpan, cu orizont arabil scurt si fara buruieni perene, precum si cnd se cultiva plante care si dezvolta organele recoltabile n sol ( radacinoase, tuber(culifere, bulboase etc. sau cu nradacinare profunda ( porumb, floarea sorelui etc. Afnarea adnca se recomanda pe solurile compactate si pe cele puternic tasate, plane, cu roca mama si pnza freatica la mare adncime si daca nu e*ista pericolul de alunecare. ( scormonirea, afnarea si maruntirea solului: 7rin aceasta lucrare, solul de pe adncimea de lucru se desface pe liniile de minima rezistenta si(si mareste volumul prin actiunea energica a organelor active tip trupite fara cormana, care patrund n sol si, concomitent, l taie si(l rupe n agegate de diferite marimi. "olul din stratul superficial #< ( 9 cm$ este, apoi maruntit prin actiunea organelor active tip disc elicoidal amplasate n spatele trupitelor. >asina care face aceste operatii #foto 5$ se numeste decompactor si este formata din doua tipuri de organe active ( trupite fara cormana si discuri elicoidale, fiecare tip de organ este asezat pe cte doua rnduri intercalate, iar organele de pe un rnd sunt asezate si, desigur actioneaza invers dect organele de pe celalalt rnd ( dislocarea, maruntirea si amestecarea stratului germinativ de sol si a resturilor vegetale:

Acest sistem de lucrare a solului este mai putin raspndit, iar gama masinilor si uneltelor agricole este destul de restrnsa ( freza, grapa #furca$ rotativa si furca manuala de gradina. ?>DD foto 9 9/ Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor %apitolul . !reza #foto 9$ se foloseste mai mult n horticultura, pe teren fie nelucrat, fie lucrat anterior, pentru maruntirea, #deseori prea fina$, a solului pe adncimea de 4 (/5 cm si tocarea resturilor vegetale. 8rapa rotativa #foto 2$ se poate folosi pe teren lucrat pentru pregatirea acestuia pentru semanat sau pentru maruntirea si nivelarea araturilor bolovanoase. "pre dosebire de freza, organele active ale acestei masini se rotesc n plan orizontal, iar adncimea de lucru este de /: (/. cm. a folosirea acestor masini trebuie avute n vedere urmatoarele particularitati tehnologice: consumul mare de energie, pulverizarea solului si, n cazul frezei, tasarea stratului inferior de sol. !urca de gradina are coltii scurti #/:(/. cm$ si aproape drepti. &ndiferent de tipul de unealta agricola, pentru ca lucrarea de acest gen sa fie de buna calitate trebuie ca terenul sa fie curat de buruieni si de resturi vegetale grosiere. (dislocarea, maruntirea. amestecarea si asezarea stratului germinativ de sol: Aceasta tehnologie face parte din categoria sistemelor de cultura simplificate, ntruct la o singura trecere a masinii se fac toate operatiile de prelucrare a terenului n vederea semanatu( lui, inclusiv nsamntarea. 3outatea acestui sistem de lucrare a solului consta n faptul ca se foloseste pe teren nelucrat si cu #ct mai multe$ resturi vegetale #foto /:$ si ca marunteste si amesteca stratul superficial de sol #' ( 9 cm$ si de resturi vegetale si apoi aseaza acest amestec ciU rol de muici, ca pe o plapuma, deasupra semintei. %nd se face aceasta lucrare se cere ca tulpinile si celelalte resturi de plante sa fie tocate, iar solul din orizontul lucrat, uscat. )in informatiile de pna acum #"oltner, /229, J:::$ reiese ca sistemul simplificat de lucrare a solului cumuleaza efectele pozitive ale tuturor celorlalte lucrari ale solului, inclusiv refacerea si sporirea rapida a rezervei de humus. ( afnarea stratului germinativ de sol si taierea buruienilor >asinile care fac aceste operatii se numesc cultivatoare, lucreaza tractate de animale #foto //$ sau de tractor #foto /J$ si se folosesc pe teren nelucrat sau lucrat adnc si asezat, pentru pregatirea patului germinativ pe ntreaga latime de lucru #culti(vatie totala$ si pe teren nsamntat n rnduri distantate, pentru lucrarea terenului dintre freza

&on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica foto /J cultivatoare tractate mecanic , f

