Universitatea Alexandru I.

Cuza Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor - Piatra Neam Mastere Complementare - Management n Turism

Profesor cordonator: Prof. Dr. Nita Valentin

Studenta: Voda M. Suzana

Piatra Neamt-2011

Cap I. Amplasare si acces

1.1.Localizare, suprafata, informatii generale: Turcia:

Turcia este un stat situat in SE Europei si SV Asiei, care are granite cu opt tari: Grecia si Bulgaria la nord-vest; la nord cu Marea Neagra; Georgia si Armenia la nord-est; Iran (Persia) si Azerbaidjian la est; Irak si Marea Mediterana la sud. Capitala este Ankara. Stramtoarea Bosfor care separa Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afla in Turcia. Anatolia e situata intre Marea Neagra la nord si Marea Mediterana la sud, cu Marea Egee si Marea Marmara la vest. Suprafata totala 780,580 km. Numele Turciei, Turkiye in limba turca, poate fi impartit in 2 componente: Turk, care inseamna puternic sau maret in turca veche si de obicei semnificand locuitorii Turciei. Asezarea Turciei la intersectia Europei cu Asia o face o tara de o importanta geostrategica importanta. Etnic turcii formeaza majoritatea populatiei, cu o minoritate importanta de kurzi. Religia predominanta in Turcia este Islamul si limba oficiala a tarii este turca. Turcia este o republica democrata, seculara, unitara, constitutionala, cu o mostenire culturala si istorica veche. Turcia a devenit tot mai mult integrata prin apartenenta vestica in organizatii ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE si economiile majore G-20. Turcia a inceput negocierile complete cu EU in 2005, a fost un membru asociat al Comunitatii Economice

Europeene inca din anul 1963 si au atins acordul uniunii vamale in 1995. Turcia de asemenea a promovat relatiile culturale, politice, economice si industriale cu tarile din Est, in particular cu Orientul Mijlociu si cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenta in organizatii ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Avand in vedere locatia strategica, economia mare si armata, Turcia este clasificata ca o putere regionala de oamenii de stiinta politici si economistii mondiali.

Istanbul Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizan) este cel mai mare ora al Turciei. Singurul ora din lume ce se desfoar pe malurile a dou continente, Europa i Asia, Istanbulul are o populaie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraul a fost ntemeiat de mpratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceti Bizan. Sub numele de Constantinopol, oraul a servit drept capital a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. n 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capital a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraului a devenit Istanbul. Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia i Marea Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, oraul este mult mai mare i acoper att partea european, ct i cea asiatic. Dei nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziie major n economia i cultura rii, fiind cel mai important centru de comer internaional al Turciei. Denumirea popular veche a Istanbulului este arigrad

Aezare geografic
Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia si Marea Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, orasul este mult mai mare si acoper att partea european, ct si cea asiatic.

1.2. Acces:
Pentru a ajunge in Turcia exista mai multe posibilitati de transport. Fiecare dintre acestea are unele avantaje si dezavantaje, optiunea va apartine: Cu avionul: este principala recomandare, desi mai scump, este mai rapid. Cu autobuzul: se trece prin Bulgaria in drum catre Istanbul. Pe calea ferata: este si acesta un mijloc de transport. Cu automobilul: insa trebuie luat in considerare pe langa benzina si alte plati pentru taxe de autostrada si alte taxe de transport.

Cap.II. Patrimoniul turistic

2.1.Potentialul turistic natural:

Clima: Clima Turciei este temperat-continentala in centrul tarii, mediteraneana in zona coastelor Marii Egee si Mediterana.Vara este foarte calda, iar iernile sunt reci si ploioase. Incepand cu aprilie, pana la sfarsitul lunii octombrie, clima este ideala pentru relaxare, plaja, sau va puteti bucura de peisajele muntoase si de lacurile cristaline. In aer in iunie temperatura medie e de 25 grade C, in iulie 28 grade C, in august 29 C, iar in septembrie 30 C. Orasul Istanbul, localizat in stramtoarea Bosfor are o tempereatura medie intre 3-9 grade C in ianuarie. In iulie temperatura medie este intre 19-28 grade C. Precipitatiile sunt de aproximativ 700 mm anual si cad cel mai mult intre octombrie si martie. Ankara are o temperatura medie intre -3 C si 4 C in ianuarie si intre 15 C si 30 C in iulie. Cantitatea anuala de precipitatii este de 410 mm. Anatolia de sud-est inregistreaza cele mai mari temperaturi de vara, aproximativ 30 C in iulie si august.

Istanbul se afl n zon temperat, fiind un oras cu climat maritim-mediteraneean de tranzitie, media anual a temperaturii fiind de 14,3 C. Luna cea mai cald este luna august, media temperaturii ajungnd la 23,6 C. Luna cea mai rcoroas este luna ianuarie, media temperaturii fiind n jur de 5,8 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 844 mm.

Caracteristicile meteorologice ale localit ii Istanbul

Luna Media maxim a temperaturii (C) Media temperaturii (C) Media minim a temperaturii (C) Media cantit ii precipita iei (mm) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Novembrie Decembrie Maxim anual

8,7

9,1

11,2

16,5

21,4 26,0 28,4

28,5

25,0

20,1

15,2

9,7

18,3

5,8

5,9

7,6

12,1

16,7 21,0 23,4

23,6

20,2

16,0

11,9

8,2

14,3

2,9

2,8

3,9

7,7

12,0 16,0 18,5

18,7

15,2

12,0

8,5

5,3

10,3

102.4

80.2

69.9

45.8

36.1 34.0 38.8

47.8

61.4

100.9

110.7

123.9

843.9

Surs: Serviciul de Meteorologie a Turciei

Geografie

Asezare Istanbul este singurul oras din lume care se ntinde pe dou continente, Europa si Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se gsesc pe pintenul din extrema sud-estic a Europei, desprtit de cele asiatice prin Marea Marmara si Strmtoarea Bosfor. Pe partea european, golful adnc Cornul de Aur desparte cartierele europene n dou sectoare: vechiul Constantinopol, la sud, i Oraul Nou la nord, cu cartierele Karaky (Galata), Geyoglu (Pera), Kataba, Taksm, Beikta, Ortaky i altele mai noi, ntinse n adncul uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se afl vechiul Scutari (skdar), cu o seam de alte cartiere mai noi, ntinse pe rmul Mrii Marmara, spre sud i pe cel al Bosforului, spre nord. Oraul metropol este considerat european deoarece centrul su istoric i ponderea locuirii de astzi se afl n Europa. Este centrul uneia dintre cele mai mari aglomerri urbane a continentului i reprezint principalul pol economic al Republicii Turcia, cu toate c nu mai este capital a statului. Nucleul Istanbul-ului, adic oraul vechi, este scldat de apele Mrii Marmara, de cele ale Bosfor-ului i de cele ale Cornului de Aur. Bosfor Strmtoarea Bosfor este o realitate geografic legat indestructibil de aezarea, existena i evoluia Istanbul-ului. Bosfor-ul (Boazii n limba turc), este o ruptur teluric a scoarei terestre dintre Europa i Asia, care permite comunuicaia dintre apele Marea Mediteran, prin Marea Egee i Marea Marmara, cu Marea Neagr. Strmtoarea reprezint ntlnirea a dou plci tectonice active care se contrapun la scar geologic. Bosfor-ul are o lungime de 31,7 Km i o lime ce variaz ntre 650 i 2800 de metri. Apele srate ale celor dou mri, pe care le unete, au umplut un an geologic adnc, nscut prin ruperea, sau compresarea uscatului la nceputul erei quaternare. De 4-5 milenii un numr greu de precizat de seminii i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare las alta, n ciuda curenilor violeni ce l strbat. In lungul strmtorii adncimea apelor variaz ntre 36 i 124 de metri, cea mai mare adncime fiind atins n dreptul localitii Arnavatky, "satul albanez" n limba turc i numit odinioar Mega Revna, sat de cretini recunoscut astzi pentru restaurantele lui pescreti. Aici ca i n Romnia, la Galai sau Constana, exist obiceiul de "Aruncare a crucii n mare" de Bobotaez, obicei vechi de 60 de ani. Navigaia prin strmtoare a fost totdeauna pus n pericol de curenii foarte puternici i periculoi care strbat apele la dou nivele distincte. Cei din partea superioar a apelor se

ndrept dinspre Marea Neagr spre Marea Marmara, iar cei de profunzime se scurg invers, cu efect nefast pentru adncurile Marea Neagr. Sub adncimea de 200 de metri, n apele Marea Neagr s-au acumulat substane nocive pentru viaa animal. Aceasta a disprut total datorit aportului de ap mult mai srat dinspre bazinul mediteraneean n raport cu apa de suprafa din bazinul pontic, mult ndulcit de apele Durea i a altor mari ruri ce vin din cmpia ruso-ucrainean. Pe unele poriuni ale enalului Bosfor-ului, pericolul provocat de cureni este crescut cu mult fa de medie. La pericolele ntmpinate de navigaie s-au adugat n ultimele secole cele datorate construciilor militare medievale i moderne. Un exemplu l pot oferi cele dou mari ceti construite de turci nainte de cucerirea Constantinopol-ului, Anadolu Hisar pe malul asiatic i Rumali Hisar pe malul european, n poriunea cea mai strmt a enalului, acolo unde ntre maluri sunt numai 660 de metri. In baza Conveniei de la Montreux, din 1936, apele Bosfor-ului au devenit parte a domeniului internaional i libere accesului oricror nave strine. Traficul naval prin strmtoare este unul dintre cele mai importante din lume. O statistic din anul 2002 arat c 47.000 de nave au tranzitat strmtoarea, dintre care 8.000 au transportat ncrcturi periculoase, printre care gaze i petrol. In anul 2004 traficul a crescut la 54.000 de nave. Internaionalizarea strmtorii i densitatea traficului naval greu a necesitat obligativitatea folosirii de piloi turci de ctre navele de mare tonaj. Pe lng marele trafic naval internaional, apele strmtorii sunt nesate de o puzderie de vase mici turceti folosite la traversri, la navetele locuitorilor ntre cartiere, la trafic comercial local i, desigur, la turism. Legtura rutier dintre partea european i cea asiatic a metropolei se realizeaz prin dou mari poduri suspendate de dat recent, cu cte ase benzi de circulaie: Podul Bosfor i Podul Fatih Sultan Mehmed sau Podul Cuceritorului. Pe calea apelor, cartierele de pe cele dou continente sunt legate printr-o mulime de linii navale de navet, sau turistice. In prezent este n stare de finalizare un tunel de legtur pe sub apele strmtorii, la ntlnirea cu apele Marea Marmara, tunel destinat unei circulaii urbane rapide ntre cartierele de pe malurile celor dou continente. Tunelul poart numele de Marmaray[4], va avea o lungime de 13,6 Km i va fi dat n folosin n anul 2013. In jur de 1387 de metri din tunel vor trece pe sub strmtoare la o adncime n jur de 61 de metri. Tunelul va avea un traseu lung pe sub cartierele existente pe malul european al Marea Marmara i pe sub cele de pe malul asiatic, spre sud. Va traversa pe sub apele marine n dreptul Cornul de Aur, puin n diagonal spre

