HARET

UNIVERSITATEA SPIRU

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOGRAFIA

TURISMULUI

GEOGRAFIA
AEZARILOR
-STUDIU DE GEOGRAFIE
URBANA-

CUPRINS
ISTANBUL
I. POZITIE GEOGRAFICA
II. SCURT ISTORIC
III. CADRUL NATURAL
IV. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
V. ACCESIBILITATEA
VI. ETAPELE DE EVOLUTIE IN TIMP SI SPATIU
VII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN (ZONELE
FUNCTIONALE)
VIII. FUNCTIILE ORASULUI
IX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUTURA, TEXTURA, REGIM
DE INALTIME AL CLADIRILOR)
X. DOTARI TEHNICO-EDILITARE
XI.
POZITIA
ORASULUI
IN
RETEAUA
DE
ASEZARI
(FENOMENELE
DE
POLARIZARE
SI
IERARHIZARE,
ATRACTIVITATE)
XII. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

ISTANB
UL
STUDIU DE GEOGRAFIE
URBANA
I. POZITIE GEOGRAFICA
Istanbul ocupa o pozitie geografica importanta, fiind
situat la contactul dintre Europa si Asia, in stramtoarea
Bosfor. Se invecineaza la nord-vest cu Bulgaria si Grecia,
la nord cu Marea Neagra, la sud cu marea Marmara,
avand coordonatele geografice: 4100044 latitudine
nordica 2858053 longitudine estica. Granitele orasului
acopera o suprafata de 1.830.92 km.
II. SCURT ISTORIC
Localizat
in centrul Lumii Stravechi, Istanbulul
reprezinta unul din cele mai importante orase din Orient,
faimos atat pentru monumentele istorice cat si pentru
peisajele pitoresti. Este singurul oras din lume care se
intinde pe doua continente si a fost capitala a trei imperii:
Roman (intre anii 330-395), Bizantin (intre anii 395-1204
si 1261-1453), Latin (intre anii 1204-1261) si Otoman
(intre anii 1453-1922), iar vreme de peste 1.600 de ani,
peste 120 de imparati si sultani au condus lumea de aici.
Este cel mai mare oras din Turcia si al doilea oras ca

marime dupa numarul de locuitori din Europa, dupa

Moscova.
III. CADRUL NATURAL
Istanbul este singurul ora din lume care se ntinde pe
dou continente, Europa i Asia. Cea mai mare parte a
cartierelor sale se gsesc pe pintenul din extrema sudestic a Europei, desprite de cele asiatice prin Marea
Marmara i Strmtoarea Bosfor. Pe partea european,
golful adnc Cornul de Aur desparte cartierele n dou
sectoare: vechiul Constantinopol, la sud i oraul nou la
nord, cu cartierele Karaky (Galata), Geyoglu (Pera),
Kataba, Taksm, Beikta, Ortaky i altele mai noi
ntinse n adncul uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului.
Peste ape, pe malul asiatic, se afl vechiul Scutari
(skdar), cu o seam de alte cartiere mai noi, ntinse pe
rmul Mrii Marmara, spre sud i pe cel al Bosfor-ului,
spre nord.
Nucleul Istanbul-ului, adic oraul vechi, este
scldat de apele Mrii Marmara, de cele ale Bosfor-ului i
de cele ale Cornului de Aur. Zona Europeana este situata
in regiunea istorica Tracia, iar cea asiatica in regiunea
Anatolia.
Climatul este temperat, dar se afla intr-o zona de
tranzitie intre climatul oceanic si cel mediteranean. Vara
in general este cald si umed, iar temperatura medie a
lunii iulie-august este de 28 C. Iarna este rece, umeda si
adesea cu zapada, temperatura medie anuala fiind
cuprinsa intre (5C si 15C). Precipitatiile variaza de la o
medie de 33 mm, in timpul verii si o medie de 107 mm, in
timpul iernii.
Datorita climatului constant umed din Istanbul,
plantele din regiunea euro-siberiana sunt concentrate aici,
in special in zonele nordice in apropierea coastei Marii

Negre. Se observa o crestere a florei in zonele calde, la

sud de oras, mai ales in Insulele Princess, singurul loc din
Istanbul cu o vegetatie predominant mediteraneana.
Detine circa 2500 de specii de plante, unele dintre ele
fiind endemice.
Are o fauna relativ bogata, astefel incat padurile
detin 18 specii de mamifere si peste 71 de specii de
pasari.
Reteaua hidrografica este reprezentata de trei lacuri
principale: Terkos, Kucukcekmece si Buyukcekmece.
Aceste lacuri mijlocii s-au format datorita vailor inundate
de apa cu multe secole in urma. Lacul Terkos este un lac
cu apa dulce, avand o suprafata de 25 de km si fiind
alimentat de raul Istiranca. Este una din principalele surse
de apa proaspata din Istanbul cu ajutorul conductelor
uriase conectate la principalul centru de distributie a apei
din oras. De asemenea, reteaua hidrografica este
reprezentata si de lacuri mici din jurul barajului de la
Istanbul, care servesc ca un rezervor de apa a orasului.
Cele mai cunoscute sunt lacul Elmati, Omerli, Alibey,
Darlick, Sazlidere si Isakoy.
Istanbul nu are rauri mari in cadrul provinciei sale,
insa cel mai mare rau este raul Riva in zona asiatica, cu
aproximativ 40 de km lungime la nord-est de centrul
orasului. In zona europeana sunt raurile Istinye Buyukdere
(cca 15 km lungime), Kagithane (aproximativ 12,5), raul
Alibey (aproximativ 5 km), Elmali, Baltalimani, Belgrad,
Sariyer, etc.
IV. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
Cu o populaie de peste 12,5 miloane, adic
17,8% din populaia toal a Turciei, Istanbulul este un
megaoras, precum i centrul financiar, comercial i

