SUBSTANTIVUL

Substantivele au:
- GEN
- NUMR
- ARTICOL
- PREPOZIIE
- CAZ
- FUNCIE SINTACTIC

CAZUL este forma luat de substantiv pentru a exprima o funcie sintactic ntr-un
enun.

Cazurile substantivului sunt:
- NOMINATIV
- GENITIV
- DATIV
- ACUZATIV
- VOCATIV

ARTICOLUL i PREPOZIIA sunt pri de vorbire cu rol de instrumente gramaticale
pentru exprimarea cazurilor.

MODIFICAREA FORMEI UNUI SUBSTANTIV PENTRU A NDEPLINI O
FUNCIE SINTACTIC SE NUMETE DECLINARE.

Oamenii comunic unii cu alii prin cuvinte. ntre cuvinte se dezvolt relaii sintactice.
Funciile sintactice sunt rezultatul acestor relaii.
Relaia de ineren se dezvolt ntre subiect i predicat, in interiorul unei propoziii.

1.CAZUL NOMI NATI V
a)Funcia sintactic :Subiect
ntrebare: Cine?,Ce?
Exemplu: Fetia citete.

b)Funcia sintactic :Nume Predicativ
ntrebare:
Exemplu: Fata este eleva

c)Funcia sintactic :Atribut Substantival
ntrebare: Care?
Exemplu: Maria,eleva,scrie.


2.CAZUL ACUZATI V
a)Funcia sintactic : Atribut substantival
ntrebare: Ce fel de?
Exemplu: Una dintre fete scrie.

b)Funcia sintactic : Nume predicativ
ntrebare:
Exemplu:

c)Funcia sintactic : Complement direct.
ntrebare: (pe) Cine? , Ce?
Exemplu: Maria citeste o carte.

d)Funcia sintactic : Complement indirect.
ntrebare: (la,cu,de la, pentru, despre ) Cine?,Ce?
Exemplu: Ea vorbete despre o carte.

e)Funcia sintactic : Complement circumstantial de loc.
ntrebare: Unde?
Exemplu: Fata este in casa.

f)Funcia sintactic : Complement circumstantial de mod
ntrebare: Cum?
Exemplu: Fata scrie ca tata.

g)Funcia sintactic : Complement circumstantial de timp
ntrebare: Cand?
Exemplu: Maria se apuca de invatat peste o ora.

3.CAZUL GENI TI V
a)Funcia sintactic : Atribut substantival genitival
ntrebare:(al,a,ai,ale)cui?
Exemplu:Colega fetei scrie.

b)Funcia sintactic : Nume predicativ
ntrebare:
Exemplu:El este mpotriva mamei.

c)Funcia sintactic :Atribut substantival prepoziional
ntrebare: Care? , Cui?
Exemplu: Lupta contra gripei ma epuizeaza.


4.CAZUL DATI V
a)Funcia sintactic :Atribut substantival prepoziional
ntrebare: Cui?
Exemplu: Coleg asemenea fetei nu-i.

b)Funcia sintactic :Nume predicativ
ntrebare:
Exemplu: Fata este asemenea mamei.

c)Funcia sintactic :Complement indirect.
ntrebare: Cui?
Exemplu: Lupt contra gripei.

5.CAZUL VOCATI V
Substantivul n cazul vocativ arat o chemare / o atenionare.
Substantivul n cazul vocativ nu are funcie sintactic.

Substantivul n cazul vocativ poate sta :
- la nceputul propoziiei:
Carte frumoas, cinste cui te-a scris...
- n interiorul propoziiei:
Dar bine, ghiavole, aici i-i scldatul?...
- la sfritul propoziiei:
Apoi dar, mai rmi sntoas, mtu Mrioar !...

Substantivul n cazul vocativ se recunoate dup:
- intonaie: -Ionel! strig madam Popescu... ;
- punctuaie ( virgul sau semnul exclamrii).