nord, spre rmul aciatic. Odat cu marele proiect Marmaray se vor moderniza circa 60 de Km de cale ferat existent din preajma capitalei. Noile ci ferate subterane vor fi racordate de o parte i de alta a strmtorii cu reeaua de transport existent i se vor amenaja patru noi staii: Kaliesme (acolo unde tunelul va intra n subsol),Yenikap, Sirkeci i Uskdar. Tunelul va descongestiona traficul n Istanbul i va permite trecerea zilnic, de o parte n alta, a circa 2.000.000 de cltori. Traversarea de la un mal la cellalt va dura 18 minute i 105 minute de la un capt la altul al tunelului (de la Halkali n partea european, la Gebze pe partea asiatic). Trenurile vor circula la un interval de 2 minute i vor transporta circa 75.000 de calatori pe or. Un factor de risc este acela c tunelul urmeaz pe circa 12 Km falia seismic nord-anatolian i c exist pericolul unuor cutremure, a unor tsunami i puternicilor cureni marini. Tunelul a fost proiectat pentru a face fa unui cutremur de 7,5 pe scara Richter. Marea Marmara Marea Marmara este un alt element georafic reprezentativ i definitoriu al aezrii Istanbul-ului. Apele Marea Marmara scald latura sudic a vechiului Constantinopol, respectiv cartierele europene apusene. Pe cellalt continent scald cartierele asiatice de provenien mai nou cu tendin sudic. Marea Marmara este o mare intern a Turciei fiind cuprins numai ntre teritorii turce. Ea este situat ntre sud-estul Europei i Asia Mic, constituind o legtur ntre Marea Neagr i Marea Mediteran prin Marea Egee. Ca i strmtoarea Bosfor este aezat pe triectul faliei seismice nord-anatoliene, falie responsabil de numeroase i dramatice seisme de mare putere. Este o mare de mici dimensiuni, dar bine delimitate. Are o suprafa de 11.500 Kmp i o adfncime maxim de 1261 metri. Are o importan economic major pentru Turcia, ea constituind o legtur avantajoas ntre metropola Istanbul i marea zon industruial din regiunea Izmit. Deasemeni se remarc drept o mare deosebit de circulat, cu un trafic dintre cele mai importante din lume, datorit strmtorilor ntre care este cuprins. Comunic cu Marea Neagr prin strmtoarea Bosfor i cu Marea Mediteran prin strmtoarea Dardanele, ambele foarte strmte i strategice. Vechii greci o numeau Propontida. Numele provine de la termenul pro, adic nainte i pontos, adic mare. Aceasta deoarece pentru grecii venii din Marea Egee, aceast mic mare se afla naintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greac, de la vechiul termen Marmaros saumarmaron care desemna marmura alb cu granulaii, sau cu vinioare

bleu, marmur foarte abundent n insula Prokonnesos (nesos - insul i prokos - cprioaar), denumit mai trziu Insula Marmara. Numele ei s-a exrins apoi asupra ntregii mri. Cornul de Aur Apele prietenoase care poart acest nume atrgtor (n turc Hali) sunt un reper geografic esenial pentru marea metropol euro-asiatic. Cornul de Aur este un golf lung i ngust, asemntor unui arpe acvatic, un corn prelung cu vrful puin curbat. Razele soarelui de dup amiaz se reflect n apele sale, fcndu-le s strluceasc ca aurul topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulime de seminii purttoare a diverse religii i stadii de dezvoltate pe scara civilizaiei. Chiar i astzi cartierele care-l mrginesc ofer o imagine complet a compoziiei etnice i religioase a metropolei. La nceputul mileniului dinaintea erei noi n adncul golfului a luat natere o nensemnat locuire uman, numit Semistra, folosind calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor rudimentare. Mai trziu locuitorii s-au deplasat pe colina tringhiular, mai nalt, cuprins ntre Marea Marmara i minunatul i linititul golf. Noua aezare din sec. al 9-lea e.A, s-a numit Lygos. Ea a ocupat poziia dominant deinut mai trziu de acropolisul viitorului Byzantion grecesc, ntemeiat dup legend n anul 667 e.A i al Constantinopol-ului care i-a urmat ncepnd cu anul 330 e.N. Astzi Cornul de Aur desparte n dou partea european a Istanbul-ului, la sud rmnnd vechiul Constantinopol, iar la nord Oraul Nou, cel ntemeiat de genovezi cu acordul bizantinilor, acolo unde s-au aciuit ulterior o mulime de locuitori strini, mai ales apuseni, adui de interese comerciale. Golful are o lungime de 7,5 Km i o lime de 750 de metri. Atinge adncimea cea mai mare, de 35 de metri, acolo unde se ntlnete cu Bosfor-ul, n dreptul liniei imaginare care unete astzi Palatul Topkap, pe malul de sud, cu Turnul Galata pe malul de nord. In antichitate i n epoca medieval a servit permanent drept port i zon pentru construcii navale. Pe malul su sudic bizantinii au ridicat ziduri puternice i nalte de aprare. Tot pentru a proteja acea parte a oraului de un posibil atac pe mare, ei au plasat un lan gros i greu la intrare n golf. Lanul era fixat de un turn al oraului , pe partea sudic a golfului i de un alt turn mai vechi din dreptul Turnul Galata, turn care era cunoscut drept Megalos Pyrgos, adic Marele Turn. Lanul era menit s mpiedice trecerea navelor inamice n Cornul de Aur. Megalos Pyrgos a fost distrus n mare parte de cruciaii jefuitori din Cruciada a IV-a n 1204, dar genovezii au ridicat unul mai falnic n apropiere, Turnul Galata, n 1348, pe care ei l-au numit Christea Turris. Pe parcursul

istoriei lanul a fost ocolit de trei ori: - In sec. al 10-lea ruii din Kiev , venii cu monoxile primitive, au ocolit lanul trecnd ambarcaiunile pe uscat, dar au fost distrui total de bizantini cu ajutorul focului grecesc. - In 1204, pe timpul Cruciadei a IV-a, veneienii au reuit s rup lanul cu un berbec. - In 1453 otomanii lui Mahimed al II-lea Cuceritorul au copiata soluia ruilor, trecndu-i vasele pe o cale de uscat peste nlimea Galata i relansndu-le la ap n apele din Cornul de Aur. Cornul de aur este traversat astzi de trei poduri, enumerate n ordinea vechimii i a poziionrii spre interiorul golfului: Podul Galata ( Galata Koprs, sec.al 6-lea e.N, proiecte nerealizate 1502-1503, 1836, 1845, 1863, 1875, 1912, 1994) Podul Atatruk (Hayrat Koprusu, devenit Ataturk Koprusu 1939) Podul Hali (Podul Cornul de Aur) 1974, 1996. In 1502 sub sultanul Baiazid al II-lea s-a cerut un proiect pentru pod lui Leonardo da Vinci. Marele umanist a proiectat un pod la care a utilizat trei principii bine cunoscute ale geometriei n arhitectur: bolta n semicerc, curba parabolic i cheia de bolt. In acest fel a conceput un pod fr precedent cu un tablier unic. Podul urma s aib o deschidere de 240 de metri i o lime de 24 de metri, devenind cel cu cea mai lung deschidere i cel mai lat din lume la acea dat. Proiectul nu a primit aprobarea sultanului. La 17 mai 2006 s-a anunat c proiectul va fi resuscitat. Dupcinci secole proiectul lui Leonardo da Vinci de traversare a Cornului de Aur va deveni primul proiect arhitectural de geniu, al Renaterii, care se va realiza la dimensiunile identice acelui timp. Podul cel nou va avea o nlime de 24 de matri deasupra apelor. Trebuie adugat c turcii au cerut i lui Michelangelo s prezinte i el un proiect, dar acela a refuzat propunerea. Ideea construirii unui pod peste Cornul de Aur a fost abandonat de otomani pn n sec. al 19-lea.

2.2. Potentialul turistic antropic:

2.2.1.Arhitectura Istanbul este n primul rnd cunoscut pentru arhitectura sa bizantin i otoman, dar cldirile sale reflecta diferitele popoare i imperii care au condus predecesorii si. Genoveze,

10

Romane i chiar forme greceti de arhitectur rmn vizibile la Istanbul, alturi de omologii lor otomani. n mod similar, n timp ce Hagia Sophia i moschei imperiale domina o mare parte a oraului orizontul, oraul este, de asemenea, acasa, la un numr de biserici istorice si sinagogi.