cultural al Turciei. Acesta se ntinde pe 27 de districte din

cele 39 ale provinciei cu acelai nume, fiind al cincilea
ora ca mrime din lume.
Numrul de locuitori nregistrai n acest ora, a
fost dintotdeauna unul instabil, deoarece poziia
geografic pe care o ocup Istanbulul permite acestui
ora s aib o populaie n jur de 17 milioane de locuitori,
dar niciodat nu s-a fcut public o cifr exact a
numrului de locuitori. Un alt factor care influeneaz
numrul de locuitori este afluxul anual enorm de turiti,
care viziteaz Istanbulul indiferent de sezon.
Populaia metropolei s-a mrit de trei ori n ultimii
25 de ani. Aproape 70% dintre locuitorii Istanbulului
triesc n partea europeana a orasului i doar 30 la sut n
partea asiatic. De asemenea, n ultima perioad s-a
nregistrat un flux migraionist al populaiei rurale, care cu
scopul de a-i gsi un loc de trai mai bun, prsesc casele
lor din regiunea Anatoliei i ncearc s se stabileac n
Istanbul, rata de cretere a populaiei din ora fiind in
prezent in medie de 3,45% pe an.
Oraul are o populaie de 11,372,613 de locuitori n
conformitate cu ultimul recensamant din 2007, i este
unul dintre cele mai mari orae. Densitatea populaiei din
Istanbul este de 6,211 locuitori/km.Cei mai muli din
populaia oraului sunt turci. Kurzii constituie acum cea
mai mare minoritate etnic din ora.
Numarul Populatiei din anii 330-2007
Year

Populat
ion

Year

Populat
ion

Year

Populat
ion

Year

330

40,000

1477

70,000

1914

909,978

1965

400

400,000

1566

600,000

1927

680,857

1970

Populat
ion
1,742,97
8
2,132,40
7

530

550,000

1817

500,000

1935

741,148

1975

545

350,000

1860

715,000

1940

793,949

1980

715

300,000

1885

873,570

1945

860,558

1985

950

400,000

1890

1950

150,000

1897

1453

36,000

1901

942,900

1960

983,041
1,268,77
1
1,466,53
5

1990

1200

874,000
1,059,00
0

1955

2000
2007

2,547,36
4
2,772,70
8
5,475,98
2
6,629,43
1
8,803,46
8
11,372,6
13

Istanbulul a fost dintotdeauna, centrul vieii

economice a Turciei, datorit localizrii sale geografice.
Deschiderea pieelor specifice n ora n jurul anilor 1980
a dus la dezvoltarea pe mai departe a statusului su
economic. PIB-ul Istanbulului reprezint aproximativ 21%
din cel naional, iar n anul 2005 produsul intern brut s-a
situat la 133 miliarde USD. n anul 2006 metropolei i-au
revenit 56,6% din totalul exporturilor i 60,2 din
importurile Turciei. Levent (Levant) este raionul financiar

al Istanbulului, dar de asemenea i cel mai larg centru

industrial al Turciei. Istanbulul i provinciile sale vecine
produc bumbac, fructe ulei de msline, mtase i tutun,
dar de asemenea aici putem vorbi despre multe alte
articole pe care industriaii turci le produc .
V. ACCESIBILITATEA
Accesibilitate usoara pe cai rutiere, feroviare,
fluviale si aeriene. Legatura rutiera dintre zona europeana
si cea asiatica se realizeaza prin doua mari poduri
suspendate cu cate sase benzi de circulatie, Podul Bosfor
si Podul Fatih Sultan Mehmed. Pe calea apelor, cartierele
de pe cele 2 continente sunt legate printr-o multime de
linii navale de naveta.
O creste in materie de
accesibilitate a afectat locatiile rezidentiale.
Firmele s-au stabilit la periferie, n cautare de terenuri, cu
suprafete mari si costuri de transport mai mici, pentru
cladiri de birouri moderne si mall-uri.
VI. ETAPELE DE EVOLUTIE URBANA IN TIMP
SI SPATIU
Prima aezare din istoria Istanbulului dateaz din
secolul al 3-lea .Hr. Oraul a fost un centru comercial
major n acea perioad.
Schimbarea majora in istoria Istanbulului a avut loc n
secolul al IV-lea cand a fost numit capitala a Imperiului
Roman. Cu cat Istanbulul devenea din ce in ce mai repede
capitala, in regiune incepeau constructiile a mai multor
temple, cladiri oficiale, palate, hamams si hipodromuri.
Multe batalii au fost purtate datorita importantei sale.
Istanbul a fost invadat de catre arabi n secolele al VII-lea
i al VIII-lea si de catre bulgari n secolul IX si X. Oraul a
fost n cele din urm cucerit i a devenit o parte a

