Geografia economica a Romaniei Curs 1 - 28.02.

2012 Potentialul economic al cadrului natural Potentialul economic al reliefului Tipuri: tectono-structural, petrografic, glaciar, lacustru si marin, prin elementele lor permit dezvoltarea activitatilor turistice, de odihna, de agrement. Platforma de eroziune reprezinta sub aspect economic un rol economic deosebit prin prezenta pasunilor. Relieful fluviatil este reprezentat prin albiile majore si terase. Acestea sunt remarcabile zone agricole deoarece prezinta soluri fertile, conditie pentru constructia de asezari umane si cai de comunicatie. Ele mai prezinta o importanta resursa de apa si materiale de constructie. Versantii au o utilitate variata: plantatii viti-pomicole, forestiere, terenuri pastorale si arabile. Depresiunile sunt cele mai importante areale agricole. Rolul deosebit este dat de caracterul de adapost si fara inversiuni termice. Interfluviile au un rol complex: favorizeaza prezenta pasurilor si trecatorilor, dar si a seilor pe care sunt axate caile de comunicatie. Potentialul climei Ca urmare a climatului tarii noastre, radiatia solara atinge valori medii cuprinse intre 120 si 127 kcal / cmp (in Sud) so 140 - 117 kcal/cmp (in Nord). Durata de stralucire a Soarelui este tot mai mare in Dobrogea fata de restul unitatilor geografice din tara noastra. Consecinta: potentialul agroclimatic al regiunii sudice este mai mare, se permite multa caldura si lumina, iar culturile traditionale sufera mai putin din cauza ingheturilor tarzii. Componentele suprafetei subiacente contrbuie intr-o masura mai mare sau mai mica la diferetierea climatoca si topoclimatica. Topoclimatele diferite sunt conditionate de tipurile de soluri, suprafata cailor rutiere, de constructii si dimensiunea unor zone industrial-urbane, de sistemele de irigatii, de fizionomia asezarilor omenesti, de unde rezulta un regim termic fovorabil practicarii unei economii complexe si a unei agriculturi diferentiate, productiva pana in zonele cele mai inalte. Precipitatiile medii multianuale cazute in tara sunt apreciate la cca 637mm. Sunt cantitati relativ suficiente culturilor agricole de baza. regimul multianual scoate in evidenta alternanta unor ani ploiosi cu ani secetosi. 1950, 1952, 1964, 1968, 1999, 2005 - precipitatii foarte mari. Readuce in atentie necesitatea reamenajarii sistemelor de irigatii in zonele frecvent afectate de seceta: S Moldovei, Muntenia, Dobrogea. Potentialul hidrografic Rezervele de apa dulce sunt cantonate in ape subternae si rauri si lacuri. Apele subterane sunt de doua feluri: freatice si de adancime. Au o raspandire inegala pe teritoriul tarii: sunt conditionate de cantitati de precipitatii, litologie si de structurile geologice. Volumul total de ape subterane se apreciaza la cca 8,3mld m, din acestea: 3,2mld m ape adancime si 5,1 mld m ape subterane.