Substantivul n cazul vocativ poate fi:
-singur : Ionel !
- nsoit de un determinant: Carte frumoas,....










Declinarea substantivelor
1. Totalitatea formelor prin care se exprim categoriile gramaticale ale
substantivului constituie f l e x i u n e a sau d e c l i n a r e a lui. Substantivul n
limba romn se declin numai cu ajutorul articolului substantival, de aceea se
disting dou tipuri de declinare: a) declinarea cu articol nehotrt i b) declinarea
cu articol hotrt.
2. n acelai timp, exist trei modele de declinare:
a) declinarea substantivelor masculine;
b) declinarea substantivelor feminine;
c) declinarea substantivelor neutre. Aceast de la urm declinare ar putea fi
definit drept declinare mixt,deoarece substantivele neutre se declin la singular
dup modelul substantivelor masculine, iar la plural, dup cel al substantivelor
feminine.
Declinarea cu articol nehotrt

Singular
Cazul Masculin Feminin Neutru
N.
G.
D.
A.
V.
un biat
(al, a, ai, ale) unui biat
unui biat
(pe) un biat

o fat
(al, a, ai, ale) unei fete
unei fete
(pe) o fat

un teatru
(al, a, ai, ale) unui teatru
unui teatru
un teatru

Plural
Cazul Masculin Feminin Neutru
N.
G.
D.
A.
V.
nite biei
(al, a, ai, ale) unor biei
unor biei
(pe) nite biei

nite fete
(al, a, ai, ale) unor fete
unor fete
(pe) nite fete

nite teatre
(al, a, ai, ale) unor teatre
unor teatre
nite teatre


Declinarea cu articol hotrt
Singular
Cazul Masculin Feminin Neutru
N.
G.
D.
A.
V.
biatul
(al, a, ai, ale) biatului
biatului
(pe) biatul
biete!; biatule!
fata
(al, a, ai, ale) fetei
fetei
(pe) fata
fat!; fato!
teatrul
(al, a, ai, ale) teatrului
teatrului
teatrul

Plural
Cazul Masculin Feminin Neutru
N.
G.
D.
A.
V.
bieii
(al, a, ai, ale) bieilor
bieilor
(pe) bieii
biei!; bieilor!
fetele
(al, a, ai, ale) fetelor
fetelor
(pe) fetele
fetelor!
teatrele
(al, a, ai, ale) teatrelor
teatrelor
teatrele

Declinarea substantivelor nearticulabile enclitic
1. Din categoria substantivelor care nu se mbin cu articolul hotrt fac parte:
a) substantivele proprii masculine nume de persoane (Andrei, Gheorghe, Radu,
tefnescu etc.);
b) unele substantive proprii feminine nume de persoan (Carmen, Jeni, Lili,
Mimi etc.);
c) unele substantive comune simple sau compuse (nene, tanti, vod, flmnzil,
ochil, srcil, michidu, ianuarie, februarie, martie, pierde-var etc.).
2. Genitiv-dativul acestor substantive, care se folosesc numai cu forma de
singular, se exprim cu ajutorul elementului proclitic lui:

N.
G.
D.
A.
tefan
(al, a, ai, ale) lui tefan
lui tefan
tefan
Carmen
(al, a, ai, ale) lui
Carmen
lui Carmen
Carmen
iunie
(al, a, ai, ale) lui iunie
lui iunie
iunie
Tot cu elementul proclitic lui se formeaz i genitiv-dativul unor substantive
comune termeni de rudenie cnd sunt nsoite de adjective posesive conjuncte: lui
frate-meu, lui tat-tu, lui bunicu-su.
Not. Pentru cteva dintre aceste substantive sunt posibile dou forme de G.D.:
una cu articolul hotrt enclitic i alta cu elementul proclitic lui:

G.D. badei / lui badea tatei / lui tata ttuci / lui ttuca




















I. Funciile sintactice de baz ale cazurilor:
Nominativul
rspunde la ntrebrile cine? ce?
cazul subiectului:Elevul este n clas.
Genitivul
rspunde la ntrebrile al, a, ai ,ale cui?
cazul atributului substantival: Cartea elevului este pe banc.
Dativul
rspunde la ntrebarea cui?
cazul complementului indirect: Profesorul i-a dat elevului o carte.
Acuzativul
rspunde la ntrebarea pe cine?, ce?
cazul complementului direct: Vd acolo un elev.
Vocativul
nu ndeplinete nicio funcie sintactic n propoziie
cazul adresrii directe.
II. Funciile sintactice mai puin frecvente ale cazurilor:
Nominativul
a. nume predicativ: El este elev.
b. apoziie: El este Mihai, prietenulmeu.
Genitivul
nume predicativ: Crile sunt ale elevului.
Dativul
apoziie (foarte rar): I-am dat cartea lui Mihai, prietenului meu.
Acuzativul
a. element predicativ suplimentar: L-a angajat buctar.
b. complement circumstanial (foarte rar):
de loc: Am mers o cale lung.
de timp: L-am cutat o zi ntreag.
de mod: S-a suprat foc.
III. n sfrit, unele cazuri pot avea anumite funcii sintactice fiind nsoite de
prepoziii.
Nominativul
nu este introdus niciodat cu ajutorul prepoziiilor.
Genitivul
poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor i locuiunilor
prepoziionale: asupra, contra, mpotriva, naintea, napoia, deasupra,
n faa, n mijlocul, n spatele, n vederea, n ciuda, din cauza etc.
ndeplinete funciile sintactice de:
a. nume predicativ: Popoarele sunt contra tiraniei.
b. complement indirect: Cinele se repezi asupra lupului.
c. complement circumstanial de loc: Maina s-a opritn faa
cldirii.
d. complement circumstanial de cauz: Din cauza furtunii,nu
circul niciun tren.
Dativul
poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor: datorit,graie, mulumit
ndeplinete funcia sintactic de:
complement instrumental: A reuit datorit prinilor.
Acuzativul
poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor i locuiunilor
prepoziionale: cu, de, despre, din, dinspre, fr, n, ntre, la, lng,pe,
peste, prin, spre, sub, de la, de pe, de pe la, de sub, de lng, afar de,
n caz de, n loc de, nainte de etc.
ndeplinete funciile sintactice de:
a. complement direct: Profesorul l ntreab pe elev tema.
b. nume predicativ: Masa e de brad.
c. atribut: Oamenii de la munte sunt rezisteni.
d. complemente necircumstaniale:
complement indirect: Toi rd de glumele lui.
complement de agent: Casa este construit de muncitori.
complement instrumental: Mama taie pine cu cuitul.
complement sociativ: A plecat la mare mpreun cu
prinii.
e. complemente circumstaniale:
de loc: Elevul merge la coal.
de timp: Noi vom merge n excursie la var.
de cauz: El sare n sus de bucurie.

I. Funciile sintactice de baz ale cazurilor sunt:
Subiect pentru Nominativ
Atribut pentru Genitiv
Complement direct pentru Acuzativ
Complement indirect pentru Dativ
II. Funciile sintactice mai puin frecvente ale cazurilor sunt:
Nume predicativ pentru Nominativ i Genitiv
Apoziie pentru Nominativ i Dativ
Element predicativ suplimentar pentru Acuzativ
Complement circumstanial (de timp, loc, mod) pentru Acuzativ
III. Funciile sintactice ale cazurilor nsoite de prepoziii sunt:
Atribut pentru Genitiv i Acuzativ
Nume predicativ pentru Genitiv i Acuzativ
Complement direct pentru Acuzativ
Complement indirect pentru Genitiv
Complemente necircumstaniale (indirect, de agent, instrumental, sociativ)
pentru Acuzativ
Complemente circumstaniale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauz
etc.) pentru Acuzativ i, rar, pentru Genitiv