imperiului bizantin n 1261. n 1453 Istanbul a devenit

capitala a Imperiului Otoman. In acea perioada a avut loc
reconstruirea orasului, iar multe cldiri care au fost
distruse n rzboaiele anterioare au fost recreate.
Perioada cnd Istanbul a fost condus de Suleyman este
considerat ca perioada cea mai important din istoria
Imperiului Otoman. Primul Rzboi Mondial a dus la
ocuparea Istanbulului de catre forele aliate. Mustafa
Kemal Ataturk a condus armata turc pentru un rzboi de
libertate, Republica Turca fiind formata in anul 1932. Desi
capitala Turciei este Ankara, Istanbulul este un oras care
se schimba mereu, adaptandu-se la noile vremuri.
A evoluat de-a lungul secolelor si acum la
inceputul secolului 21 incearca sa isi intoarca fata catre
un nou viitor. Cladirile de pe teritoriul sau au mostenit un
trecut glorios, devine rapid un oras international, un
centru economic si financiar oferind servicii in domeniul
bancar, telecomunicatii, marketing, inginerie, publicitate
si turism. Conferinte internationale si festivaluri,
evenimente mondene, evenimente sportive si prezentari
de arta dau o noua dimensiune vietii si potentialului
orasului. Zgarie-norii care se inalta in partea de Nord-Vest
a orasului sunt noul cer al Istanbulului. Uzinele mici sunt
practic eliminate din oras, ele fiind inlocuite de mari
concerne. Bursa din Istanbul incepe sa isi ocupe locul
printre marile burse ale Lumii. Cresterea raportata in
afaceri, turism, comert si industrii a dus la o crestere
rapida a calitatii si a numarului de hoteluri din Istambul.
Odata ce si-a renovat palatele, Istanbul devine acum un
oras cu hoteluri impresionante, care nu ofera doar
acomodare excelenta dar si o priveliste minunata asupra
Bosforului si Marii Marmara. Cele 2 poduri suspendate
leaga cele doua parti ale orasului, el fiind traversat de
numeroase autostrazi.

VII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN

(ZONELE FUNCTIONALE)
Zonele functionale ale Istanbulului sunt
urmatoarele:
1. Zona Comerciala-detine o pozitie majora in
economia si cultura tarii, fiind cel mai important centru de
comert international al Turciei.
Marele Bazar Acoperit din cartierul Eminn al
Istanbulului, Turcia, care chiar i n prezent este unul din
cele mai mari centre comerciale acoperite din lume.
Bazarul, care acoper peste 31 ha, avnd aproximativ 58
de strzi i peste 4.000 de magazine este vizitat zilnic de
250.000 - 400.000 de cumprtori. Magazinele sunt n
general grupate pe specialiti; astfel, de exemplu n
bazar exist "Halc Soka" (strada vnztorilor de
covoare)
sau
"Sahaflar
Caddesi"
(strada
anticarilor).Bazarul cuprinde i dou bedestane, zone
nchise acoperite cu cupole:
-"Eski Bedesten" este prima dintre bedestane, fiind
construit n 1464 din ordinul sultanului Mehmed II,
imediat dup cucerirea Constantinopolului i constituie
partea central a bazarului. Era iniial destinat a fie un
fel de trezorerie, pentru pstrarea banilor. n prezent,
adpostete magazinele bijutierilor de aur i de argint.
-"Sandal Bedesten" care are mai multe cupole, a fost
executat n cteva etape ulterioare i cuprinde partea
periferic a bazarului.
n 1894 au fost executate lucrri nsemnate de
restaurare, fiind avariat din cauza unui cutremur.
2. Zona Industriala-Istanbul este centrul "industrial"
din Turcia. Acesta are aproximativ 20% din forta de munca
industriala din Turcia i contribuie la 38% din spaiul de

lucru industrial al Turciei. n plus, oraul genereaz 55%

din comerul din Turcia, 45% din comerul cu amanuntul si
21,2% din produsul naional brut. Istanbul contribuie la
40% din toate taxele colectate n Turcia i produce 27,5%
din
produsul
intern
al
Turciei.
Multe dintre plantele semnificative de producie ale
Turciei, sunt situate n orasul Istanbul i din jurul acestei
provincii produc bumbac, fructe, ulei de msline, mtase,
i tutun. prelucrare a produselor alimentare, producia de
textile, produse petroliere, din cauciuc, articole din metal,
piele, produse chimice, electronice, sticla, utilaje, hrtiei
i a produselor din hrtie, precum i buturi alcoolice sunt
printre produsele majore industriale ale orasului. Oraul
are de asemenea, plante cu care ansambleaza
automobile
i
camioane.
Industria farmaceutic a nceput n 1952 odat cu
nfiinarea "Fabricii Farmaceutice Eczacba " din LeventIstanbul. Astzi, 134 de companii i desfoar
activitatea n industria farmaceutic a turcilor, o parte
semnificativ din care se bazeaz n interiorul sau n
apropierea oraului Istanbul.
3. Zona Administrativa
4. Zona de transporturi:
a) Zone portuare-transportul maritim este vital pentru
Istanbul, orasul fiin practic inconjurat de mari, Marea
Marmara, Golden Horn, Bosfor si Marea Neagra. Multi
localnici din Istanbul locuiesc in zona asiatica, insa
lucreaza in cea europeana. Feriboturile pentru navetisti
impreuna cu catamaranurile constituie conexiunea
principala dintre oras si Insulelel Princess. Portul maritim
din Istanbul este cel mai mare. Principalul port de marfuri
este situat in districtul Harem, in zona asiatica a orasului.
Portul vechi din Golden Horn Cornul de Aur se foloseste
acum mai ales pentru vase private, in timp ce portul