Cu toate ca 80% din rezerve sunt localizate in regiunile de deal, podis, campie, regenerarea lor se face in cea mai mare parte tot in zonele de munte. Apele de adancime - rezervele lor sunt conditionate de clima si roca, ele sunt cantonate in calcare si conglomerate mezozoice, roci friabile, structuri vulcanogen - sedimentare. Aceste ape de adancime apar in C Romana, la mari adancimi si sunt puternic mineralizate, iar in Subcarpati apar in strate de hidrocarburi. Ele nu sunt potabile, au caracter ascensional, adesea mineralizate si sunt cu caracter temporal. Apele freatice - apar in toate formele de relief, sunt discontinui in ariile montane si stratificate in podisuri si campii. Aceste ape freatice apar la adancimi diferite: intre 1-3m in sectoarele joase ale Campiei Romane 0-3 m in sectoarele joase ale Campiei de Vest 15-30 m in campiile inalte ale Campiei de Vest 15-30m in sectoarele inalte ale Campiei Romane, in zone de deal si podis 50-60m in Dobrogea de Sud zone deficitare de ape freatice: in Campia Moldovei, C. Transilvaniei, in E Campiei Romane si partial Podisul Dobrogei. Aceste ape stau la baza alimentarii cu apa potabila a populatiei si economiei. Prin sisteme de apeducte se alimenteaza orasele Bucuresti, Ploiesti, Craiova, Tg. Jiu, Bacau, p. Neamt, Iasi, Roman, reghin, Fagaras, Petrosani, Cluj - Napoca, Hunedoara. O categorie speciala de ape: ape minerale, acestea apar sub forma de izvoare minerale si sunt legate de prezenta faliilor de adancime de formare a muntilor vulcanici, de zacaminte de hidrocarburi si de sare. Romania este una dintre cele mai bogate tari in izvoare minerale. Se apreciaza ca acvem peste 2 000 de izvoare de apa minerala. Au fost identificate prin foraje in peste 500 de localitati si se gaseste intr-o mare varietate de tipuri: hidrocarburi, dar predomina ele clorosodice, sulfuroase sulfatate si carbogazoase. Au o mare valoare terapeutica si au generat importante statiuni balneo-climaterice. In functie de CO2 si de sarurile continute, izvoarele minerale, se grupeaza in tipurile: ape minerale carbogazoase simple: Viseu de Sus, jigodin bicarbonatate carbogazoase: Sangeorz-Bai, Borsec, bodoc, Zizin bicarbonatate simple: Lecani (jud. Iasi) feruginoase carbogazoase (Dorna Cndreni, Valea Dornei, Vlcele, Buzia) feruginoase simple sulfuroase: Pucioasa, Strunga, Rducneni, Olanesti, Baile Herculane sulfatate: Amara, Oglinzi, Blteti cloruro-sodice: cacica, tg. Ocna, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Telega, Ocnele Mari, Turda, Cojocna, Sovata, zona lacurilor din zona campie (Balta Alba, Movila Miresii, Techirghiol). iodurate: Bazna, berca, Sarata Muntioru oligo-minerale hipertermale (41-48C): Felix, 1 Mai oligo-minerale hipotermale (20-36C): Moneasa, Clan, Geoagiu-Bai mezotermale

Raurile Volumul anual de apa scursa, pe cele 4864 rauri (exceptie Dunarea), de 78 905 km, este de 40mld m. Dunarea, la intrare in tara aduce anual cca 170mld m, iar la varsare 200mld m. Colecteaza direct sau indirect cca 99,8% din cantitatea de apa scursa de pe intreg teritoriul tarii. reteaua hidrografica are un pronuntat caracter radiar in interior si circular la exterior. Din suprafata tarii 30,1% este drenata de raurile din grupa de V, 63,2% din cele din S si E si 6,7% de raurile dobrogene. Cu toate ca nr raurilor este foarte mare. potentialul lor economic este relativ redus din cauza predominarii raurilor cu o lungime mai mica de 50km si a debitelor redus. Din aceasta cauza posibilitatile de navigare si potentialul hidroenergetic este aproximativ limitat. Utilitatea lor este complexa: hidroenergie, alimentare cu apa potabila, alimentare cu apa industriala, irigatii, piscicultura, navigatie, agrement. Folosite in trecutul lor la instalatiile hidromecanice (mori, joagare), in bazinul unor rauri importante (Olt, Mures). Din apa raurilor se alimenteaza partial orasele: Bucuresti (din Arges si Dambovita), Resita (din Barzava, Timis, Nera), Iasi ( din Prut, Moldova), Cluj si Dej (din Somesul Mic), Tg. Mures (din Mures), Brasov (din Timis si Trlung). Mari consumatori de apa sunt industria si agricultura (pt irigatii). In