CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMNIEI

Unirea Moldovei cu Tara Romneasc, reformele care au modernizat statul, au constituit premizele cuceririi independentei, telul major al tuturor romnilor. Datorit politicii "prin noi nsine", legturile Romniei cu Poarta erau aproape simbolice (subordonarea exprimata doar prin existenta tributului), dar ele trebuiau nlturate total pentru ca Romnia s aib un statut international de sine stttor. Pe fondul crizei orientale, agravat mult n anul 1876, conflictul armat dintre Rusia si Turcia era iminent. Pentru a evita ca Romnia s devin teatru de rzboi, primul ministru I.C. Brtianu a purtat tratative directe cu Rusia, cum au fost convorbirile de la Livadia, n Crimeea, unde au fost abordate probleme legate de trecerea trupelor ruse pe teritoriul romnesc n drum spre Balcani.

La 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la Bucuresti, Conventia ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin tara noastr (din partea Romniei, a semnat acest document Mihail Koglniceanu). Rusia se obliga s respecte si s mentin integritatea Romniei si "drepturile politice ale statului romn asa cum rezult din legile interioare si tratatele existente". Rusia suporta cheltuielile de transport ale trupelor sale. A fost decretat mobilizarea armat si a grzii civice; fortele armate romne numrau n total 120.000 oameni; unittile militare au fost dispuse n sudul trii pentru a face fat unor eventuale incursiuni otomane peste Dunre. La 12/24 aprilie 1877, Rusia declar rzboi Portii, trupele ei trecnd Prutul. n aceste conditii linia dunrean a fost aprat de ctre romni, unde datorit bombarda-mentelor asupra Calafatului, Bechetului, Islazului, Corabiei, Giurgiului, Vidinului si Turtucaiei, a fost instaurat, desi nedeclarat oficial, o stare de rzboi ntre Turcia si Romnia. La 9/21 mai 1877, n Parlamentul Romniei Mihail Koglniceanu, n numele guvernului a proclamat independenta expresie a dorintei ntregului popor, primit cu mare bucurie; a doua zi, 10 mai 1877, hotrrea Camerelor Legiuitoare a fost sanctionat de ctre domnitorul Carol si astfel, Europa a fost pus de ctre romni, din nou, n fata faptului mplinit. La 11/23mai 1877 guvernul roman anuleaza tributul catre Turcia ( 914000 lei ), suma pusa la dispozitia Ministerului de Razboi. Initial Rusia nu a dorit o cooperare militar cu Romnia apreciind c, singur va putea s obtin victoria si apoi, nu vroia ca tara noastr s fie prezent la masa tratativelor de pace. naintarea rusilor s-a lovit de o puternic rezistent la Plevna, unde 50.000 de soldati si ofiteri condusi de Osman Pasa, nu puteau s fie nfrnti.

Avnd pierderi grele, marele duce Nicolae, comandant al frontului din Balcani, a trimis Principelui Carol I urmtoarea telegram: "Turcii ngrmdind cele mai mari trupe la Plevna ne nimicesc. Rog s faci fuziune, demonstratiune si dac-i posibil s treci Dunrea cu armat dup cum doresti. ntre Jiu si Corabia demonstratiunea aceasta este absolut necesar pentru nlesnirea miscrilor mele". Desi nu exista o conventie militar ntre cele dou state, Romnia a acordat ajutor militar. Romnii au trecut Dunrea si Printul Carol I a primit comanda trupelor romno-ruse la Plevna. Dup lupte grele, Plevna a fost cucerit; romnii au luptat si n zona Vidin-Belogradcik; principalele confruntari s-au desfasurat la: Grivita, Rahova, Opanez, Smirdan. Prin participarea la acest rzboi, Romnia si-a cucerit independenta de stat; la lupte au luat parte romni din toate provinciile romnesti. Au fost oferite pentru armat donatii si daruri care au totalizat 10.000.000 lei; s-au fcut importante rechizitii, s-au asigurat transporturi ctre front; au fost organizate spitale si ambulante. Pierderile armatei romne au fost peste 10.000 de morti si rniti, iar efortul financiar a depsit 100 milioane lei. Rzboiul din 1877-1878 a evidentiat caracterul national si popular al acestuia si a demonstrat solidaritatea ntregii natiuni pentru obtinerea marelui deziderat - cucerirea independentei nationale. Tratativele de pace care s-au ncheiat dup terminarea rzboiului au consfintit cresterea deosebit a influentei Rusiei n Balcani. Prin prevederile Tratatului de la Berlin din 1/13 iunie 1878 s-a recunoscut independenta Romniei; Dobrogea, Delta Dunrii si Insula Serpilor au intrat n componenta statului romn, dar n schimb, Rusia a smuls din nou Cahulul, Bolgradul si Ismailul - judete din sudul Basarabiei, care prin Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856 intraser n componenta Moldovei. Prin aceasta Rusia a nclcat n mod flagrant Conventia din 4 aprilie1877 aducnd grave prejudicii suveranittii noastre nationale. La 9/21 septembrie 1878 s-a decis ca Principele Carol s poarte titlul de Altet Regal, ceea ce a dus la ntrirea prestigiului su si la afirmarea unui statut nou pe plan international pentru Romnia; aceast titulatur a fost recunoscut si de guvernele europene.

Consolidarea pozitiei internationale a trii noastre dup cucerirea independentei de stat a permis proclamarea Romniei ca regat; aceasta s-a realizat la 14 martie 1881 n urma votului Parlamentului; la 10/22 mai 1881, Carol I si sotia sa Elisabeta (poeta Carmen Sylva) au fost ncoronati. Carol I a fost un rege care a dus o viat exemplar; a fost un om simplu, modest, intransigent cu sine nsusi si cu cei din jurul su; s-a stins din viat la 27 septembrie / 10 octombrie 1914, fiind nmormntat la Mnstirea Curtea de Arges.