VERBUL
- partea de vorbire flexibila care se conjuga si exprima actiuni sau stari.
- fiecare actiune ( verb ) are un nume exprimat prin modul infinitiv. Dupa terminatia la infinitiv,
verbul se grupeaza in patru conjugari:
- Conjugarea I: - A : a lucra, a sta, ara.
- Conjugarea a II a: - EA : a bea, a sedea, a vedea.
- Conjugarea a III a: - E : a zice, a crede, a spune, a merge
- Conjugarea a IV a: - I sau I : a iubi, a cobori, a sti, a uri
VERBELE AUXILIARE
- sunt: a fi, a avea, a vrea
- instrumente gramaticale care ajuta la formarea modurilor si a timpurilor compuse si a diatezei
pasive.
- ATENTIE! Verbul a fi se scrie cu doi i la:
- conjunctiv: tu sa fii
- imperativ: fii
- gerunziu: fiind
MODUL
- este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum vorbitorul considera actiunea.
- sunt:
- personale sau predicative cand isi modifica forma dupa persoana si au in propozitie functia
sintactica de predicat verbal. Modurile personale sunt: indicativ, imperativ, conjunctiv,
conditional-optativ.
- nepersonale sau nepredicative cand nu isi modifica forma dupa persoana si nu au in
propozitie functia de predicat verbal. Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu,
gerunziul si supinul.
MODURILE PERSONALE
- MODUL INDICATIV arata o actiune sigura, reala si are toate timpurile:
PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii.
Conjugarea I: eu invat, tu inveti, el/ea invata, noi invatam, voi invatati , ei invata.
Conjugarea a II a: eu par, tu pari, el/ea pare, noi parem, voi pareti, ei par.
Conjugarea a III a: eu merg, tu mergi, el/ea merge, noi mergem, voi mergeti, ei merg.
Conjugarea a IV a: eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiti, ei dorm.
TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii.
- Imperfectulexprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune
trecuta, aratand durata sau repetarea.
Conjugarea I: eu invatam, tu invatai, el/ea invata, noi invatam, voi invatati, ei invatau.
Conjugarea a II a: eu paream, tu pareai, el/ea parea, noi paream, voi pareati, ei pareau.
Conjugarea a III a: eu mergeam, tu mergeai, el/ea mergea, noi mergeam, voi mergeati, ei mergeau
Conjugarea a IV a: eu dormeam, tu dormeai, el/ea dormea, noi dormeam, voi dormeati, ei dormeau.
- Perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata in momentul vorbirii.
- Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar a avea + participial verbului de
conjugat.
Conjugarea I: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au invatat
Conjugarea a II a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au parut
Conjugarea a III a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au mers
Conjugarea a IV a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au dormit
- Perfectul simplu exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut.
- In limba literara este timpul povestirii la persoana a IIIa . In limba vorbita, este folosit doar in
anumite regiuni ale tarii (in OLTENIA mai ales) si exprima o actiune terminata de curand
Conjugarea I: eu invatai, tu invatasi, el/ea invata, noi invataram, voi invatarati, ei invatara.
Conjugarea a II a: eu parui, tu parusi, el/ea paru, noi paruram, voi parurati, ei parura.
Conjugarea a III a: eu mersei, tu mersesi, el/ea merse, noi merseram, voi merserati, ei mersera.
Conjugarea a IV a: eu dormii, tu dormisi, el/ea dormi, noi dormiram, voi dormirati, ei dormira
- Mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.
- Sufixele si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul de perfect simplu.
Conjugarea I: eu invatasem, tu invatasesi, el/ea invatase, noi invataseram, voi invataserati, ei
invatasera.
Conjugarea a II a: eu parusem, tu parusesi, el/ea paruse, noi paruseram, voi paruserati, ei parusera