- (D , i

,t M

fot combinator o /' foto /< grapa cu colti ficsi sau reglabili rndurile de piante #prasit mecanic sau manual cu sapa$ n vederea pastrarii apei n sol si combaterii buruienilor, a musuroitului rndului de plante, deschiderii rigolelor pentru irigat sau fertilizarii suplimentare a plantelor. Adncimea de lucru a cultivatorului variaza ntre <(/5 cm, fiind mai mica #< ( 9 cm$ cnd terenul este afnat si curat de buruieni si resturi vegetale, sau mai mare #2(/5 cm$ cnd terenul este nelucrat sau trebuie musuroit si deschise rigole pentru irigat. ( afnarea. nivelarea si asezarea stratului superficial de sol: Aceste operatii se fac, concomitent, de o masina agricola care are J sau mai multe tipuri de organe active #cutite de cultivator, grapa cu colti ficsi, tavalug eli(coidal$ numita combinator #foto /'$. %ombinatorul se foloseste mai ales primavara, pentru pregatirea terenului pentru semanat si pastrarea apei n sol. n acest caz, adncimea sa de lucru variaza ntre ' si . cm, n functie de adncimea de semanat sau grosimea crustei. 7e terenurile mburuienate sauCsi denivelate, se lucreaza la o adncime ceva mai mare #4(/J cm$ si, cel putin, de doua ori. ( afnarea si nivelarea stratului superficial de sol: Aceasta lucrare se numeste grapat, plivit #tesalat$, lucrat cu sapa rotativa sau greblat dupa numele masinilor si uneltelor agricole cu care se e*ecuta (grapa cu colti ficsi sau reglabili #foto /<$, tesala de buruieni #foto /.$, grapa de maracini, sapa rotativa #foto /4$ si, respectiv grebla de gradina si foto /. tesala de buruieni foto /4 grapa de maracini

9' Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor %apitolul . "e face direct asupra terenului arat sauCsi nsamntat pentru a nivela ogoarele, n special de primavara, a distruge crusta, care se formeaza nainte si dupa semanat si pentru a combate buruienile n curs de rasarire si pe cele abia rasarite. 8rapele cu colti lucreaza si n agregat cu grapele cu discuri. n functie de situatia din teren, aceste masini pot fi reglate pentru a lucra superficial #J ( ' cm$ sau energic #< ( 4 cm$ terenul, prin nclinarea coltilor sau asezarea discurilor cu ghearele curbate spre directia de naintare a agregatului, respectiv, spre napoi. 7e terenurile cu plante rasarite, pentru a obtine rezultatele dorite si a prentmpina vatamrea sau distrugerea acestora se recomanda respectarea urmatoarelor reguli: ( nu se folosesc pe terenurile cu buruieni perene sau puternic nradacinate+ ( se folosesc dupa nradacinarea plantelor cultivate si pna cnd culturile ajung la /. cm naltime+ ( nu se lucreaza cnd plantele sunt turgescente+ ( nivelarea terenului "tudiile si cercetarile de specialitate au demonstrat ca terenurile nivelate retin o cantitate mai mare de zapada n timpul iernii, se zvnta uniform si repede si permit e*ecutarea ireprosabila a tuturor celorlalte lucrari ale solului si de ngrijire a plantelor. ucrarea de nivelare face parte din lucrarile agricole speciale si se recomanda cnd terenul este presarat cu movile si crovuri mai nalte, respectiv mai adnci de /: cm. 3ivelarea capitala se face cu nivelatoare mecanice #foto /5$ care, de regula, lucreaza n agregat cu tractorul 0 ( 4.:>, n perioada campaniei de vara ( toamna, pe teren afnat si la un continut mai mic de apa n sol. 7entru a asigura o buna nivelare a terenurilor, se trece de ' ( < ori cu agregatul pe teren, pe directii perpendiculare una pe cealalta si cu viteze mai mici de 4 @mCh #7opescu, /22'$. a nceperea lucrarii se verifica si se regleaza adncimea de lucru, orizontalitatea cadrului, unghiul de atac al lamei si pozitia barei netezitoare. >ajoritatea terenurilor arabile sunt denivelate din cauza efectuarii defectuoase a lucrarilor agricole. Aceste denivelari nu depasesc nsa /: cm si pot fi corectate prin nivelarea de e*ploatare, lucrare care se face cu grapele cu colti, combinatorul, grapa cu discuri prevazuta cu lama nivelatoare si cu grape cu colti sau numai cu o simpla bara nivelatoare. %onditiile si cerintele tehnice ale acestor lucrari sunt: teren lucrat cu denivelari, asezat si cu umiditate scazuta, respectiv efectuarea lucrarii mult naintea semanatului #plantatului$. ( asezarea solului