Vedere panoramica a Cornului de Aur de la Istanbul, aa cum se vede din Turnul Galata . Podul Galata poate fi vzut n centrul imaginii. The Point Serai n locul n care Palatul Topkapi este situat, se poate observa la extremitatea stng a peninsulei istorice; urmat de (de la stnga la dreapta) Sfanta Sophia , Moscheea Sultanului Ahmed , Moscheea Yeni n apropiere de Podul Galata, Turnul Beyazit ridicat n fundal i Moscheea Suleymaniye , la extrema dreapt, printre altele. Marea Marmara i Insulele Princes sunt vzute n fundal, la orizont. La extrema stng a imaginii, districtul Kadikoy, poate fi vazut pe partea asiatic a oraului. n spatele Podului Galata, spre orizont, se ridica Coloana lui Constantin (care a fost nconjurata de bare de fier pentru restaurare). Mai mult de dou mii de ani de la plecarea grecilor, cteva exemple din Istanbul au supravieuit arhitecturii greceti; poate c cea mai proeminenta relicva din epoca greaca este Maiden (Leander lui) Tower . Aflandu-se pe un ostrov n Bosfor doar n largul coastei de skdar, Turnul Maiden a fost construit de greci n 411 .Hr. pentru a ghida navele maritime n strmtoare. De atunci, ns, turnul a suferit o serie de extinderi i restaurri, iar astzi servete doar ca un punct de observatie.

11

Un amestec de vechi i nou, apeductul Valens . Arhitectura romana s-a dovedit a fi mai durabila. Obeliscuri de la Hipodromul din Constantinopol , modelate dupa Circus Maximus din Roma, sunt nc vizibile n Piaa Sultanahmet. O seciune a Apeductului Valens , construit la sfarsitul secolului al patrulea se afl relativ intact. n mod similar, ziduri din Constantinopol , care au fost ridicate n perioada bizantin , au o lungime medie de 4 mile (6,4 km) intindandu-se de la Marea Marmara la Cornul de Aur. n sfrit, Coloana lui Constantin , ridicata in anul 330 d.H. pentru a marca noua capitala romana, nc mai este intreaga si se situeaza nu departe de hipodrom.

Sfanta Sophia n forma sa actual Inainte de aparitia arhitecturii bizantine a fost modelul clasic roman de cupole i arcuri, dar mbuntit n continuare acest concept arhitectural, ca i n Biserica Sfinilor Serghie i Bacchus . Supravieuitoare a arhitecturii bizantine, cea mai veche biserica din Istanbul (chiar dac parial n ruine) este Manastirea Stoudios , care a fost construita n 454. Alte structuri existente din perioada bizantin timpurie includ Hagia Irene , iniial prima biserica n noua capitala, i nchisoarea de Anemas , care a fost ncorporat n zidurile oraului. Dup recucerirea Constantinopolului n 1261, bizantinii au construit doua dintre cele mai importante biserici ale lor: Biserica Chora i Biserica Pammakaristos . Peste Cornul de Aur, genovezii au construit Turnul Galata , atunci cel mai nalt punct n cetatea de Galata. Cu toate acestea, punctul culminant al arhitecturii bizantine, i unul dintre cele mai Istanbul structuri iconic, este Sfanta Sophia . Acoperita de o cupol 31 de metri n diametru, Sfanta Sofia a fost cunoscuta ca fiind cea mai mare catedrala mai mult de o mie de ani, nainte de a fi transformata ntr-o moschee i, acum, in muzeu.

12

Palatul Dolmabahce , un exemplu de arhitectur baroc otoman. Printre cele mai vechi exemple existente ale arhitecturii otomane din Istanbul sunt cetatile Anadoluhisari i Rumelihisari, care au ajutat la blocarea traficului in timpul asediului orasului turc. In urmatoarele patru secole, otomanii au continuat s fac o impresie de neters Istanbulului, construind moschei falnice i palate. Aceste moschei imperiale erau : Moscheea Sultanului Ahmed (Moscheea Albastr), Moscheea Suleymaniye i Moscheea Yeni , toate au fost construite in perioada de varf a Imperiului Otoman, n secolele 16 i 17. n secolele urmtoare, i mai ales dup perioada reformelor, arhitectura otoman a fost nlocuita cu stilurile europene. n contrast cu elementele tradiionale Palatul Topkapi i moscheile de pe peninsula istoric, Dolmabahe Palace , Palatul Yildiz i Moscheea Ortaky n Beikta , Palatul Beylerbeyi la Bosfor n skdar sunt n mod clar de stil neo-baroc. n acelai timp, zonele din jurul Istiklal Avenue s-au umplut cu ambasade europene grandioase i rnduri de cldiri n stil european (cea mai mare parte neoclasic i, mai trziu, Art Nouveau a nceput stil) s apar de-a lungul bulevardului. Istanbul a fost unul dintre cele mai importante centre ale micrii Art Nouveau la sfritul secolului al 19-lea i nceputul-20, cu celebrii arhitecturi din aceast cldire n stilul palatelor i al vilelor din ora.

2.2.2.Obiective turistice
Catedrala Sfnta Sofia Istanbul

13

Istanbul este singurul ora din lume care a fost construit pe 2 continente. Soarta lui fost determinat de vitala poziie strategic n care se afl, i de ncnttoarea frumusee natural de care dispune. De-a lungul timpului, a aparinut de imperii puternice, el servind drept capital Bizanului i apoi Imperiului Otoman. Se ntinde de-a lungul celor dou rmuri ale Strmtorii Bosfor, strmtoare care leag Marea Marmara de Marea Neagr i desparte Europa de Asia. Capital a trei imperii succesive: roman, bizantin i otoman, oraul pstreaz numeroase vestigii, ncremenite n diverse faze de dezvoltare, fiind deosebit de reprezentativ pentru arhitectura bizantin i cea islamic. Cutremurele, incendiile i furia Cruciailor n 1204 i-au spus cuvntul i au condus la distrugeri masive, dar de-a lungul oraului poi vedea lucrri arhitecturale care reflect ceva din splendoarea trecutului. Fondat oficial la 26 noiembrie 326 d. Hr. oraul a fost mpodobit de mpratul Constantin cu comori ale lumii antice, crend un amestec de pgnism clasic i cretinism. Prea puin a rmas astzi din oraul original, cu excepia rmielor marilor ziduri i a construciilor sfinte. SFNTA SOFIA sau HAGHIA SOFIA Biserica Sfintei ntelepciuni nu este doar principala cldire bizantin din Istanbul, ci este i cea mai spectaculoas atracie din ora, una dintre cele mai frumoase creaii arhitectonice din lume, dar probabil i cea mai important, fiind primul exemplu de arhitectur bizantin. Hagia Sophia (din greaca Aghia Sophia, Sfnta nelepciune) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astzi muzeu. Prima biseric (basilic) de pe acest loc a fost construit de Constantin cel Mare, n 325 dar a ars ntr-un incendiu n anul

14

404. Reconstruit de Theodosiu al II-lea n 415, biserica a fost din nou ars, n timpul Rscoalei Nika din 532. Cldirea i-a primit forma final n 537 sub mparatul Iustinian I. Sfnta Sofia este de fapt o basilic cu cupol pe plan bazilical. Pe dinafar are aspectul unui dreptunghi (aproape ptrat de 77 x 71,70m). n fa are un atrium, un exonartex si un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale mai mici, peste care se ridic galeriile n dou etaje. Atenia e atras de marea cupol central de deasupra navei centrale, ncadrat de dou semi cupole i ase cupole mai mici. Cupola central e o adevrat minune arhitectonic, att prin mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e ridicat (54 m), datorit creia pare suspendat n vzduh, luminat de cele 40 ferestre de la baza ei. Panouri subiri de marmur absorbeau i reflectau lumina a mii de lumnri i lmpi care luminau att de bine interiorul, nct era folosit i ca far, dei azi este ntunecoas i misterioas. Catedrala era o construcie remarcabil, domul este unul dintre cele mai mari, cu doar civa centimetri mai mic dect domul Pantheonului. Se spune c slujbele inute n Sfnta Sofia erau att de grandioase nct participarea la una din aceste slujbe a determinat delegaia cneazului Vladimir I s opteze pentru cretinarea ruilor de ctre Patriarhia de Constantinopol.Ultima ceremonie cretin a fost inut la data de 29 august 1453. Basilica Sfnta Sofia, astzi Muzeul Ayasofia este fr ndoial una dintre cele mai splendide monumente din toate timpurile.

Moscheea Albastra

15

A fost construit ntre anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de ctre Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorat cu motive arbeti iar pereii sunt acoperii de motive florale.

Palatul Topkapi

A fost reedina sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de cldiri care alctuiete Palatul Topkapi i ia numele de la Poarta tunului, care se gseste pe malul Bosforului, poarta pe care sultanul ieea din gradina palatului si se putea plimba pe Bosfor. Construcia a

16

nceput n 1459 din ordinul sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. In 1853, curtea regala a fost mutata la Palatul Dolmabahe . Dupa ce a servit ca harem pna in 1909, palatul a fost declarat muzeu in 1924 . Topkapi a fost reedina sultanului, a guvernului si trupelor de elit ale imperiului. Cldirile Palatului includ coala Otoman, Divanul, Haremul. Printre exponate se gasesc armuri, arme, bijuterii, haine scumpe, cel mai mare diamant din lume, trsuri, tacmuri, mobil scump. Palatul Dolmabahce a fost reedina sultanilor dupa 1853. Printre exponate se numar unul dintre cele mai mai candelabre din lume (de 4 tone), mobil ncrustat cu filde, picturi foarte valoroase, covoare persane, colecii de arme si armuri, bijuterii. Podul Galata peste Bosfor - face legatura intre Asia si Europa . Istanbulul este mprit n dou de strmtoarea Bosfor, care leag Marea Neagr de Marea Marmara. Strmtoarea are 30 de km lungime, o lime maxim de 3,700 m la gura nordic i un minim de 750 m ntre Anadoluhisari i Rumelihisari. Adncimea variaz ntre 36 i 124 m.Bosfor semnific n greac trecere. O parte a metropolei, de pe latura vestic a strmtorii, se afl n Europa, iar cealalt este pe cea asiatic. Legtura ntre ele se face prin numai dou poduri rutiere, i exist planuri privind construirea unui al treilea. Dar de cnd sultanul otoman Abdul Mecit a menionat prima oar ideea, n 1860, edilii oraului viseaz la un tunel care s lege mai trainic cele dou jumti ale oraului. n prezent, circulaia n zon se face printr-o cltorie de trei ore cu trenul i feribotul, fie cu maina, printr-o foarte lung traversare pe unul dintre cele dou poduri supraaglomerate. Distana dintre cele dou poduri este de 5 km.