Conjugarea a III a: eu mersesem, tu mersesesi, el/ea mersese, noi merseseram, voi merseserati, ei
mersesera
Conjugarea a IV a: eu dormisem, tu dormisesi, el/ea dormise, noi dormiseram, voi dormiserati, ei
dormisera
VIITORUL indica o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbirii. Are forme literare se limba
scrisa si de limba vorbita.
- Viitorul pentru limba scrisa este alcatuit din forme specifice ale verbului a vrea +
infinitivul verbului de conjugat.
Conjugarea I: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor invata
Conjugarea a II a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor parea
Conjugarea a III a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor merge
Conjugarea a IV a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor dormi
- Viitorul pentru limba vorbita
- oinvariabil + conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat, o sa par, o sa merg, o sa dorm
- verbul a avea la indicativ present + conjunctivul verbului de conjugat: am sa invat, am sa par,
am sa merg, am sa dorm.
- Forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoanei v + infinitivul verbului de
conjugat: oi invata, oi parea, oi merge, oi dormi.
- Viitorul anterior arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare.
- Este un timp verbal invechit care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis.
- Este alcatuit din: verbul auxiliar a fi la viitor + participial verbului de conjugat: voi fi invatat.
MODUL CONJUNCTIV are timpurile:
- PREZENT care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor.
- Se formeaza cu ajutorul conjunctiei sa + forme ale indicativului present (cu exceptia persoanei
a III a) sa invat, sa par, sa merg, sa dorm
- PERFECT indica o actiune desfasurata in trecut.
- Este alcatuit din conjunctia sa + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat sa fi
invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi dormit
MODUL CONDITIONAL-OPTATIV are timpurile:
- PREZENT care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor.
- Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar a avea + infinitivul verbului de
conjugat.
Conjugarea I: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ invata.
Conjugarea a II a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ parea.
Conjugarea a III a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ merge.
Conjugarea a IV a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ dormi
- PERFECT care indica o actiune desfasurata in trecut.
- Este alcatuit din: verbul auxiliar a fi la conditional-optativ, present + participiul verbului de
conjugat as fi invatat, as fi parut, as fi mers, as fi dormit
MODUL IMPERATIV are forma afirmativa si negativa si numai la persoana a II a. Exprima:
ordinul, indemnul. Invata! Pari! Mergi! Dormi!
MODURILE NEPERSONALE
- Infinitivul exprima numele actiunii, al starii. Are doua forme:
- O forma scurta care apare: - singura: cu prepozitia a: A citi e o placere; fara prepozitia a: Pot
scrie. inclusa in structura modului: - indicativ, viitor: Voi citi. conditional, prezent: As citi.
imperativ, forma negativa: Nu citi!
- Infinitivul are doua timpuri: - prezent: a citi, - perfect: a fi citit
- O forma lunga, obtiunta cu sufixul -re. Aceasta forma apare cu valoare verbala doar in formele
inverse ale conditionalului-optativ ( inchinare-as ), singura fiind substantivizata ( Interpretarea
operei este diversa )
- Gerunziul exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele and (vazand) si ind(citind).
Forma negativata se obtine cu prefixul ne-
- Participiul exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru. Se termina in s sau t
Ajuta la formarea modului:
- Indicativ, perfect compus: am citit
- Indicativ, viitor anterior: voi fi citit