Karaky din Galata este folosit pentru vasele de croaziera.

O serie larga de vase de croaziera trec prin Istanbul in
drum spre sau dinspre Insulele Grecesti, Dubrovnik,
Venetia, Napoli, Marseille.
b) Zone feroviare-gara centrala din Sirkeci este punctul
terminus pentru toate rutele feroviare din zona europeana
si un nod feroviar care leaga Turcia de restul Europei.
Principalele rute feroviare sunt Istanbul-Salonic (Grecia) si
expresul Bosforului, care leaga zilnic gara Sirkeci de Gara
de Nord din Bucuresti. Rutele europene sunt astazi
conectate cu cele asiatice printr-un feribot special care
trece Bosforul zilnic.
c) Zone de transport aerian-Istanbul are 2 aeroporturi
internationale, Aeroportul International Atatrk aflat in
districtul Yeilkay, in zona europeana, la aproximativ 24
de km la Vest de centrul orasului si Aeroportul
International Sabiha Gken, situat in districtul Kurtkoy in
zona asiatica, destinat in special curselor charter sau
curselor interne, aflandu-se la 20 de km de orasul asiatic
si la 45 de km de centrul orasului european.
d) Zone de transport rutier-D.100 si ruta europeana
E80, Trans European Motorway (TEM) o-3, cele doua rute
fiind pricipalele autostrazi care leaga Europa de Turcia.
Reteaua de autostrazi din jurul Istanbulului este bine
dezvoltata si este in curs de extindere.
e) Metrouri-lucrarile de constructie ale metroului din
Istanbul (M2) au inceput in anul 1992, iar prima finalizare
a avut loc intre Taksim si 4Levent intrand in functiune la
data de 16 septembrie 2000. Aceasta sectiune de linie
este in lungime de 8,5 km si are 6 statii.
Pe data de 30 ianuarie 2009 primul set de trenuri
construite de EUROTEM au fost date in folosinta. Eurotem
va construi un total de 92 de vagoane noi pentru linia M2.
Incepand cu data de 30 ianuarie 2009 un total de 34 de

seturi de trenuri, au fost utilizate pe linia (M2). Prelungirea

sudica a liniei M2 de la Taksim la Yenikapi, peste Cornul de
Aur de pe un pod si in subteran prin peninsula istorica,
pasna in prezent a fost finalizat pana la statia ihanu in
Beyolu, care de asemenea a fost data in folosinta pe
data de 30 ianuarie 2009. La Yenikopi reteaua M2 se
interesecteaza cu Metroul Lumina, cu linii de tramvai
subterane si cu tunelul Marmaray. In prezent, linia M2 are
10 statii in functiune pe partea europeana a orasului, in
timp ce 6 statii pe partea europeana si 16 statii noi pe
partea asiatica sunt in prezent in constructie. Calatoria
intre statia ihanu la Beyolu si statia Atatrk Oto Sanayi
la Maslak este in lugime de 15,65 km si dureaza 21 de
minute. Lungimea totala pe partea europeana a liniei M2
va ajunge la o lungime de 18,36 km, atunci cand toate
cele 16 staii de la Haceosman la Yenikapi vor fi finalizate,
neincluzand cei 936 de metri de pe podul de metrou
Cornul de Aur, 0,6 km conexiunea tunelului TaksimKabata cu portul Seabus, in lungime de 0,6 km
conexiunea tunelului Yenikapi-Aksaray cu reteaua LRT si in
lungime de 13,6 km tunelul Marmaray. Pe partea asiatica
constructia in lungime de 21,66 km a liniei M2 de la
Kadikay la Kartal continua la un total de 16 statii. Tunelul
Marmaray (tunelul feroviar submarin Bosfor) se va
conecta cu linii de metrou de pe partea asiatica si cea
europeana a orasului. In conformitate cu calendarul
programat de constructie, tunelul va intra in functiune in
anul 2013.
f) Tramvaie-primul tramvai a intrat in folosinta in Istanbul
pe data de 09.03.1869 linia Tophane-Ortaky. In 1871 la
Azupkapi-Galata, Aksaray-Yedikule, Aksaray-Topkapi si
Eminn-Aksaray. Alte linii de tramvai care au intrat in
folosinta sunt linia Caddesi Voyvoda-Kabristan SokaiTepebai-Taksim-Pangalti-Sisli; linia Baiazid-ehzadebai;