Columna lui Constantin

17

COLUMNA LUI CONSTANTIN, spre deosebire de obeliscul egiptean, care era un monolit, a fost construit i sculptat din pietre. Nu i se cunoate autorul sau data la care a fost ridicat, dar conform inscripiilor a fost renovat i reconstituit pentru a avea un aspect mai frumos sub Constantin VII Porphyrogenitus, i al fiului su Romanus II, n anul 10 I.C, i se estimeaz data n jur de 4-5 I.C. Coloana msoar 32 m, i se presupune a fi fost acoperit cu bazoreliefuri n bronz. Plcile de bronz ce acopereau coloana la nceput au fost duse la Veneia dup ce cruciaii au prdat oraul n 1204, n prezent unele din piese regsindu-se n decoraia pieei Sfntul Marc din Veneia. lui Constantin.

Basilica Cistern situat vis-a-vis de Sfnta Sofia este cunoscut i sub numele de Palatul Scufundat o construcie nceput de Constantin, dar extins de Iustinian n 532, numit i Bazilica celor 1001 de coloane continua mult n subteran, avnd funciunea iniial de rezervor de ap. Majoritatea coloanelor au fost reutilizate de constructorii iniiali, de pe alte situri antice. Francezul Pierre Gilles a redescoperit rezerva n 1540. Astzi este o surs de atracie bizar, sub forma unei camere subterane luminate sinistru, avnd tavanul ca de catedral, sprijinit pe 336 de coloane. Att de inspirat este locul nct a fost folosit pentru un film la Bienala Artelor din Istanbul. 18

Stadionul olimpic Atatrk

STADIONUL OLIMPIC ATATRK este localizat n Ikitelli, n apropierea Istanbulului, i este cel mai mare stadion din Turcia, avnd o capacitate de 81,283 de oameni. Construcia a nceput n 1999, i a fost finalizat n 2002 construit pentru jocurile olimpice din 2002- i a costat 100 milioane de dolari. Ataturk este garantat ca fiind un complex sportiv de 5 stele, titlu acordat de UEFA n 2004, cnd a adpostiv evenimentul cupei. Volumetria se constituie ca o aren delimitat vizual printr-un artificiu de percepie. Golul central este perceput doar din interior ca spaiu nchis perimetral, datorit tribunelor i acoperirii laterale. Din exterior, pe axul nord sud, complexul pare complet deschis, acest sentiment de libertate fiind accentuat i de forma tribunelor. Perimetrul interior se identific cu traseul inelului inferior, format de elementele de susinere i derivat n plan de la urmele pistelor de alergare. Acoperirea este susinut de o reea de tirani mascat de creterea gradat a nlimii tribunelor. Arhitecii Francesi Macary i Aymeric, au cutat s gseasc un design special, care s impun construcia ca un land mark, att pentru jocurile olimpice, ct i pentru ora. Aceast abordare s-a materializat n copertina uria n form de secer, care este specific steagului naional, i care simbolic reprezint podul care unete Europa i Asia, cele dou continente pe care Istanbulul este situat. Acoperiul de peste tribuna de vest, este susinut de doi piloni de 60 m, fiecare coninnd cabluri pretensionate. Aceast metod de susinere, acompaniat de rezolvarea scrilor care fac legtura cu nivelul superior este similar rezolvrii de la Stadionul Franei, proiectat de aceiai arhiteci. Acoperirea de pe tribuna de est este mai joas, dar urmrete acelai efect i form, precum acoperirea descris, aceast abordare asigurnd un aspect echilibrat al stadionului. Hipodromul

19

HIPODROMUL a fost construit de mpratul roman Septimiu Sever, ns cel care a fcut din arena cu o capacitate de 100.000 de locuri centrul public al oraului su a fost Constantin. Aici a aprut pentru prima dat pe scena istoriei partenera lui Iustinian, Teodora dansatoare ntr-o trupa de circ. Au rmas trei monumente n Hipodrom: Obeliscul Faraonului Thutmose, Coloana erpuit, Coloana lui Constantin al VII-lea ridicat aici n 940 d.Hr., de origine necunoscut. n hipodrom aveau loc curse de caruri, n jurul spinei. Hipodromul a fost distrus i prdat n 1204 de cruciai, i odat cu nceperea construciei moscheii albastre, i-a pierdut din popularitate. Hipodromul antic i-a schimbat numele i a devenit At Meydani Piaa Cailor, un loc de dresaj.

Marele bazar Cevahir shopping centre Istanbul, Turcia

20

MARELE BAZAR se gsete spre vest, ctre zidurile oraului o strad pe care odat au pit pae i viziri, este acum plin de magazine pentru turiti. Bazarul Acoperit mai corect dup denumirea original Kapaliarsi este una din cele mai mari piee acoperite din lume, avnd peste 58 de strzi, 4000 de magazine i ntre 250 000 i 400 000 de vizitatori zilnic. Destinaia bazarului era aceea de depozitare i protejare a produselor, att de intemperii ct i de soare. Bazarul conine dou structuri bolite din zidrie, cu timpane laterale pentru iluminare i ventilare, i are 18 intrri. Primul bazar, construit n 1464 de Mehmed al IIlea a suferit n urma cutremurului din 1894 i a fost restaurat. Bazarul egiptean Un alt bazar cunoscut, mai aproape de docurile Eminonu, este Piaa Egiptean de Condimente. Bazarul Egiptean a fost construit n 1664, ca o extindere a complexului Yeni. Denumirea provine de la obiceiul negutorilor de a vinde mirodenii i ierburi aduse din Egipt. n prezent, specificul pieei nu mai este att de accentuat, precum n perioada otoman, cnd acesta era singurul su profil, acum fiind i piaa de fructe. Bazarul are un plan n form de L cu 6 pori de acces. Programul este similar cu cel al Marelui Bazar n timpul sptmnii n cursul orelor de lucru, deschis i n weekend, duminica doar pn la amiaza, i nchis n timpul srbtorilor religioase. Complexul Kanyon

21

COMPLEXUL KANYON este localizat n centrul Istanbulului, i este unul din cele mai inovative proiecte de tip mixt, reprezentativ la scar internaional. Ca multe alte orae vechi, Istanbul s-a dezvoltat ca o aglomerare de centre vechi, crescnd pe rmiele oraselor istorice, i s-a dezvoltat n ultimele trei milenii ajungnd un megapolis. Ca un rezultat al aceste dezvoltri destul de necontrolat, absena centrului oraului a nceput s se impun din ce n ce mai pregnant, spre deosebire de situaia unor orae de dimensiuni asemntoare, dar mai noi, precum New York sau Singapore. Jerde Partnership a realizat complexul Kanyon ca o soluie de reafirmare a centrului oraului. Kanyon este un ora n ora, o mini metropol, un district financiar, care adpostete 179 de apartamente rezideniale, un bloc de birouri de 26 de nivele, i 37 500 mp de spaii comerciale. Volumetria mbrac forma unui canion, cu falii deschise. n loc s fie o abordare tradiional a cldirilor complexe, cu funciuni organizate ierarhic i separate, noul complex este un loc n care prile intercioneaz, pentru a creea un flux urban n care se locuiete, se lucreaz i distracia este o parte important a vieii. Complexul este considerat noul Mare Bazar al secolului 21, avnd un impact major asupra vieii din Istanbul, i producnd nc din faza de proiect, o revoluie urban comparativ cu cea a renumitului su predecesor.

2.2.3. Locuitorii, religia, obiceiurile:

In Turcia traiesc aproximativ 69 milioane de locuitori, majoritatea traind in: Istanbul, Ankara (capitala tarii), Izmir, Antalya si Bursa. Circa 80% din populatie sunt turci si 17% kurzi; 99% din acestia sunt de religie islamica, restul fiind un amestec de religii: Grecoortodoxi si crestini armeni, catolici si evrei de origine sefarda (spaniola). Speranta de viata la barbati este de 71,1 ani si la femei 75,3 ani, cu o medie globala de 73,2 ani pentru intreaga populatie. Educatia este obligatorie si gratuita pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% 22

pentru barbati, 80,4% pentru femei, cu o medie globala de 88,1%. Cifrele mici la femei de datoreaza in principal obiceiurilor traditionale a arabilor si kurzilor care locuiesc in provinciile de SE ale tarii. Articolul 66 din Constitutia turca defineste un turc ca oricine care este obligat de statul turc prin legaturi cetatenesti, prin urmare folosirea legala a cuvantului turc ca cetatean al Turciei este diferit de definitia etnica. Totusi, majoritatea populatiei turca este de etnie turca. Turcia este un stat secular, fara o religie oficiala de stat; Constitutia Turciei militeaza pentru libertatea religiei si a constiintei. Aproximativ 99% din populatie e inregistrata, insa, ca fiind musulmana, majoritatea fiind sunniti; cu toate acestea, un sondaj realizat in 2007 a constatat ca aproximativ 3% dintre adulti isi definesc relatiile cu religia ca fiind fara convingere religioasa sau ca nu cred in obligatiile religioase. Majoritatea musulmanilor sunt sunniti (85-90%) iar o larga minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate in cadrul Twelver Shi'a Islamului, comunitate ce numara 711 milioane de persoane. In tara sunt si cativa practicanti ai sufi. Cea mai inalta autoritate religioasa islamica este Presedintia Cultelor care interpreteaza scoala de drept Hanafi si este responsabila pentru reglementarea functionarii celor 75.000 de moschei ale tarii, a angajatilor locali si a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel national in 2007 a aratat ca 96,8% din cetatenii turci au o religie, in timp ce 3,2% sunt nereligiosi si atei. In Turcia traiesc aproape 100.000 persoane de alte religii. Tara are aproximativ 64.000 de crestini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocsi greci si aproximativ 26.000 de evrei, in principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred ca religia este foarte importanta, in timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arata faptul ca 95% dintre turci cred in existenta lui Dumnezeu. O Biserica Ortodoxa a avut sediul la Istanbul inca din secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, statul turc nu recunoaste statutul ecumenic al Patriarhului Bartolomeu I, episcopul primar intre egali in ierarhia traditionala a crestinismului ortodox si obliga Biserica sa opereze sub restrictii semnificative. Un numar dintre proprietatile si scolile Bisericii, cum ar fi orfelinatul Bykada si Scoala teologica din Halki, au fost expropriate sau inchise.