industrie, apa este recilata in proportie de 70 - 90% iar la consumul apei pentru populatie si agricultura ea este scoasa din circuit in proportie de 80-90%. Dunarea - prin crearea sistemului hidroenergetic si navigatiei de la Portile de Fier I si II, s-a scurtat durata de trecere a defileului de 4 ori si s-a dat posibilitatea patrunderii unor vase de tonaj mai mare (pana la 12 000 tone ddw). La varsarea in Marea Neagra s-a format o Delta bogata in stuf , peste, animale exotice, paduri de esenta moale si zona turistica remmarcabila. Din Dunare si Delta se pescuiesc anual 2/3 din productia de peste a Romaniei. Lacurile: sunt in nr mare 934500, suprafata 2620km varietate de tipuri de cuvete lacustre detin o pondere de 1,1% din suprafata tarii si cantoneaza o rezerva de apa de 2 mld m cu exceptia unor lagune (Razim - Sinoe) si a catorva acumulari hidroenergetice: Portile de Fier (suprafata lac 394 km) si Izvorul Muntelui - 33km, Vidraru - 8,25km, majoritatea lacurilor (90%) su suprafata mai mica de 1km. Apa lacurilor este folosita la alimentarea cu apa potabila a unor localitati si industrie: Firiza, Rosia Montana, gilau, Ocna de Fier, Vluic, Vidraru Apa lacurilor folosita pentru dezvoltarea pisciculturii: lacurile si iazurile din Podisul Moldovei, Campiei de Vest, Campiei Transilvaniei, lacurile indeplinesc si rolul de regularizare a regimului scurgerii anuale, Adevarate rezerve pentru zootehnie. Folosite in balneoterapie: Lacul Sarat, techirghiol Pentru turism si agrement: spatii monatne si suburbane (Snagov) Folosite pentru prevenirea inundatiilor si ameliorarea climei din ariile periurbane, zonele de campie - evapotranspiratia

Volumul de apa cantonat in lacuri este foarte diferit. Doar 50 lacuri au peste 10mil m dintre care se detaseaza cele cu 100-700 mil m: Stanca Costesti, Vidra, Vidraru, tarnita, Gura Apelor, Oasa. cele cu volum de apa de pesste 1 mld m: lacurile de la Portile de Fier si Izvorul Muntelui Marea Neagra sub raport economic prezinta importanta prin: legatura cu Marea Mediterana si Oceanul Planetar, de unde rezulta accesul pe marile rute, comert mondial rezervele foarte mari de petrol si gaze naturale fauna piscicola este dominata de stuurioni (gorun, pastruga) potentialul turistic: balenoclimateric si terapeutic Potentialul vegetatiei Vegetatia romaniei este reprezentata prin marea bogatie de specii floristice (3400) si prin varietatea floristica. bogatia de 3 400 de specii apartine urmatoarelor domenii floristice: domeniul floristic central-european - 40% domeniul european 30% domeniul nordic si alpin 14% domeniul SE 10% domeniul S - 8% domeniu atlantic - 8% specii endemice - 4% plante cosmopolite 3% Formele de baza ale vegetatiei - paduri si pajisti naturale (pasuni si fanete) Fond forestier - ocupa o pondere de cca 27% din suprafata tarii (situeaza Romania pe locul 10 in Europa) Resursele forestiere se aprecieaza la peste 1 mld m. Padurile contin peste 200 de specii lemnoase, 1000 specii de ierbacee, muschi, alge si ciuperci. Padurea are o localizare predominant montana (60%), 30% in zone de deal si podis si 10% in zone de campie. Esente: speciile de confiere detin peste 30% din suprafata si aproximativ 39% din masa lemnoasa. speciile de foioase detin aproximativ 69% din suprafata si 61% din masa lemnoasa Sub raport econnomic, padurile prezinta importanta prin marea cantitate de lemn folosita in indstrie, in constructii, lemn de foc (rural), prin resursele de fructe de padure, ciuperci, plante medic, fauna, peisagistica). Padurea reprezinta un factor esential in stabilirea echilibrului naturii vietii (remarcabil filtru impotriva poluarii, impiedica degradarea terenurilor, diminueaza taria vanturilor, maresc umiditatea relativa a aerului, regleaza si maresc cantitatea de precipitatii, atenueaza viiturile si favorizeaza infiltrarea apei in sol, pemanentizeaza scurgerea raurilor si izvoarelor, contribuie la infrumusetarea reliefului prin elemente decorative in peisaj. Pajistile naturale ocupa o suprafat de 18,8% din suprafata tarii: pajisti alpine, montane (23%), de deal si de podis (30%), de campie (12%) si lunci (putine)