Sunteți pe pagina 1din 31

Bazinul turistic al Europei

Litoralul mediteranean

Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009

Bazinele turistice ale Terrei


Categorii de spatii turistice

Elementele care intregesc fondul turistic mondial precum si a modului de


interactiune intre resursele turistice respective cu mediul inconjurator, conduc la
diferentierea mai multor categorii de spatii turistice.

Astfel, dupa nivelul de antropizare se disting:

- spatii cu predominanta a elementelor naturale (nemodificate


antropic) ex: Marele Canion, Cascada Niagara etc.
- spatii usor amenajate turistic elementele antropice se imbina cu
peisajul natural, apropape nemodificat (Mont Saint Michel, cetatile
precolumbiene etc);
- spatii turistice in decor urban constituite pe baza unor elemente
caracteristice ale cadrului natural au dat configuratia specifica si au
sporit atractivitatea (ex: Paris, Venetia, Atena, Praga, Rio de Janeoro
etc);
- spatii puternic transformate rezultate dintr-o actiune de
amenajare indreptata spre utilizarea turistica intensiva; in care
elementele originale ale cadrului natural sunt puternic modificate (ex:
Coasta de Azur, Costa del Sol etc).

Bazinul turistice ale Terrei

Gradul de atractivitate pentru fiecare dintre aceste spatii poate fi


stabilit in mod absolut prin numarul de turisti atrasi sau printr-un set de
indicatori specifici, in marimi relative cum ar fi: nr mediu de turisti pe
km2 / pe zi / pe trimestru etc.

Tarile ale carui teritoriu se caracterizeaza prin atractivitate turistica


datorita existentei unor factori naturali si/sau antropici de exceptie si
care sunt annual vizitate annual de fluxuri masive de turisti, se
constituie in ceea ce unii specialisti numesc bazine ale ofertei
turistice.

Acestea se pot structura dupa dupa criteriul formarii si pozitiei lor in:
bazine truistice traditionale, structurate pe criterii geografice (Europei,
Americilor, Asiei, Africii etc.) si bazine turistice noi, structurate pe
criteriul pozitiei in raport cu locul de formare al cererii.

Bazinul Turistic al Europei

Europa reprezinta principalul bazin turistic traditional al


Terrei. Prezenta unor obiective turistice de exceptie
antreneaza in Europa cele mai importante fluxuri turistice
la nivel mondial. Astfel, numai catre Europa Mediterana se
indreapta annual circa 185 milioane de turisti
internationali, concentrati mai ales in sezonul estival, iar
catre Europa Occidentala in jur de 100 milioane turisti.

La nivelul intregului continent se pot deosebi cateva axe


de circulatie turistica. Astfel, Ionel Muntele si Corneliu
Iatu (2003) au creionat aceste axe dupa cum urmeaza:

Bazinul Turistic al Europei


a). axa mediana, pe traseul Rin Ron Marea Mediterana, folosita cu
precadere de turistii scandinavi, olandezi, belgieni, germani, britanici,
francezi si elvetieni care pot alege intre destinatiile dintre Franta si
Italia, sau Peninsula Iberica
b) axa occidentala - se desprinde din zona Parisului de cea mediana,
orientandu-se spre SV, spre Tara Bascilor, sau traversand Pirineii
spre interiorul Spaniei.
c) axa orientala care se formeaza in Germania, canalizandu-se in
bazinul supeior al Dunarii, de unde strabate Elvetia si Austria, pentru
a dirija turistii spre Italia.
d) axa sud-estica corespunde miscarilor care au ca destinatie Grecia
sau coasta dalmata.
e) axa nord-sud - se contureza in Europa de Est, avand ca puncte de
plecare in principal Polonia si Rusia, iar ca destinatii favorite Grecia si
Turcia.

Exploatarea turistica a zonelor de litoral

Litoralul mediteranean constituie cea mai extinsa zona


turistica pentru turismul estival, remarcandu-se printr-un
potential natural si antropic de exceptie (valorificat
aproape in totalitate).

Dotare tehnica impresionanta aprox .5 milioane de


locuri de cazare numai in hoteluri.

Numarul de turisti internationali sositi si prin valoarea


veniturilor realizate.

Amenajarile turistice specifice se desfasoara aproape fara


intrerupere intre Gibraltar si Bosfor.

