Masinile in perioada

interbelica

Anglia
 Marta
Marta este acronimul pentru Solicitarea primriei din Arad
Magyar Automobil Reszveny de a se dota cu autobuze
Tarsasag Arad, prima fabric primete n 1908 rspunsul cel
de automobile de pe actualul mai favorabil de la firma
teritoriu al Romniei, francez Westinghouse din Le
nfiinat n 1909 la Arad, ca Havre (filial a concernului
sucursal a firmei americane american cu acela nume).
Westinghouse, prin Aceasta s-a oferit s
intermediul filialei franceze construiasc o fabric pe
terenul pus la dispoziie de
din Le Havre. Firma producea
primria ardean. Astfel a luat
diferite modele de fiin firma Marta (Magyar
autoturisme printre care i un Automobil Reszveny Tarsasag
autoturism autohton denumit Arad), ca sucursal a firmei-
"Marta". mam Westinghouse.
Viitorul devenise sumbru i
pentru firma Marta, dar salvarea
a venit din partea firmei
austriece Austro Daimler.
Aceasta preia firma Marta i
trece la reorganizarea
produciei introducnd modele
noi de automobile de data
aceasta sub licena Austro
Daimler. Acestea au fost folosite
mai ales ca taxi n rile Europei
Centrale. n 1936 mai circula n
Arad un taxi Marta ce
parcursese peste un milion de
kilometri, spre deplina
satsfacie a proprietarului.
Primul model de taxi din Romania
FORD poate cea mai cunoscuta
si raspandita marca interbelica.
Din 1935 Ford deschide in
Romania si prima linie de
asamblare cu o capacitate de
2500 automobile si camioane pe
an. Automobilele asamblate la
fabrica din Floreasca sunt
modelul Ford V8.
FIAT si-a avut pentru multi
ani show room-ul la
parterul Hotelului Athenee
Palace aflat pe Calea
Victoriei. Marca Fiat s-a
bucurat de mare succes in
Romania atit in perioada
interbelica cat si in
comunism.
Astfel, automobilele nu mai
constituiau un lux al claselor
avute. Salariile de care beneficiau
muncitorii americani permiteau
acestora s-i achiziioneze
maini. Dezvoltarea industriei
automobilelor a stimulat
dezvoltarea altor ramuri
economice: siderurgia, chimia i
petrochimia (care aduceau
cauciucul i benzina),
construciile (era nevoie i de
drumuri, n perioada interbelic
aprnd autostrzile). n casele
americanilor au nceput s
ptrund, n cantiti nentlnite
n celelalte ri, produse
electrotehnice, mobil, haine,
aparate de radio etc
Publicitatea a profitat din plin de existena radioului.
Automobilul a produs schimbri importante n modul de
via al oamenilor. Acetia i puteau petrece altfel timpul
liber (n excursii, de exemplu). A sporit mobilitatea
oamenilor, care aveau posibilitatea s intre mult mai uor
n contact cu semenii lor.
Proiect realizat de Ciocarlan Mihai, Marin
Andrei, Miron Ana si Soldanescu
Alexandru