Sarbatori nationale turcesti:

23

 1 ianuarie: anul nou (Ylbai) 23 aprilie: Ziua Naional a Suveranitii (Ulusal Egemenlik ve ocuk Bayrami) 19 mai: Ziua tinerilor, a sportului i a gandului Atatrk (Atatrk Anma, Genlik ve Spor Bayrami) 30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami) 29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami) 10 noiembrie: la ora 09:05 toat ara ine un moment de reculegere n amintirea lui Ataturk, decedat n 1938 n afar de acestea se celebreaz i srbtorile religioase musulmane, dintre care cele mai importante sunt: eker Bayrami: care ncepe dup luna de post Ramadan i ine 3 zile Kurban Bayrami: srbtorete actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului su, Ismael, la Muntele Moriah, care ncepe la 70 de zile dup Ramadan i ine 4 zile

Calendarul sarbatorilor musulmane:

26 februarie - Mawlid al-Nabiy ziua de nastere a Profetului 09 iulie - Mi'raj al-Nabiy 27 iulie - Nisf Sha'ban 11 august - Ramadan In fiecare an, in luna Ramadan, a 9-a luna a calendarului islamic, musulmanii celebreaza luna in care profetul Muhammad a primit revelatia Coranului de la Allah. Timp de aproximativ 30 de zile musulmanii adulti postesc din zori pana la apusul soarelui, fara bautura si relatii sexuale. 06 septembrie - Lailat al-Qadr 10 septembrie - Aid al-Fitr (srbtoarea ntreruperii postului - celebrat la 1 Shawwal- consacr Ramadan, luna a noua a calendarului anual, ca luna cea mai important a anului islamic. Este, de asemenea, luna Nopii predestinrii (laylat alqadr), chiar noaptea revelaiei 16 noiembrie - Hajj 17 noiembrie - Aid al-Adha (Srbtoarea berbecului, Kurban Bairam (Turcia, Egipt, Siria) sau "Marea srbtoare" se celebreaz n ziua a zecea din Dhul-hijjah (a 12-a lun lunar)

24

08 decembrie - Ras al 'Am 17 decembrie - Ashura (aa cum i-o indic i numele, este srbtoarea "Zilei a zecea", instituit de Profetul nsui n ziua a 10-a a primei luni musulmane, Muharram. n timpul acestei srbtori are loc i pelerinajul iit la Kerbala Sarbatori familiare Circumcizia -(sunnet) este o practica cu semnificatie religioasa. Nu este o varsta

obligatorie pentru acesta, dar baietii trebuie sa fie intre 2-14 ani. Cicumcizia se realizeaza de chirurg specializat, dar poate fi facut si acasa, urmata de o masa in familie. Circumcizii in grup sunt organizate pentru copii saraci sau orfani Casatoria - Casatoriile sunt considerate evenimente majore, chiar obligatorii pentru musulmani, fiind normal ca nunta sa dureze cateva zile, cu numar mare de musafiri. Un musulman nu are voie sa renunte la credinta sa. In acest caz, legea islamica, il va pedepsi cu moartea. O persoana de alta religie nu are voie sa se casatoreasca cu o musulmanca, in timp ce un musulman are dreptul de a se casatori cu o femeie de alta religie. Totusi aceasta este apoi obligata sa se converteasca la islam, iar copii ei sunt automat considerati a fi musulmani Traditiile referitoare la nunta sunt mult mai pastrate in zonele rurale, acolo unde miresele inca poarta hainele traditionale zonei in care traiesc. Rochiile de mireasa albe sunt specifice nuntilor din orase. Casatoriile planificate de catre parinti sunt inca frecvente si in acest sens chiar copii mici pot fi logoditi de familii. Sarbatori traditionale: Nevruz prima zi de primavara, Alevis, care sarbatoreste nasterea lui Ali. Femeile prepara mancare traditionala, denumita asure sau budinca lui Noah, care se realizeaza din faina fiarta cu fructe si legume uscate, seminte de brazi. Este considerata una dintre cele mai importante srbtoare a turcilor, din punct de vedere a unitii lor etnice, srbtorit anual . Aceasta este i cea mai veche srbtoare a lor, datnd de peste 5.000 de ani. Cuvntul Nevruz, n traducere din limba persan, nseamn zi nou, de la Nev, adic nou i de la ruz, adic zi. Este vorba aadar de o nou zi n care natura renvie i oamenii se bucur de nceputul unui nou an ca i de venirea primverii, fiind considerat echivalentul Sarbatorilor Pascale romanesti. Hidirellez - 6 mai sarbatoarea primaverii.

25

Festivaluri turcesti: Cursele cu camile - in satul Selcuk, la mijlocul lunii ianuarie Festivalul international de Film de la Istanbul Festivalul lalelelor (floarea preferata din Imperiul Otoman)- Istanbul la sfarsitul lunii aprilie. Festivalul de la Seluk - inceputul lui mai Festivalul Caucazului -pe Inaltimile de deasupra oraselului Artvin la sfarsitul lunii iunie Sarbatoare capsunilor in Bartin, in luna iunie Festivalul International al vinului in Urgup, in luna iunie Festivalul de lupte - la Sarayici, la inceputul lunii iunie Festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in a treia saptamana din Iunie Festivalul de folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie Festivalul international de Jazz Istanbul, in primele doua saptamani din luna iulie Troia reinviata - inceputul lui august Festivalul sporturilor acvatice - sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august Festivalul pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii septembrie Cursele de yachturi Bodrum Cup - Bodrum, in cea de-a treia saptamana a lunii octombrie Sfantul Nicolae 6-8 decembrie

2.2.4. Bucataria turceasca

26

Bucataria turceasca este o minunata combinatie de gusturi si ingrediente. Aceasta diversitate are adanci radacini geografice si istorice, deoarece Turcia sta la rascrucea intre Europa, Asia si Orientul Apropiat. Un mic dejun tipic turcesc se compune din paine, branza de oi, masline, rosii, castraveti si din mercimek orbasi o ciorba de linte care se consuma cu paine din belsug. La fiecare masa se adauga diverse aperitive meze, foarte populare in Turcia. Exista chiar si restaurante care au in oferta lor doar aceste aperitive. Ele pot de fapt tine locul unui meniu complet, fiind foarte consistente. Dintre ele merita mentionate: beyaz peynir branza dulce din lapte de oaie, yaprak dolmasi sarmalute in frunze de vita, tarama pasta din icre de cod, sau kabak kizartmasi dovlecei prajiti, in sos de iaurt. Turcii adora de asemenea imam bayildi (imamul lesina) adica vinete coapte cu rosii, ceapa si usturoi. Toate aceste aperitive se mananca cu ajutorul degetelor. Felurile de mancare turcesti pe baza de carne sunt cunoscute in lumea intreaga. Coranul nu le permite turcilor sa consume carne de porc, dar este in schimb admisa carnea de berbec. Una din ipostazele sub care apare frecvent carnea este umplutura, in combinatie cu legumele. Meniurile cu peste si fructe de mare sunt o importanta componenta a bucatariei regiunilor de coasta ale Turciei. In alte regiuni ale tarii domina legumele si lactatele. Laptele serveste la productia unui sos foarte popular in Turcia, dens si asemanator unui iaurt usor sarat. Aceasta mixtura constituie baza a multe sosuri si bauturi, de exemplu: ayranu iaurt cu sare, castraveti tocati si arpagic, amestecat cu apa sau un cub de gheata.

27

Kebabul turcesc - conform legendei, kebabul ar fi fost inventat de bucatarul Iskander din orasul Bursa. Razboinicii turci, aflati departe de casa, frigeau carnea pe propriile spade. Iskander a inventat protapul vertical, care permitea grasimii sa curga pe carne, saturand-o, de sus in jos. Azi, inventia lui e folosita de mii de bucatari in intreaga lume. De obicei, kebabul se serveste in paine, cu garnitura de cruditati. Ca orice alta bucatarie, si cea turceasca isi are mancarurile ei dulci si deserturile. Deosebit de agreat este consumul de fructe proaspete: pepeni, caise sau smochine. Baza o constituie insa baklava (baclavaua) facuta din aluat moale foarte dulce si acoperita cu sirop. Acest preparat este cunoscut din vremurile asiriene, insa retetele contemporane se bazeaza pe carti de bucate turcesti din secolul XV. Turci consuma cu multa placere de asemenea kadayif un amestec de nuci si cereale in miere. Sunt foarte cunoscute de asemenea halvalele si martipanul turcesc acibadem kurabiyesi considerat a fi cel mai bun din lume. Turcii nu mananca niciodata in pripa; iau masa indelete si cu placere. La fel se consuma si bauturile. Kahve, cafeaua traditionala turceasca, se fierbe in ibrice speciale, amestecandu-se cafeaua macinata cu zaharul. Cand este gata, se toarna in mici cescute fara toarta. Cafeaua se serveste in trei ipostaze: sekrali (foarte dulce), orte (cu un pic de zahar) si sade (amara). In ciuda marii popularitati a cafelei, bautura numarul unu ramane ceaiul. Se spune ca turcii, atunci cand nu sunt ocupati, isi gasesc ceva de facut: beau ceai. Ceaiul se infuzeaza pana la 10 minute, la sfarsit se adauga apa fiarta si se indulceste cu mult zahar. Ceaiul se serveste in mici paharele in forma de lalea.