Bazinul turistic al Europei


Litoralul mediteranean

Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009

Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009

Tendintele incasarilor din turismul international 1970-2010 (US Dollars)

Tendintele pasagerilor de croaziera in principalele


destinatii mediteraneene (2003-2008)

Traficul de containere in porturile din Marea Mediterana in 2005

Rezervele productiilor de petrol si gaze naturale in regiunea


mediterana 01/01/2007

Localizarea si densitatea accidentelor cu hidrocarburi in


Marea Mediterana in 2004

Deseuri municipale
Deseuri industriale nepericuloase

Deseuri periculoase

Deseuri generate pe cap de locuitor in 2006 (kg/loc/an)

Provenienta deseurilor marine in Marea Mediterana

Componenta deseurilor municipale in cateva din tarile mediteraneene

Populatia fara acces la instalatii sanitare

Tendintele in ponderea populatiei conectata la statiile de epurare 1980-2006

Bazin de captare

Interiorul zonei costiere, campii costiere, benzi constiere, Poluarea terestra, captarea apei

Exploatarea turistica a zonelor de litoral


Litoralul mediteranean spaniol

In Spania, linia tarmului mediteranean a inceput sa fie amenajata


masiv dupa 1950, turismul litoral dezvoltandu-se in mai multe
sectoare denumite local costa.

Cea mai mare extensiune Costa del Sol, intre Gibraltar si Capo de
Gato, prezinta un aspect puternic urbanizat (fenomenul de
marbellizare), spatiul natural fiind complet transformat, pana la
disparitia elementului natural. Lantul muntilor Sierra Nevada insoteste
acest sector litoral si constitute un paravan pentru masele de aer si ca
urmare climatul este mult mai placut.

In profil teritorial, zona a fost amenajata printr-un lant continuu de


statiuni destinate in general turismului de masa (este o zona in care sau produs o serie de efecte necontrolate in domeniul constructiilor,
spatiu aglomerat si multe cladiri de peste 10 etaje).

Litoralul mediteranean spaniol

Dintre cele mai cunoscute statiuni: Estepona, Marbella, Fuengirola,


Benalmadena, Torremolinos, Torre del Mar, Torrenueva, Castell del
Ferro, Almerimar, Roquetas del Mar etc.

In statiunea Estepona sectoarele de plaja insumeaza 23 km, intre


acestea remarcandu-se: plaja La Rada, plaja El Cristo, plaja Marina
impartita in doua sectoare: portul pentru nave de pescuit, portul pentru
ambarcatiuni de agrement. Hotelurile sunt numeroase predominand
cele mari: Gand Hotel Playabella, Los Duna Beach Hotel & SPA etc.

Statiunea Marbella prezinta sectoare inguste de plaja, din cauza


densitatii mari a cladirilor de peste 10 nivele, care formeza adevarate
ziduri de beton paralele cu marea. In sirul al doilea s-au dezvoltat
case de vacante ale unor miliardari, multi dintre ei din lumea araba, cu
terenuri de sport, piscine, terenuri de golf etc.

Litoralul mediteranean spaniol

Intre Cabo de Palos si Cabo del Nao se desfasoara Costa Blanca, avand ca
centru urban important orasul Alicante, cu statiuni renumite: Benidorm, Calpe,
Altea, Villajoyossa, Santa Pola, Torrevieja, La Manga der Mar Menor etc. In
aceasta zona predomina clientela straina si de varsta a treia, capacitatea de
primire fiind deosebita. De ex., statiunea Benidorm poate gazdui pana la 300
000 turisti/serie, priminind annual peste 3 milioane de turisti.

Exista facilitati deosebite oferite pentru congrese, intalniri de afaceri sau


sportive, posibilitati de cazare pe termen lung (pentru pensionari care au
avantajul de a se bucura de iernile blande) statiune privilegiata.

Una dintre cele mai moderne statiuni din zona este Manga der Mar Menor,
creata pe un cordon litoral de 22 km lungime si 300 m latime, ce inchide
partial o laguna conditiile naturale si amenajarile specifice sunt favorabile
sporturilor nautice.

Litoralul mediteranean spaniol

Spre nord, in zona Golfului Valenciei, intre Cabo del nao si cabo de
Tartosa, se desfasoara Costa del Azahar. Este o zona care se
adreseaza prioritar turistilor interni, intrucat nu dispune de dotari
complexe (numeroase case de vacante cu propietari spanioli).