- Conjunctiv, perfect: a fi citit
- Conditional-optativ, perfect: as fi citit
- Infinitiv, perfect a fi citit
Functii sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:
- Subiect:A citi este o placere.
- Nume predicativ: Cartea este de citit.
- Complement direct: Am de citit
- Complement indirect: Vorbeam despre a citi un nou roman.
- Complement circumstantial de timp: A plecat inainte de a veni tu.
- Complement circumstantial de mod: Vine alergand.
- Complement circumstantial de cauza: Cazand, si-a rupt piciorul.
- Complement circumstantial de scop: Invata pentru a lua examenul.
- Atribut verbal: Casa de construit este frumoasa.












Cazurile si functiile sintactice ale substantivului





Caz Prepoziii Funcii sintactice Intrebri Exemple
N
________ Subiect Cine? Ce? Sun telefonul . Un_copil se apropie de voi.
________ Nume Predicativ Cine? Ce
este S?
Muncitorul este stlpul Romniei.
Prietena ei este Ana.
________ Atribut Substantival
Apoziional
Care? Elevul Ion nva bine.
Vecinul meu,Cristian,este un biat cuminte.
Profesorul Ionescu va nsoi grupul de elevi n
excursie.













Ac
Pe Complement Direct Ce? l cunosc pe Alexandru.
Ceaa a acoperit munii.
La,de,pe,
cu,din,de
la,spre
Complement
Indirect
La,cu,de,
despre,de
la,pentru
cine(ce)?
M gndesc la vacan.
Sacoa e plin de mere.
Sunt departe de cas.
E vai de Ana!
La,sub,pe,
Lng,
Spre
Complement
Circumstanial
de Loc

Unde?
Merg la coal.
Focul arde mhnit sub cenu.
Se aeaz pe prisp.
Merg spre coal.

Dup
nainte de
Complement
Circumstanial de
Timp
Cnd? Am ajuns acolo dup colegi.
Am ajuns nainte de rsrit.

Ca prin,
Ca
Complement
Circumstanial de
Mod
Cum? O zrise ca prin sit.
Miroase a pete.
Este alb ca varul.
Pentru Complement
Circumstanial de
Scop
Cum(n)ce
scop?
Muncesc pentru copiii mei.(cu ce scop
muncesc?)

De Complement
Circumstanial de
Caz
Din ce
cauz?
Nu m doare capu` de examen.
Pentru,cu,
de,din,de
la.
Nume Predicativ ________ Caietele sunt pentru elevi.
Scaunele sunt din rchit.
Cltorii sunt de la munte.
Costumele sunt cu nasturi colorai.
De,cu,de
la
Atribut Substantival
Prepoziional
Care?
Ce fel de?

Discuia cu prietenii e plcut.

Caz Prepoziii Funcii sintactice Intrebri Exemple



G



Dinun-
trul
Din mij-
locul

mpotriva
Din
pricina
Contra

naintea

n faa

n dosul
n
favoarea

Din cauza

Asupra

Atribut Substantival
Genitival
Al,a,ai,ale
cui?
nceputul nuvelei este palpitant.
Caietul elevului este curat.
Atribut Substantival
Prepoziional
Care? Rafturile dinuntrul dulapului sunt pline de
cri.
Masa din mijlocul camerei este din sticl.
Nume Predicativ
+Prepoziie
-Prepoziie

________
Mama este mpotriva polurii.
Caietul este al elevului.
Complement
Circumstanial de
Timp
Cnd? Am ajuns acolo naintea colegilor.
Complement
Circumstanial de
Loc
Unde? n faa casei este un plop.
Complement
Circumstanial de
Scop
n ce
scop?

Muncesc n favoarea copiilor mei.
Complement
Circumstanial de
Caz
Din ce
cauz ?

Tremur din cauza fricii.
Complement
Indirect
Cui? Lupt mpotriva dumanului.





D

Datorit



Potrivit


Mulumit

Graie

Contrar

Aidoma

Asemenea

Conform
Complement
Indirect
Cui? Ofer mamei o floare.
Nume Predicativ

________ Reuita este datorit lecturii.
Atribut Substantival
Prepoziional
Care?
Ce fel de?
Reuita datorit lecturii este mare.
Atribut Substantival


Cui?
El este primarul oraului.
Este vrul mamei.
Complement
Circumstanial de
Loc

Unde?
Aterne-te drumului.
Stai locului!
A rmas intuit locului.
Complement
Circumstanial de
Caz
Din ce
cauz ?

Tremur datorit frigului.
Complement
Circumstanial de
Mod
Cum?
nv asemenea surorii mele.