Un sfat pentru restaurantele din Turcia

28

Una dintre bucuriile de a manca n Turcia este c nu este nevoie de a comanda masa deodata. Este perfect acceptabil pentru a comanda unul sau dou feluri mici i de asemenea se mai poate comanda mai tarziu restul felurilor dorite, dac suntei ispitii. Fii atent insa la suplimentele care apar pe masa dumneavoastr fr sa le fi ordonat caci acestea incarca nota de plata. Pe de alt parte, nu fi paranoic fiind atent sa nu fii furat - este indeajuns sa mentionezi chelnerului ca este indeajuns. De exemplu, daca ai comandat un fel de mancare si ai mai primit ceva suplimentar lui fara sa vrei acel fel este indeajuns daca nu esti sigur sa intrebi: "bedava mi?" (Este gratuit?).

Cap III. Echipamente

29

3.1.Infrastructura
Locale de transport

Taxi
Istanbul este plin de taxiuri. Unii conducatori de taxi sunt nebuni, altii sunt artisti cum se intampla de cele mai multe ori . Daca esti prins cu prima categorie si tu esti pe cale de a intra n colaps, spune "yava!" (Atent / ncetini!). Conductorii auto din a doua categorie artitii - sunt, din pcate, n mod rezonabil comuni. Toate taxiurile au kilometrajul digital i trebuie sa aiba aparatul de taxare la vedere, dar unii din acesti soferi de taxi solicita un tarif plat, sau cere pretul la km ca nu funcioneaz aparatu, nu trebuie sa acceptati aceste conditii. Cea mai bun modalitate de a contracara acest lucru este s le spui ca nu doresti nici o plimbare si tariful il vrei afisat. Dac prinzi un taxi peste oricare dintre Podurile Bosfor, este responsabilitatea dumneavoastr pentru a acoperi taxa de trecere. Conductorul auto va aduga la bonul fiscal acest tarif dumneavoastr.

Autobuz i tramvai
Autobuze din afara orasului(interurbane) International Bus Station stanbul (Uluslararas Otogar stanbul; 212-658 0505) este staie de autobuz principala a oraului, att pentru rutele internaionale i interurbane. Numit pur i simplu otogar (staia de autobuz), este n districtul de vest a Esenler-ului, la sud de autostrada si la aproximativ la 10 km vest de Sultanahmet. Multe companii ofera un serviciu gratuit (autobuz) ntre otogar i Piaa Taksim sau Sultanahmet. Dac ai ajuns doar cu autocarul n stanbul, adresai-v oferului de autobuz cu privire la serviciul gratuit. Unul ar trebui s fie aproape de oprirea autocarului pentru a a merge la Sultanahmet sau la Piaa Taksim. Exista o statie de autobuz mai mica pe malul asiatic al Bosforului, la Harem ( 216333 3763), la sud de skdar i la nord de gara Haydarpaa. Dac sositi n stanbul cu autocarul de oriunde de pe partea asiatic a Turciei , este foarte avantajos sa ieiti la Harem i s luati feribotul la Sirkeci / Eminn (la fiecare 30 minute 07:30 - 09:30). 30

City autobuze (autobuze urbane) Sistemul de autobuze din Istanbul este extrem de eficient. Statii mari de autobuze sunt la Piaa Taksim, Beikta, Aksaray, Rstempaa (Eminn), Kadikoy i skdar, i majoritatea serviciilor functioneaza in intervalul 06:30-11:30. Destinaiile i opririle pentru principalele rute de autobuz din ora sunt afiate pe autobuze, sau pe ecrane electronice pozitionate pe fata autobuzelor. Autobuzele nu accepta decat bilete care trebuiesc compostate nainte de mbarcare. Cumparati bilete de la cabinele de culoare alb, se regasesc in majoritatea statiilor chiar i de tramvai i metrou sau de la unele magazine din apropiere (cutai "ETT bileti satlr otobs"). Putei utiliza, de asemenea autobuze private albastre introduse de oras si sunt numite OZEL Halk Otobs care circula pe aceleai rute; acestea accepta numerar (plata direct la conducator). Intercity & autocare internaionale Majoritatea birourilor de informatii legate de curse internationale sunt n Beyolu, n apropiere de Piaa Taksim, pe Mete i Caddesis nn, precum i la autogara. Aceasta este o list a liniilor de top naionale: Kamil Ko ( 252 7223; www.kamilkoc.com.tr n limba turc; nn Caddesi -ofera servicii de transport in cele mai importante orae n ntreaga Turcie . Ulusoy ( 244 6375; www.ulusoy.com.tr ; nn Caddesi 59, Taksim) Ulusoy au curse de doua ori pe saptamana, autobuze de la si spre Grecia , Germania i Frana , precum i servicii de transport spre cele mai mari orase din Turcia . VARAN Turizm ( 212 - 251 7474; www.varan.com.tr ; nn Caddesi 29B, Taksim). VARAN este o linie premium cu rute regulate spre principalele rute din Turcia si catre multe puncte din Europa , inclusiv n Atena.

Tramvai
Un excelent transport cu tramvaiul (tramvay) se execut de la Zeytinburnu (n cazul n care se conecteaza cu aeroportul LRT) la Sultanahmet i Eminn, iar apoi peste podul Galata la Karaky (conexiune la Tunel) i Kabata (conexiune cu funicularul la Taksim

31

Square ). Tramvaiele circula la fiecare cinci minute de la ora 6 dimineaa pn la miezul nopii. Tariful este 1.30 YTL i Akbil (acele tichete internationale Transit Pass) pot fi folosite. Un tramvai antic face doua opriri de-a lungul Istiklal Caddesi ntre Tunel i Mp Taksim din Beyolu. Se gasesc de asemenea statii sde tramvai in dreptul marilor centre comerciale.

Aeroport

Avioanele
Cele mai multe birouri de companii aeriene din Istanbul sunt pe strzile din jurul Taksim Square, n special Caddesi Cumhuriyet, dar Turkish Airlines au birouri n jurul oraului. Agentiile de turism pot sa vanda de asemenea bilete de avion i sa faca rezervri. Cele dou companii aeriene majore zboruri pe rutele interne, sunt Turkish Airlines ( www.thy.com ) i Onur Air ( www.onurair.com.tr ), dei nou-venii AtlasJet ( www.atlasjet.com ), Fly Air ( www.flyair.com. tr ) i Pegasus Airlines ( www.flypgs.com ) sunt, de asemenea, companii importante de zbor.

Aeroporturi internationale
Aeroportul Internaional Atatrk (Atatrk Hava Limani; informaii de zbor 212-465 3000, 212-465 5555; www.ataturkairport.com ), este n Yeilky, 23 km vest de Sultanahmet (inima vechiului Istanbul). Terminalul internaional (DIS Hatlar) este foarte organizat si de o marime impresionanta. Aproape de acest terminal mai regasim si terminalul intern (IC Hatlar), este mai mic, dar nu mai puin eficient. Al doilea aeroport international al orasului, Sabiha Gokcen Aeroportul Internaional ( 216 - 585 5000; www.sabihagokcen.aero ) se situeaza la Kurtky pe partea asiatic a oraului, colaboreaza cu multe companii aeriene lowcost. La Aeroportul Internaional Atatrk exista birouri de nchiriat maini, case de schimb valutar, o farmacie, ATM-uri i un ASV la zona de sosiri internaionale,. Exist, de asemenea, 24 din 24 de ore de Informare Turistic Office ( 212-663 0793), care poate furniza hri, sfaturi i brouri. Un supermarket non stop se regsete la iesire din aeroport spre statia de metrou.

32

Unul dintre putinele lucruri enervante despre Aeroportul Ataturk este c turitii trebuie s plteasc pentru a folosi un crucior pe fiecare parte a imigraiei. Putei plti n lire (YTL1) sau euro, ( 1), care te ntorci cnd te vei ntoarce crucior. Exist o banc, mini-market si PTT la Sabiha Gokcen. Utilizarea de crucioare este gratuit.

Nave de croazier
Navele de croazier ajunge la Maritime Internaionale Karaky Terminal de pasageri ( 212249 5776), chiar lng Podul Galata.

Feriboturile
Modul cel mai plcut de a face un tur al orasului este cu feribotul. Aceste nave fac trecerea ntre rmurile asiatice i europene si sunt sunt la fel de eficiente, de asemenea sunt populare printre localnici. stanbul Deniz Otobsleri ( 212 - 444 4436; www.ido.com.tr ) este un tabel cu programul exact al plecarilor si sosirilor si de asemenea tarifele aplicate. Pe partea european, docuri majore feribot sunt la gura de Cornul de Aur (Eminn, Sirkeci i Karaky), i la Kabata, doi kilometri dincolo de Podul Galata, la captul liniei de tramvai de la aeroport i Sultanahmet. Feriboturile circula dupa doua calendare: de iarna (mijlocul lunii septembrie pana la mijlocul lunii iunie) i vara (la mijlocul lunii iunie pn la mijlocul lunii septembrie), orarele tiprite sunt disponibile in toate terminalele de feribot i deasemenea online (n turc) este disponibil la www.tdi.com.tr . Biletele (jetons) sunt ieftine (de obicei YTL1.30) Exist, de asemenea, Deniz otobs (catamaran rapid sau seabus) , dar aceste rute rapide, care sunt cerute mai rar de turisti sunt, de asemenea, mai scumpe dect feriboturile. Rutele cele mai utile seabus sunt Bostanc-Karaky-Eminn i Insulele Bostanc-Princes.