Asezarea solului este o actiune comple*a a factorilor naturali si a unor masini agricole speciale prin care particulele elementare si agregatele de sol se aranjeaza si se leaga ntre ele, dnd o anumita consistenta stratului de sol afnat. "olul asezat este favorabil acumularii si mentinerii apei n sol, activitatii microorganismelor, germinarii semintelor si rasaririi, cresterii si dezvoltarii plantelor. Aceasta lucrare a solului se face de grapa stelata care lucreaza n agregat cu plugul sau cu tavalugul #foto /9$ care, concomitent, foto /5 nivelatoare mecanice &on Toncea 8hid practic de agricultura ecologica

realizeaza maruntirea bolovanilor si a crustei. Tavalugul lucreaza n agregat cu tractorul 0 4.: ( > si este compus dintr(unul sau mai multi cilindri de lemn sau de fier, cu suprafata neteda #tavalug neted$ sau neregulata #dintata, crestata, inelara$ care sfarma bulgarii si netezesc si taseaza solul nainte sau dupa semanat. Tavalugul neted se foloseste pentru asezarea solului pe adncime de . ( /: cm si numai n agregat cu grapa cu colti reglabili, avnd coltii nclinati spre napoi sau cu o grapa de maracini care afneaza stratul superficial de sol #J ( ' cm$ si mpiedica pierderea apei prin evaporare. Tavalugul inelar si crestat se foloseste pentru maruntirea bulgarilor si distrugerea crustei nainte si dupa semanat, precum si pentru asezarea solului cnd terenul este prea afnat sau culturile de cereale au iesit din iarna DdescaltateD. Tavalugitul se face cnd solul este reavan, la o viteza de deplasare a agregatului de . ( 5 @mCh pe terenurile cu bolovani si de ' ( < @mCh cnd se urmarestere doar asezarea solului. 7entru o actiune mai energica, tavalugul neted este lestat, introducndu(se n cilindri apa sau nisip, iar la tavalugul cu suprafata neregulata, punndu(se greutati suplimentare pe platforma metalica de deasupra. , , b. grosimea stratului de sol lucrat: ( lucrari superficiale: )in aceasta categorie fac parte lucrarile agricole prin care se afneaza si se niveleaza orizontul de la suprafata solului pe adncimea de ' (/J cm. n practica, se ntlnesc doua tipuri distincte de lucrari superficiale: ( lucrari e*trem de superficiale, prin care se prelucreaza primii ' ( . cm de sol: grapatul cu grape cu colti, grapa de maracini sau cu tesala de buruieni+ lucrarea cu sapa rotativa+ prasitul cu cultivatorul, prasitoarea sau manual, cu sapa+ tavalugitul etc, si

( lucrari propriu(zis superficiale, prin care se prelucreaza 4 pna la /J cm de sol: lucrarea cu grapa cu discuri, combinatorul, cultivatorul, freza, grapa #furca$ rotativa sau, manual cu furca de gradina+ nivelarea de e*ploatare+ sistemele culturale simplificate etc. ( lucrari normale Aceste lucrari se fac pe adncimea de /' ( JJ cm, pe care o reclama majoritatea terenurilor si plantelor cultivate: dezmiristitul cu discul greu, combinatorul si cultivatorul+ aratul cu plugul n agregat cu grapa stelata, nivelarea capitala si lucrarea manuala cu cazmaua #hrletul$ etc. ( lucrari adnci ucrarile acestea se fac pe adncimea de J' ( 'J cm, recomandabil cu masini agricole care nu rastoarna brazda: aratura cu paraploSul sau cu cizelul. ( lucrari foarte adnci Aici sunt incluse lucrarile speciale efectuate la adncimi mai mari de '. cm: desfun(datuG la '4 ( 4: cm si afnarea adnca la .: ( 5: cm. + lucrari mi*te n aceasta categorie sunt cuprinse lucrarile efectuate de masini agricole care, concomitent, prelucreaza solul diferit pe mai multe adncimi: aratura cu plugul cu scormonitori si sistemul lucrarile comple*e de afnare superficiala si adnca. c. #ano$timpul cnd se fac lucrarile solului: ( lucrari de iarna: n perioada de iarna #)ecembrie ( !ebruarie$, solul nu se lucreaza de obicei, cu e*ceptia iernilor blnde si secetoase cnd se pot continua araturile de toamna si lucrarile foarte adnci de desfundat si afnat. Tehnologii ecologice de cultivarea terenurilor ( lucrari de primavara: 7rimavara #>artie ( Aprilie$ este un sezon destul de aglomerat n ceea ce priveste lucrarile solului: dezmiristitul si lucrarea comple*a de afnare profunda si superficiala pe terenurile nelucrate, nivelarea de e*ploatare a ogoarelor de toamnaCiarna, pregatirea patului germinativ pentru culturile de primavara #lucrarea cu combinatorul, cultivatia sau prasitui total, sistemele simplificate de cultura etc.$ si lucrarile de ngrijire #tavalugit, gra(pat, plivit, lucrat cu sapa rotativa, prasit etc.$ a culturilor de toamna si a celor de primavara n curs de rasarire sau abia rasarite. ( lucrari de vara: %apitolul .

