TEST

Substantivul
I.) Alcătuiţi enunţuri în care să ilustraţi formele de plural ale următoarelor substantive: bob,
bandă, cămin, calcul, sol, râs, pas.
II.) Precizaţi care sunt formele de plural nearticulat şi de plural articulat cu articolul hotărât ale
substantivelor: ţinut, brad, ochi, zi, chinez, poartă, vale, copil, balama, ac, liceu, zero,
gospodărie, pai, codru, incendiu.
III.) Formaţi genitiv-dativul articulat hotărât şi nehotărât al următoarelor substantive: lipsă,
ceartă, broască, cască, coajă, vrajă, vină, idee, sanie.
IV.) Construiţi propoziţii în care substantivul casă să se afle la toate cazurile şi funcţiile
sintactice învăţate.
V.) Subliniaţi substantivele la cazul vocativ şi puneţi virgula unde trebuie:
“― Ioane cată să nu dăm cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă... Ai să pleci unde zic eu...
― Nu mă duc mamă nu mă duc la Socola...
― Degeaba te mai sclifoseşti Ioane! răspunse mama... La mine nu se trec acestea...”
(Ion Creangă – “Amintiri din copilărie”)
VI.) Formulaţi două enunţuri în care cuvântul iarna să fie, pe rând, substantiv, respectiv o altă
parte de vorbire.
VII.) Daţi exemple de câte trei prepoziţii care cer cazul genitiv, respectiv cazul dativ.
VIII.) Enumeraţi trei locuţiuni substantivale.
IX.) Formaţi substantive nume de locuitori de la:
a.) Mangalia, Roman, Turda, Mediaş, Cluj, Bacău, Buzău, Râmnicu-Sărat.
b.) Bordeaux, Cairo, Moscova, San-Francisco, Napoli, Tokio, Monaco, Berlin.
X.) Subliniaţi substantivele din următoarele enunţuri. Analizaţi-le sintactico-morfologic.
1.) S-a rezolvat potrivit dorinţei lui.
2.) Darul nu era pentru mama.
3.) A fost respinsă propunerea lui de către juriu.
4.) A evidenţiat trăsăturile specifice tenului mixt.
5.) Au luptat contra armatei de soldaţi curajoşi.
6.) Nasul fetei era ca un ardei.
7.) Devenise un băiat ca un brad.
8.) L-am văzut pe Dan, pe prietenul ei.
9.) Apa din tub e un corp lichid.
10.) Stătea în faţa casei şi se gândea la vremurile de odinioară.

1
 TEST
Verbul
I.) Conjugaţi verbul a auzi la toate modurile şi timpurile învăţate.
II.) Construiţi nouă propoziţii cu verbe copulative diferite.
III.) Alcătuiţi trei propoziţii în care verbul a fi să fie, pe rând, verb predicativ, verb copulativ şi
verb auxiliar.
IV.) Enumeraţi trei locuţiuni verbale.
V.) Daţi exemple de câte trei verbe impersonale, respectiv expresii impersonale.
VI.) Scrieţi infinitivul verbelor: alergasem, voite, am văzut, coborau, fugim, să ceară,
imaginându-mi.
VII.) Precizaţi gerunziile verbelor: auzeam, fu, doboară, sunarăm, tăceţi, să mă fi gândit,
cerusem.
VIII.) Indicaţi participiile verbelor: cerne, ducem, fiţi, învăţ, scotea, vruşi, sosiră.
IX.) Formulaţi enunţuri în care verbe la moduri nepersonale să aibe funcţiile sintactice
învăţate.
X.) Subliniaţi predicatele din textele de mai jos şi analizaţi-le sintactico-morfologic:
1.) “Herdelea îi dăduse lui Titu bani de cheltuială, dar îi spusese de nenumărate ori să nu fie
mână spartă, să-i ţie legaţi cu şapte aţe, căci nu se ştie cât va mai sta Pintea pe-aici şi fiecare
gologan e numărat; să plătească peste taxa de intrare cel mult cincizeci de creiţari, ca să
salveze onoarea familiei, să nu fie trecuţi în “Gazeta Transilvaniei” printre suprasolvenţi, dar
să nu se întindă la chef.”
(Rebreanu)
2.) Feciorul cel mic ajunse acasă, se căsători şi se făcu un om înstărit.
3.) A băgat imediat de seamă că soarele fusese mult mai harnic decât el.
4.) Aici, în vale, e moara care a fost odinioară distrusă de intemperii, dar a cărei frumuseţe
a rămas peste ani neschimbată.
5.) A învăţa înseamnă a munci.