Funicularele & telecabina

Exist dou funiculare (funkleri) i un cablu-main (telefericul) n ora. Un funicular antic numit Tunel transport cltori ntre Karaky, la baza Podulului Galata, la Tunel Square, pana la ultima statie de oprire la sud-vest de Istiklal Caddesi. Acesta a fost nchis pentru restaurare n momentul de cercetare.

33

Doua funiculare transporta pasagerii din Kabata - la sfarsitul liniei de tramvai de la Zeytinburnu, prin orasul vechi si peste podul Galata - la Piaa Taksim, n Taksim, n cazul n care se conecteaza la metrou. Un cablu-masina ruleaza ntre lunca la Eyup la Pierre Loti Caf. Toate sunt excursii scurte (de aproximativ trei minute) i YTL1.30 cost. Akbil (carduri-tickete) pot fi folosite. Tren -trenurile de mare distan Toate trenurile din Europa opresc la Gara Sirkeci ( 212 - 527 0051; Ankara Caddesi, Sirkeci), chiar lng Eminn. Trenurile din partea asiatic a Turciei , i de la punctele de est i sud, au terminal la Haydarpaa Gara ( 216 - 336 4470; Haydarpaa stasyon Caddesi, Kadikoy), pe malul asiatic al Bosforului, aproape de Kadikoy. Trebuie ignorate persoanele care iti spun c ar trebui s iei un taxi sau tren de la Haydarpaa. Feribotul este ieftin, convenabil, plcut i rapid. Taxiurile la Bosfor sunt costisitoare i lente. Serviciile Haydarpaa includ opt plecri n fiecare zi la Ankara (YTL11.75 la YTL100). Transporturile internaionale de la Haydarpaa includ trenuri express la Teheran (YTL98),cu oprire miercuri la 22:55, iar Toros espress la Alep (YTL57), cu oprire duminica la 08:55. Haydarpaa are si camera de bagaje, un restaurant unde se servesc buturi alcoolice, magazine alimentare, ATM-uri bancare i un oficiu potal mic (ASV). Trenurile locale Exist dou linii de tren suburban (banliy treni) la Istanbul. The linii de-a lungul Marii Marmara pe malul de la Gara Sirkeci si n jurul Serai Point la Cankurtaran, Kumkapi, Yenikapi si se termina cateva statii inainte de Aeroportul Internaional Atatrk la Halkali. Trenurile sunt murdare, dar rezonabil de ncredere si ieftine (YTL1.30 la YTL1.50). Pot fi folosite si ticketele de transport.

34

3.2. Structurile turistice

Posibiliti de cazare
n funcie de preferinele dumneavoastr, dar i de posibilitile materiale, n Turcia putei alege de regul ntre dou tipuri de cazare - hoteluri i pensiuni. Cazarea este relativ ieftin n aceast ar, dar n marile centre turistice, precum Istanbul i n plin sezon, vei plti mai mult. Turcia este paradisul cltorilor, care prefer s viziteze ara pe cont propriu i s descopere frumuseile ei, cu cheltuieli minime. Pensiunile Cazarea n pensiuni este rentabil mai ales pentru cltorii tineri i mai puin pretenioi, care sunt dispui s locuiasc modest pentru a economisi. De asemenea, exist i pensiuni de calitate superior, iar locuri libere de cazare putei gsi chiar i n ultima clip, mai ales n zonele turistice populare. Cazare ntr-o pensiune turceasc se poate gsi de la 25 RON pe noapte. Hotelurile Din oferta bogat de hoteluri, putei alege prin intermediul ageniilor de turism, la faa locului sau v putei rezerva camerele din timp, prin internet. Avei opiunea de a alege dintr-o gam variat de hoteluri, din care cea mai joas categorie este marcat cu dou stele. Fii ns ateni, pentru c la aceast categorie poate lispi aerul condiionat, care este o necesitate n perioada de sezon i mai ales pe litoralul de sud. Dac alegei un hotel cu minim trei stele, cel mai probabil complexul va dispune de un bazin propriu, iar unele hoteluri din categoriile superioare v ofer umberele de soare i ezlonguri pe plaj, pe gratis. Cele mai ieftine hoteluri sunt oferite de ageniile de turism de la 1200 RON pentru o sptmn de cazare, iar preul include i biletele de avion. Pentru cei mai pretenioi care prefer standarde ridicate, exist de asemenea, oferte numeroase, ns preul poate fi de cteva ori mai mare. Dac vei cuta cazare direct la faa locului, atunci putei gsi camere i la preul de aproximativ 30 RON pe noapte.

35

Reguli generale pentru cazare n majoritatea locurilor de cazare, n special n hotelurile unde camerele nu sunt echipate cu buctrii i frigider, este interzis s aducei n hotel alimente. ns angajaii sunt deseori tolerani, att timp ct nu vei trece cu cumprturile la vedere prin faa lor. Avnd n vedere temperaturile ridicate din Turcia, nu este recomandat s inei n camere alimente, deoarece riscai mbolnviri digestive extrem de neplcute. De asemenea, este interzis s prsii restaurantul hotelului cu mncare i butur obinute din acest local. Pentru depozitarea lucrurilor de valoare exist cte un seif situat la recepie. Este recomandat s l folosii, deoarece hotelul nu are nicio responsabilitate pentru obiectele pierdute sau disprute din camer. Dac vrei s petrecei o vacan fr griji, v recomandm s lsai actele, biletele de avion i banii de care nu avei nevoie n acest seif, care este accesibil non-stop prin intermediul recepiei. Curentul electric i prizele sunt identice cu cele din Romnia, ns sistemele de economisire a energiei electrice sunt foarte rspndite. Pentru activarea curentului electric este necesar utilizarea unei chei speciale n camer. Aceast cheie o primii la nceputul cazrii i trebuie cuplat la ntreruptorul special, aflat lng u. De aceea, nu putei lsa aparatul de aer condiionat pornit pe perioada absenei din camera de hotel. n majoritatea hotelurilor, eliberarea camerei n ultima zi de cazare se face la ora 12, iar bagajele le putei depozita la recepie sau ntr-o ncpere special amenajat. Baciul Este un obicei s se dea baci personalului din hotel, care v ajut cu bagajele. Din acest motiv, turcii sunt foarte sritori i dispui s v ajute cu orice se poate, ns n ateptarea unei mici recompense. nainte de a plti n restaurante, este recomandat s verificai nota de plat, deoarece este posibil ca baciul s fie deja inclus. n cazul n care acesta nu este inclus, se obinuiete, la fel ca i n ara noastr, s lsai chelnerului aproximativ 10% din valoarea consumaiei. Unele hoteluri din Turcia au propriile metode de colectare a baciurilor. n diferite pri ale hotelului, sunt amplasate mici cutii, prin intermediul crora putei lsa baci pentru persoanele pe care dorii s le recompensai pentru serviciul primit, de exemplu pentru buctarii din restaurant, recepioneri, etc. Este un obicei uzual ca mcar la sfritul sejurului

36

s depunei n fiecare cutiu, mcar cteva monede. De asemenea, dac suntei mulumii de serviciile de curenie a camerei, putei s lsai baciuri sau alte mici atenii, direct n camera dumneavoastr. Iar dac v decidei asupra unei excursii din gama variat care v st la dispoziie, exist obiceiul de a lsa baci i oferului. Divertismentul de noapte este bogat in Istanbul. Cluburile de noapte ofera distractii pe durata cinei, de la cantece turcesti pana la dansuri orientale din buric. In plus, exista discoteci moderne (vedeti cele de pe malul Bosforului), cabarete si cluburi de jazz in districtul Taksim-Harbiye. In districtul Sultanahmet exista un numar de restaurante in cladiri otomane si bizantine restaurate, oferind un decor unic pentru o seara in oras.

Cap. IV. Programul turistic

Sejur la ISTANBUL 2011

EUROPA - STRAMTOAREA BOSFOR - ASIA Durata: 5 zile | Transport: autocar Cazare: 4 nopti hotel 3* | Masa: mic dejun Pret excursie: 160 DATE de PLECARE n 2011 20 aprilie (Paste) | 4 mai | 11 mai | 18 mai | 25 mai | 1 iunie | 8 iunie | 15 iunie | 22 iunie | 29 iunie | 6 iulie | 13 iulie | 20 iulie | 27 iulie | 3 august | 10 august | 17 august | 24 august | 31 august | 7 septembrie | 14 septembrie | 21 septembrie | 28 septembrie | 5 octombrie | 12 octombrie | 19 octombrie | 26 octombrie | 2 noiembrie | 9 noiembrie. PROGRAM EXCURSIE

Miercuri, ora 06:15 prezentarea la mbarcare, parcare Gara de Nord Bucuresti (Calea Grivitei - Muzeul CFR - gura metrou B Gara de Nord 2). Ora 6:30 - plecare din Bucuresti. Traversarea Bulgariei. Tur nocturn Istanbul se traverseaza Strmtoarea Bosfor dinspre Europa spre Asia si invers pe cele 2 poduri cu coborre din autocar, cateva minute, pe