linia Fatih-Edimekapi-Galatasaray-Tnel si linia EminnBahekapi. Din 1939, tramvaiele sunt operate de IETT. La
12 august 1961, tramvaiele istorice rosii din Istanbul au
fost eliminate din partea europeana a orasului si tocmai la
14 noiembrie 1966 in partea asiatica. Spre sfarsitul anului
1990, replici ale acestor tramvaie istorice rosii au fst puse
in functiune de-a lungul Istiklalului Avenue intre Taksim si
Tnel , care are 1,6 km de-a lungul liniei. La noiembrie
2003 o alta linie de tramvai (T3) a fost redeschis pe
partea dinspre Anatolia intre Kadikoy si Moda. Ea are 10
statii si un traseu lung de 2,6 km, calatoria durand 21 de
min. Un tramvai rapid (T1) a fost pus in functiune in 1992
privind ecartamentul standard cu masini moderne,
conexiunea Sirkeci cu Topkapi. Linia a fost extinsa la un
capat de la Topkapi la Zeytinburnu in martie 1994 si la
celalalt capat de la Sirkeci la Eminn la Findikli, trecerea
facandu-se prin Cornul de Aur-Podul Galata, pentru prima
data dupa 44 ani. O prelungire finala de la Kabata a fost
deschisa in iunie 2006. Linia are 24 de statii pe o lungime
de 14 km. Serviciul a fost initial operat cu 22 de vehicule
LRT construite de ABB, acum mutat la alte liniii. Aceste
vehicule au fost inlocuite cu 55 de tramvaie cu podele
joase de tip Bombardier Flexity Swift in anul 2003.
Capacitatea de transport zilnica este de 155 de mii de
pasageri, iar valoarea investitiei fiind de 110 milioane de
dolari. In septembrie 20056, o linie de tramvai (T2) a fost
adaugata circuland spre Vest la Zeytinburnu Bacilar.
Serviciul pe aceasta linie este exploatata cu 14 masini
LRT-ABB. Statiile au platforme ridicate la nivelul podelei
masinii.
g) Funiculare-Istanbulul este deservit de dou ci ferate
subterane funiculare, de vrste foarte diferite i stiluri. Cel
mai vechi din aceste linii este Tnel(1875). Inaugurat la
17 ianuarie 1875, Tnel este a doua linie mai vechi-linie

ferata subterana urbana din lume, dup metroul din

Londra (1863) i prima linie ferata subterana urbana din
Europa continental; dei prima linie de metrou completa
cu mai multe staii de metrou n Europa continental a
fost Linia 1 a metroului din Budapesta (1896). Tnel are o
lungime de 573 metri, cu o diferen de altitudine de 60
m i fara staii intermediare ntre Karaky si zona Tnel.
Acesta a fost n permanen n funciune ncepnd cu
1875. Dou trenuri ruleaza pe o singur in la fiecare 3,5
minute, o calatorie durand 1.5 minute. Efectueaza
64,800 de calatorii n valoare total de 37,066 km pe an,
Tnel transportand 15000 de pasageri pe zi. O a doua
linie funiculara, Funicular Kabata-Taksim, a intrat in
functiune la 29 iunie 2006, facand legatura intre Kabata
i Taksim. Acest sistem se conecteaz la staia Seabus i
staia de tramvai din Kabata si la staia de metrou din
zona Taksim. Ea este de aproximativ 600 de metri
lungime, urc la aproximativ 60 de metri n 110 de
secunde si transport 9000 de pasageri pe zi.
h) Lumina Feroviara- LRT este o lumin de tranzit
feroviar format din 2 linii. Prima linie (M1) a nceput sa fie
construita la 3 septembrie 1989 ntre Aksaray i
Kartaltepe. Linia a fost dezvoltata n continuare pas-cupas i a ajuns la Aeroportul Ataturk la 20 decembrie 2002.
Alt linie (T4), a fost deschisa n 2007 ntre Edirnekap
Mescid-i Selam.Sunt 36 de staii, inclusiv 12 subterane i
3 staii de viaduct, pe o lungime de 32 km. Liniile sunt
complet separate de alt trafic, fr treceri la nivel cu
calea ferata, circuland subteran pentru 10.4 km. Serviceul este operat cu vehicule LRT construit de ABB n 1988.
5. Zona rezidentiala-Istanbul este un megaoras ce
se intinde pe 39 de districte. Principalele zone rezidentiale
sunt:

a) Taksim-Maka-Nisantasi-o zona cu apartamente vechi,

dar frumoase, baruri, magazine si restaurante.
b) Levent-Akatlar-Etiler-zona central rezidentiala. Este
aproape de zona de afaceri din Maslak, aproape de malluri, si de podul Bosfor.
c) Besiktas-Ortaky-Ulus
d) Arnavutkoy-Bebek-Rumelihisari-o zona cu strazi
inguste.
e) Emirgan-Yeniky-Tarabya-Sariyer
f) Zekeriyakoy zona suburbana constand din case cu
gradina.
g) Kemer-zona suburbana constand din case cu gradina.
h) Alkent 2000-zona suburbana constand din case si
apartamente cu gradina.
i) Yeilky-este un cartier situat pe coasta Marii Marmara,
numit in timpuri antice Yeilky (Sf Stefan). Aceasta zona
pastreaza atmosfera unui orasel, cu vile, biserici si un
parc verde de-a lungul plajei.
j) Partea Asiatica-zone rezidentiale aproape de pietele
locale si centrele comerciale ( Bagdat Street, Capitol Mall,
Carrefour).
6. Zona de influenta-este centrul uneia dintre cele
mai mari aglomerari urbane a continentului si reprezinta
principalul pol economic al Turciei, cu toate ca nu mai
este capitala.
7. Zona cu dotari socio-culturale-Muzeul de
Arheologi se afla intr-o cladire cu 4 etaje, in interiorul
curtii Palatului Topkapi si include Muzeul Orientului Antic si
inili Ksk. Muzeul a fost inaugurat in 1891. Sala
Dervisilor Rotitori sau Galata Mevlevihanesi este o sala
"de dans" folosita de dervisi, apartinand ordinului mistic
Mevlevi; Muzeul Aviatiei - Havaclk Mzesi - Un muzeu
militar care detine avioane de razboi, elicoptere si arme
utilizate de armata turca, mijloace de transport aerian

civile si mai multe exemple din istoria aeronauticii

turcesti, incepand cu epoca otomana; Muzeul Marinei Palatul Dolmabahce.
VIII. FUNCTIILE ORASULUI
Orasul Istanbul indeplineste urmatoarele functii:
1. Functia industriala
2. Functia comerciala
3. Functia de servicii
4. Functia culturala
5. Functia administrativa
6. Functia financiara
7. Functie urbana
In anul 2010 metropola este declarata una din
cele 3 capitale europene ale culturii.
Istanbul este capitala artei si a culturii cu o traditie
bogata in opera si balet, teatru, concerte, festivale,
conferinte si desigur muzee unice.
IX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUCTURA,
TEXTURA, REGIM DE INATIME AL CLADIRILOR)
Fizionomia orasului creeaza o ambianta deosebita,
imbinandu-se valorile trecutului cu cele ale prezentului,
pe baza unui plan urbanistic.
Istanbul este un oras mixt cu o structura liniara.The
tallest highrise office and residential buildings are mostly
located in the northern areas of the European side,
especially in the business and shopping districts of , ,
and which are situated between the and .
Istanbulul este mprit n dou de stramtoarea
Bosfor, care leag Marea Neagra de Marea Marmara.
Strmtoarea are 30 de km lungime, o lime maxim de

3,700 m la gura nordic i un minim de 750 m ntre

Anadoluhisari i Rumelihisari. Adncimea variaz ntre 36
i 124 m.
O parte a metropolei, de pe latura vestic a strmtorii, se
afl n Europa, iar cealalt este pe cea asiatic. Legtura
ntre ele se face prin numai dou poduri rutiere, i exist
planuri privind construirea unui al treilea. Dar de cnd
sultanul otoman Abdul Mecit a menionat prima oar
ideea, n 1860, edilii oraului viseaz la un tunel care s
lege mai trainic cele dou jumti ale oraului. n
prezent, circulaia n zon se face printr-o cltorie de trei
ore cu trenul i feribotul, fie cu maina, printr-o foarte
lung traversare pe unul dintre cele dou poduri
supraaglomerate. Distana dintre cele dou poduri este
de
5
km.
Principalele districturi ale Istanbulului sunt: Adalar,
Avcilar, Bahcelievler, Bakirkoy, Bacilar, Bayrampasa,
Besiktas, Beykoz, Beyglu, Eminn, Eyup, Fatih,
Gaziosmanpasa, Gungoren, Kadikoy, Kagithane, Kartal,
Kocasinan, Kucukcekmece, Maltepe, Pendik, Sariyer,
Sultanbeyli, Sisli, Tuzla, Umraniye, Uskudar, Zeytinburnu,
Buyukcekmece, Catalca, Silivri si Sile.
Podul Bosfor Bogazici- este primul pod,
construit n 1973, la 1074 m, este unul dintre cele mai
mari poduri suspendate ale lumii, i unete Europa de
Asia. Dealul Camlica situat n spatele palatului Beylerbeyi,
reprezint punctul culminant al Istanbulului i permite
admirarea unei magnifice panorame asupra oraului i a
superbelor grdini peisagistice. Al doilea pod este podul
Bosfor II Fatih Sultan Mehmed construit in 1988, la 1090
de metri.
Podul Galata este un pod care se intinde peste
Cornul de Aur . De-a lungul timpului au existat aici 4
poduri, constructia celui de astazi finalizandu-se in anul