Aceste lucrari se e*ecuta n perioada &unie ( August, att pe terenurile cultivate (prasitui, musuroitul si deschiderea brazdelor pentru irigat, ct si pe cele de pe care s(a strns recolta ( dezmiristitul, aratura de vara, lucrarile de ntretinere a ogoarelor de vara #grapat cu grape cu colti si cu cea cu discuri usoare, cultivatia totala sau lucrarea cu combinatorul$ si lucrarile speciale ( nivelarea capitala, desfundarea si afnarea adnca. ( lucrari de toamna: n aceasta categorie sunt cuprinse lucrarile care se pot face n perioada "eptembrie (3oiembrie: dezmiristitul, lucrarea comple*a de afnare profunda si superficiala, sistemele simplificate de cultura etc. si lucrarile de pregatire a patului germinativ #grapat, discuit, lucrat cu grapa rotativa, tavalugit etc$, pe terenurile care se nsamnteaza n aceasta perioada, precum si araturile de toamna si lucrarile speciale ( nivelarea capitala, desfundarea, afnarea adnca si deschiderea rigolelor pentru eliminarea sau colectarea e*cesului de apa de pe semanaturi si ogoare, pe celelalte terenuri arabile. 7rincipii si norme ecologice D"olul trebuie lucrat cnd ne primeste si nu trebuie lasat sa astepteD Acest principiu apartine marelui agronom 8h. 1ines si se bazeaza pe realitatea conform careia cea mai frecventa si pagubitoare greseala agrotehnica este efectuarea lucrarilor solului ori prea devreme, ori prea trziu, cnd terenul este fie prea moale, fie prea tare. "olul se lucreaza n cele mai bune conditii cnd nu se lipeste de unelte, opune cea mai mica rezistenta si se desface usor #se varsa$ n agregate naturale. >omentul acesta se poate stabili practic n felul urmator: se ia o mna de pamnt din stratul #orizontul$ de sol sau de pe terenul ce urmeaza a fi lucrat, se framnta usor n pumn si, apoi formei rezultate #bila$ i se da drumul din mna de la apro*imativ / m naltime. )aca prin framntare n palma pamntul nu se modeleaza nseamna ca solul este uscat, iar daca se modeleaza si, la atingerea solului, bila de pamnt rezultata se turteste si nu se desface n agregate, nseamna ca solul este prea umed. >omentul optim de e*ecutare a lucrarilor solului este atunci cnd, la atingerea pamntului, bila de pamnt se desface n agregate. -6ate fierul ct e caldD 7eioada optima de lucrare a terenurilor variaza ntre cteva ore, pe solurile grele de tip smolnita si mai multe saptamni, pe nisipuri si soluri nisipoase. Aceasta nseamna ca, pe solurile cu te*tura argiloasa, gama, numarul si productivitatea uneltelor si utilajelor agricole este mai mare dect pe solurile cu te*tura lutoasa si, mai ales, nisipoasa. 94 &on Toncea ( Tot ce(i mult, stricaD 8hid practic de agricultura ecologica

!recventa lucrarilor solului trebuie restrnsa la minimum, daca se poate la zero, pentru a reduce compactarea produsa de circulatia repetata si a asigura solului suficient timp pentru a DfabricaD humus si elemente nutritive si a(si reface structura. D"olul este un organism viuD %a orice organism, solul sufera ori de cte ori este agresat. El este un sistem sensibil care poate fi deranjat usor si pe termen lung prin ignorarea chiar a celui mai marunt element tehnologic. 8reselile facute n lucrarile solului pot avea efecte resimtite ulterior timp de mai multi ani. )e aceea, lucrarile solului trebuie sa fie ct mai superficiale pentru a nu distruge capilaritatea naturala, a nu diminua activitatea pedofaunei si a pastra profilul natural al solului prin nerasturnarea brazdelor. 6ibliografie /. European %onservation Agricultural !ederation, /222( %onservation Agriculture in Europe: Environmental, Economic and E0 7olicV 7erspectives+ J. 7opescu 1., /22' ( %um lucram pamntul, Edit. Tehnica Agricola, 6ucuresti+ '. "andoiu %. )., /25' ( Araturile, Edit. %eres, 6ucuresti+ <. "oltner )ominiNue, /229 si J::: (TechniNues culturales simplifie. "ciences et techniNues agricoles, "ainte 8emmes sur oire+ .. "attler R, Ristinghausen E., /22< ( !erma biodinamica, Edit. Enciclopedica.6ucuresti. 95