37

pamnt asiatic. Cazare n Istanbul. Mic dejun. De la ora 9 tur pietonal 3 ore cu ghid local: Moscheea Albastra, Palatul Topkap (Palatul, Haremul Sultanului, Tezaurul), Muzeul Sfnta Sofia si Hipodromul. Dupa amiaza timp liber - shopping n Marele Bazar. Optional Seara Turceasca (35 - daca se achita la agentia din Romnia sau 45 - daca se achita n excursie; include: transport, cina si program artistic). Cazare n Istanbul. Mic dejun. Optional, plimbare pe Marea Marmara la Buyukada-Insula Printului (40 - daca se achita la agentia din Romnia sau 50 - daca se achita in excursie; include: transport local tramvai+vapor, turul insulei cu trasura si prnz), apoi shopping n Istanbul. Cazare n Istanbul. Mic dejun. Deplasare pentru vizitare Palatul Dolmabahce. De la ora 12 - Croaziera pe Bosfor (90 min). Timp liber - shopping. Cazare n Istanbul. Duminica. Mic dejun. In Edirne se viziteaza Moscheea Selimiye. Traversarea Bulgariei si a podului Ruse-Giurgiu. Sosire aprox. ora 22 (in conditii normale de vreme, trafic, formalitatile vamale, etc.), in Bucuresti - parcare Gara de Nord (Calea Grivitei-Muzeul CFR-gura metrou B Gara de Nord 2). Tarif: 160 Euro/persoana SERVICII INCLUSE: - 4 nopti cazare n hotel categoria 3 stele situat in Istanbul, zona Grand Bazar - Sfanta Sofia Moscheea Albastra; - 4 mic dejunuri; - Transport cu autocar 2** (zilele 1 si 5) cu aer conditionat, taxe stradale si parcari. - Servicii ghid romn. - Tur oras (ziua 1) si ghid local (ziua 2) - Croaziera pe Bosfor (ziua 4). TARIFUL NU INCLUDE: asigurarea medicala de calatorie, biletele de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice, ghizi locali, excursiile optionale. 38

Cazarea se face n camere cu 2 paturi sau pat dublu. La cerere camere cu 3 paturi. Persoanele care doresc sa stea singure n camera achita supliment single:70 Copiii sub 12 ani nempliniti cazati n camera tripla cu 2 adulti au reducere: 20 . Rezervarea locurilor in excursie implica plata unui avans minim de 30%. Pretul include TVA. Se achita in Euro sau Lei (curs BNR x 1,02). Excursia trebuie achitata integral cu cel putin 21 zile naintea plecarii. nscrierile se opresc cnd se ocupa cele 45 locuri disponibile.

Traseul rutier Timp 00:00 01:16 04:32 06:03 06:53 07:11 10:58 11:25 13:14 13:14

Distanta 0m 60.9 km 248.3 km 324.6 km 365.8 km 377.4 km 566.7 km 593 km 696.6 km 696.7 km

Indicatii trafic Pornesti din Piatra Neamt pe 15 Pastreaza directia pe 2/E85 langa Bacau Schimba directia la stanga pe 2C langa Costesti BZ Schimba directia la dreapta pe 21 langa Slobozia IM Pastreaza directia pe 3 langa Calarasi Schimba directia la stanga pe 7 langa Silistra Schimba directia la stanga pe 6/E773 langa Ajtos Pastreaza directia pe 9/E87 Pastreaza directia; Traverseaza granita pe E87 langa Malko Tarnovo E87 Pastreaza directia; Traverseaza granita pe D555/E87 langa Derekoy E87 Intra pe O3

14:28

770.6 km

39

15:32 16:11 16:20 Plecare: Piatra Neamt Timp total 16 hr 20 min

876.6 km 942.5 km 946.2 km

La intersectia Kinali 1 ramai pe O3 si te indrepti spre Istanbul Paraseste O3, intri pe D100 la intersectia Vatan Cad. Ai ajuns in Istanbul

Sosire: Istanbul Distanta totala: 944 km

V. Plan de promovare

PROMOVAREA PRODUSULUI

40

Modul de promovare adoptat de agenie urmrete contientizarea potenialilor turiti de existena produsului descris pe pia, va cuta s le trezeasc interesul prin materialele lansate, s le dea posibilitatea de a evalua oferta prin intermediul informaiilor oferite n materialele promoionale, urmrind ca potenialul turist, prin achiziionarea produsului ofertat, s se transforme ntr-un consumator. Dac turistul va fi satisfcut, exist anse considerabile ca el s revin pentru solicitarea unui nou pachet/produs al ageniei i, de asemenea, va crea o imagine favorabil produsului/ageniei prin intermediul relatrilor sale. Planul de promovare, al crui desfurtor anual este prezentat n tabelul de mai jos, urmrete prezena n media a informaiilor despre produs nainte de nceperea sezonului estival, cnd se urmrete atingerea numrului maxim de vnzri. Lunile de promovare sunt marcate cu + iar cele n care nu se desfoar activiti de promovare, cu -. Tabelul 2. Plan de promovare-desfurtor lunar Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. + + + + + + + Promovarea prin activiti media const n anunuri fcute n cotidianele de mare tiraj

din Bucureti (Ziua, Evenimentul zilei, Romnia liber). Avantajele acestui mod de promovare sunt urmtoarele: cost relativ sczut, comparativ cu efectul scontat, operativitate, flexibilitate, capacitate de stocare, selectivitate, regularitatea apariiei. Dezavantajul este acela c mesajul trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi contientizat. Internetul este un mijloc deosebit de important n promovarea i distribuirea produsului turistic. Agenia Aladin Travel a gndit folosirea acestui instrument n trei moduri: - crearea unui site al ageniei, n care produsul s aib o prezentare complet, care s l promoveze n topul cutrilor; - prezentarea ofertei pe portalurile de turism la care agenia este membr (www.infoturism.ro, www.travelworld.ro) precum i pe siteurile de informare destinate bolnavilor de psoriasis (www_psoriazis.ro); - realizarea unui plan de promovare, prin expedierea de email-uri ctre clieni aflai n baza de date a ageniei: persoane individuale care au folosit serviciile firmei i societi comerciale. 41

n planul de promovare au mai fost incluse i brourile care vor fi difuzate, n principal, la cabinete medicale i clinici specializate n tratarea psoriazisului. Prezentm mai jos pozele din interiorul brourii care promoveaz produsul turistic. Pe lng acestea, broura mai conine informaii detaliate referitoare la Centrul Kangal, metodele de tratament, oferta turistic. Broura conine pe pagina exterioar informaii privind numele ageniei i date de contact. Agenia are n plan i participarea la trguri i manifestri comerciale de profil, realizarea de obiecte personalizate i de afie i aciuni de promovare cu vnzarea produsului la pre redus. O alt metod de promovare este cea prin pot, care presupune plasarea de fluturai informativi n csuele potale ale potenialilor clieni. Lansarea brourilor va fi nsoit de urmtoarele aciuni: - prezentarea produsului ctre clieni n cadrul trgurilor de turism; - prezentarea produsului n firme; - realizarea de obiecte personalizate; - realizarea unei animaii audio-video cu prezentarea produsului, care poate fi folosit la trguri i alte forme de prezentri (n cerc restrns, n cadrul ageniei pe laptop) sau poate fi folosit ca obiect personalizat care poate fi oferit cadou; - trimiteri de e-mailuri; - anunuri n pres. n tabelul 3 sunt prezentate planurile pe care agenia i propune s le urmreasc pentru promovarea produsului.

Tabelul 3. Forme de promovare a produsului.

PROMOVARE Publicitatea

MIJLOACE media

DESCRIERE anunuri promoionale n ziarele centrale

42

media media Publicitatea direct Promovare vnzri media pot internet reducere tarife seminarii trguri afie cadouri conferine organizare evenimente prezentri comerciale

editare de brouri reclame difuzate la radio afie expuse n punctele de vnzare trimitere ofert produs prin pot prezentare produs pe site agenie reduceri cu 20% n extrasezon prezentare produs la firme prezentare produs la trguri de turism afiare n agenie obiecte personalizate (CD audio/video) organizate la sediul ageniei ziua copilului, nvtorului, ntlniri absolveni organizate la sediul ageniei

Relaii publice

Vnzare personal

PLASAMENTUL I DISTRIBUIA PRODUSULUI TURISTIC

Legtura ntre firmele prestatoare i clienii finali ai produsului turistic se realizeaz prin intermediul distribuiei. Prin activitatea de distribuie se urmrete ndeplinirea obiectivelor de acoperire a spaiului de provenien a clientelei, de control a reelei de distribuie, de asigurare a unui numr de distribuitori n concordan cu dimensiunea cererii. Problema principal a activitii de distribuie este alegerea canalelor, care, n funcie de numrul de verigi, pot fi: directe, atunci cnd produsul turistic este vndut direct clientului indirecte, atunci cnd n vnzare sunt implicai intermediari.

Distribuia produsului turistic se poate face folosind un singur canal, toate canalele sau fcndu-se o selecie. n cazul de fa, agenia de turism va asigura distribuia direct, ea asigurnd: - puncte de vnzare;

43

- brouri i alte materiale informaionale, pentru a nlesni alegerea destinaiei turistice; - asistarea i consilierea clientelei; - furnizarea de informaii de marketing ctre prestatari; - ncasarea i transmiterea ctre prestatari a veniturilor din vnzri; - suplimentarea activitilor promoionale ale prestatarilor cu aciuni proprii; - feed-back de la clieni; - anunuri n pres.

Bibliografie

1.Gheorghia, D. Marketing general, suport de curs, THR-CG 2.Mihail, A., Stnciulescu, D. Managementul activitii de cazare, suport de curs, THR-CG 3.Dumitrescu, I. Management general, suport de curs, THR-CG.

44

4.C. Luca, Chiriac C., Hurmuzescu D., Cojocariu S., Gheorghi D., Lscu T, Manualul directorului ageniei de turism, THR-CG. 5.wikipedia 6. www.turistik.ro 7. http://harta.infoturism.ro/Europa/Turcia/Istanbul/Istanbul.php 8. http://www.infotravelromania.ro/obiectiveturistice_istanbul.html 9. http://www.tourismturkey.org/ 10. http://www.tvl.ro/istanbul/obiective_turistice_istanbul.html 11. www.travelworld.ro 12. "Crearea si comercializarea produselor turistice", V.Nita

45