1994. Este printre putinele poduri mobile (basculante) din

lume prevazute si cu cale ferata pentru tramvaie.
In cartierul Fener-Balat sunt numai case vechi.
Orasul a fost devastat de mai multe ori,
datoria
cutremurelor , revoltelor, incendiilor si invaziilor.
Numeroase cutremure majore au scuturat orasul de pe
vremea lui Constantin cel Mare. Totusi aici au mai ramas
alei neasfaltate cu numeroase case vechi din lemn.
Palatul Topkapi (Topkap Saray) a fost comandat de
ctre sultanul Mehmet al doilea in 1459 i terminat n
numai 6 ani. Este simbolul i centrul Imperiului Otoman,
localizat ntre Cornul de Aur i Marea Marmara, cu o
vedere superb asupra strmtorii Bosfor.
Palatul este format din mai multe cldiri mici construite
mpreun, cu curi interioare impresionante i cu 4 zone
importante nconjurate de ziduri nalte. n interior pot fi
vazute : biserica Hagia Eirene, Muzeul de Arheologie,
Haremul Imperial, Turnul Justiiei, pavilionul Sfintei Mantii
(care
conine
rmiele
profetului
Muhammad),
pavilioane i grdini, grajduri i trezoreria.
Peretii au 7 km lungime i const dintr-o linie dubl
de metereze-interiorul fiind construit n 413. Peretele
interior este de aproximativ 9 metri i 5 metri.
n ultimele decenii, numeroase structuri inalte au
fost construite n jurul oraului pentru a permite o
cretere rapid a populaiei.
Cele mai inalte cladiri din Istanbul sunt:
1. Sapphire-va fi cea mai inalta cladire din Istanbul , fiind
localizata in districtul de afaceri Levent. Aceasta cladire
este in prezent in constructie. Va ajunge la o inaltime de
261 de metri si cu 54 de etaje. Anul finalizarii constructiei
2010.

2. Ibank Tower1-a fost cea mai inalta cladire din Turcia

si din Peninsula Balcanica cu o inaltime de 181 de m si cu
52 de etaje. Anul finalizarii constructiei 2000.
3. iil Plaza-este o cladire cu 46 de etaje ; proiectul Sisil
consta in 3 blocuri rezidentiale, fiind construit pe 15.484
km, avand o suprafata interioara de 103.403 km. Anul
finalizarii 2007.
4. Tekstilkent Plaza1-inaltimea de 168 de metri si 44 de
etaje, anul finalizarii 2000
5. Tekstilkent Paza2-inaltimea de 168 de etaje si 44
etaje, anul finalizarii 2000.
X. DOTARI TEHNICO-EDILITARE
1. Spatii verzi:
-Parcul Hawker
-Parcul Fenerbahce
-Parcul Gulhane
-Parcul Otodrom-Istanbul de asemenea, cunoscut sub
numele de Circuit de curse sau iniial Otodrom Istanbul,
este o pista de curse pentru motoare sport n judeul
Akfrat la est de Istanbul. Acesta a fost inaugurat la 21
august 200 si a fost numita "Cea mai buna pista de curse
din lume" de catre
Formula Unu Supremo Bernie
Ecclestone.
-Park Hyatt Istanbul - Macka Palas-combina
arhitectura istorica a unei cladiri Art Deco cu un design
interior inovator.
-Parcul Miniaturk
-Parcul Taksim Gezi
-Parcul Kalamis
-Parcul Yildiz
-Parcul Macka
-Fethi Paa Grove

-Parcul National din Istanbul

-Padurea Belgrad
2. Retea Stradala:
-Strada Abdi Ipekci-in districtul Nisantasi situata pe o
strada de magazine de imbracaminte de lux.
-Strada Stream-sunt situate numeroase cafenele,
restaurante si apartamente de lux.
-Bank Street Voyvoda-situat la vest de intersecia
Archer Moise Avenue.
-Barbaros Bulvari-Besiktas
-Levent Cadessi
-Bulevardul Tarlabasi
- Strada Fiduciare
-Strada Bagdad
-Strada Buyukdere
-Strada Halaskargazi
-Orange Hill
3. Alimentare cu apa:
- Cisterna Bazilica cel mai mare rezervor subteran din
Istanbul
-Cisterna Fildame
-Hamidiye
-Barajul Stenoza
XI. POZITIA ORASULUI IN RETEAUA DE
ASEZARI
(FENOMENELE
DE
POLARIZARE
SI
IERARHIZARE, ATRACTIVITATE)
Punctele de atractie din Istanbul sunt Marele Bazar
(Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari
piete acoperite din lume avand 60 de strazi si 5.000 de

magazine, atragand zilnic intre 250.000 si 400.000 de

vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata
manual, covoare, broderii si magazinele de vechituri.
Marea majoritate a standurilor sunt grupate dupa tipul de
marfa pe care o au expusa, avand o zona pentru produse
din piele si bijuterii din aur. Marele Bazar este un
important centru comercial inca din anul 1461 el fiind
extins in sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului
Suleyman Magnificul, iar in anul 1894 a fost restaurat in
urma cutremurului care a avut loc in acelasi an. Marele
Bazar are patru porti principale, localizate la capetele a
doua strazi principale). Hipodromul, Moscheea lui
Soliman
Magnificul
sau
Suleymanya
Cami,
Catedrala Sf. Irina, Muzeul Mickiewicz si Muzeul de
Arheologie din Istanbul, Hagia Sofia (Hagia Sofia a
fost initial o biserica crestin ortodoxa fiind transformata
intr-o moschee in anul 1453 de turci si apoi intr-un muzeu
in anul 1935. Este considerata una din cele mai
grandioase cladiri din istorie. Cucerirea ei de otomani la
caderea Constantinopolului este considerata una din cele
mai mari tragedii ale crestinitatii de credinta ortodoxa
greaca. Hagia Sofia este acoperita de un dom cu diametrul
de 31 de metri avand o inaltime de 56 de metri (un pic
mai mic ca Panteonul). Domul este sprijinit pe pandantive
(4 sectiuni triunghiulare concave) care rezolva problema
sprijinirii bazei circulare a domului pe o baza rectangulara.
La Hagia Sofia greutatea domului este mentinuta si de
patru piloni masivi situati in colturi. La capatul de vest
(intrarea) si de est, deschiderile arcelor se continua cu
jumatati de domuri sustinute in pendentive mai mici. Desi
ierarhia domurilor a fost construita pentru a crea un
spatiu mai mare in interior, aceasta arhitectura este de
neexplicat in antichitate. Toate suprafetele din interior
sunt invelite cu marmura policroma, verde si alba cu

porfir mov si mozaicuri aurii. La exterior, peretii simpli din

ghips dezvaluie claritatea boltei si a domului). Moscheea
Albastra (Moscheea Albastra a fost construita in stilul
otoman clasic dimensiunile moscheei fiind de 64 x 72
metri, fiind cel mai bine apreciata de la distanta. Langa
moschee se mai afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala
teologica, o baie turceasca, o bucatarie unde se obisnuia
sa se serveasca supa saracilor si cateva magazine, venitul
moscheei venind din vanzarea produselor din aceste
magazine.Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte
impresionante, tavanul domului fiind pictat cu motive
arabesti. In interior nu se afla nici un fel de statuie sau
picturi, religia islamica interzicand inchinarea la imagini
de orice fel). Palatul Topkapi (Palatul Topkapi a gazduit
toti sultanii otomani pana la regatul lui Abdulmecid I
(1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed
al II-lea a ordonat construirea palatului, imediat dupa
cucerirea Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a
palatului ce acoperea o suprafata de 700.000 de metri
patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de metri lungime.
De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta
Otluk, poarta Demir si poarta Imperiala (Bab-i Humayun),
si cateva porti mai mici). Stramtoarea Bosfor, Turnul
Galata, Podul Galata (Podul Galata este cel mai vechi
pod peste Golden Horn (estuar si port natural unde navele
bizantine si otomane precum si cele comerciale erau
ancorate) si a fost construit in anul 1453. Podul are 490
metri lungime, 42 de metri latime, are 22 de pontoane si
face legatura intre centrul istoric al orasului si cartierul
Eminonu-in acest cartier se afla principalele institutii
religioase ale Imperiului Otoman precum si Palatul
Imperial).
Muzeul
Kariye,
Parcul
Miniaturk
(Constructia parcului a inceput la 30 iunie 2001 si a durat
2 ani. Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de metri

patrati fiind cel mai mare parc de miniaturi din lume.

Parcul include 40.000 de metri patrati liberi, 3.500 de
metri patrati acoperiti cu diferite constructii, 2.000 de
metri patrati cu piscine si canale si o parcare imensa cu o
capacitate de 500 de vehicule.
Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la
o scala de 1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din
Anatolia si 15 sunt teritorii otomane din afara Turciei.
Arhitectura parcului a fost realizata astfel incat sa ii
permita parcului sa se dezvolte luandu-se in considerare
nevoile si potentialele adaugiri. Constructiile sunt
realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip de
vreme, inainte de a fi expuse fiecare constructie fiind
nevoita sa treaca mai intai prin spatiul de teste al
parcului. O parte din miniaturile din parc constau in:
Hagia Sofia, Moscheea Suleymaniye, Fortareata Rumeli,
turnul Galata, casele Safranbolu, Manastirea Sumela,
Qubbat As-Sakhrah, ruinele Muntelui Nemrut, Templul lui
Artemis, mausoleul Halicarnassus si castelul Ajyad).
XII. CONCLUZII
Unul dintre lucrurile cele mai incitante ale ISTANBULULUI
este c acesta este ntr-o continu schimbare, iar
structura liniar ar trebui s fie meninuta pentru a
proteja mediul natural.

BIBLIOGRAFIE:
http://www.kerucov.ro/articol_vizualizare_text.php?artcod=205
http://turism.deweekend.ro/stramtoarea-bosfor-istanbul-turcia/
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/296962/Istanbul
http://en.wikipedia.org/wiki/Istanbul
http://www.evz.ro/detalii/stiri/croaziera-pe-bosfor-printre-palate-si-fortarete870232.html
http://www.klevertravel.ro/lifestyle/Cele_mai_spectaculoase_11_poduri.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Topkap%C3%AE
http://www.turistik.ro/turcia/istanbul/suburbiile-vestice
http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Istanbul#cite_note-8
http://www.greatistanbul.com

http://www.istanbultouristichotels.com/important_districts.htm
http://www.tvl.ro/istanbul/istoric_istanbul.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercial
http://www.istanbul-ulasim.com.tr/harita/IstanbulHarita.jpg