Dintre cele mai importante statiuni amintim:Vinaros, Benicarlo,


Benicasim, Sagunto, Meliana, Denia (la inceputul lunii iulie se
desfasoara un interesant festival cand in apropierea marii sunt
eliberati cativa tauri), Cullera (scufundari acvatice).

Intre Cap de Tartosa si Barcelona se desfasoara Costa Dorada, cu


centrul urban tarragona si statiunile maritime mai importante: Vilanova
i la Geltru, Calafell, Torredembarra, Salou etc. Zona este mai putin
intrata in circuitul international prezentand importanta pentru turismul
intern. Amenajarile turistice sunt relativ putine predominand, ca spatii
de cazare campingurile (14%).

Litoralul mediteranean spaniol

La nord de Barcelona, pana la Cap de Creus si granita cu Franta, se


desfasoara Costa Brava, o zona cu relief foarte variat si atragator, respectiv
un tarm dantelat cu promontorii muntoase ce alterneaza cu mici golfuri si
zone de plaja. Este o regiune cu traditie a coastei mediteraneene, cu statiuni
cunoscute inca din sec. XIX. In prezent, regiunea este bine acoperita cu cai
de comunicatie, pretul este accesibil, fapt pentru care este preferata de turistii
francezi.
Dintre cele mai cunoscute statiuni: Tossa del Mar, Lloret del Mar, Blanes,
Roses, Mataro, Calella etc. Unele statiuni au parut pe locul unor statiuni
pescaresti.
Turismul spaniol este bine reprezentat si in zona insulara arhipeleagul
Balearelor (insulele Mallorca, Menorca, Ibiza).
Centre urbane de interes turistic: Palma de Mallorca, Ciutadella, statiuni
maritime: Camp de Mar, Mahon, Santa Eulalia del Rio, Cala Millor, Port de
San Miguel etc.
In zona insulara se remarca numarul foarte mare al caselor de vacanta (peste
2 milioane).

Litoralul mediteranean francez


(riviera franceza)

Este cea mai veche in ordinea intrarii in circuitul international si a


amenajarii.
Cuprinde statiuni turistice de talie internationala (Coasta de Azur),
unde annual sosesc circa 10 milioane turisti (dintre care mai mult de
jumatate la Nice). Orasul Nice s-a dezvoltat pe locul unei vechi
asezari din perioada romana, evoluand ca asezare pescareasca, iar
din sec. XIX se face cunoscuta ca statiune turistica (o contributie
deosebita la dezvoltarea asezarii ca statiune turistica au avut-o
britanicii, care au construit aici primele stabilimente turistice, respectiv
renumita Promenade de anglais care la sfarsitul sec. XIX totaliza 1
km lungime. Orasul s-a extins teritorial dupa cel de-al doilea razboi
mondial, implicit si promenada s-a extins cu 9 km spre vest, insotita
de constructii noi (apartamente semirezidentiale).

Litoralul mediteranean francez


(riviera franceza)

Pe o lungime a tarmului de cca 150 km se desfasoara mai multe


statiuni, intre care: Saint Tropez, Saint Raphael, Cannes,
Antibes, Nice, Menton, Monte Carlo etc.
Coasta de Azur este o regiune care inregistreaza una dintre cele
mai intense activitati turistice la nivel mondial, si, totodata, cea
mai solicitata zona turistica din lume (un raport de 100 turisti / 1
locuitor) (A. Gheorghilas Geografia Turismului Metode de
analiza in turism).
Densitatea mare a amenajarilor turistice a creat, in timp, o serie
de probleme intre care:
- aglomeratia
- suprasaturatia
- degradarea mediului geografic

Intre solutiile care s-au gasit pentru estomparea acestor efecte


negative a fost si aceea de prelungire a amenajarilor litorale
dincole de St.Tropez, pana la Toulon, unde campia litorala de
largeste foarte mult, prin lucrari de amenajare turistica de tip exnihilo (din nimic nu se naste nimic).

Litoralul mediteranean francez


(riviera franceza)

Spre sud (dincolo de Cap Camarat) au aparut noi


sectoare de coasta: Cote de Maure cu statiunile
Hyeres, Le Levandou, Le Canadel etc. Cote dAzur
Varoise, intre gurile Rhonului si Toulon, cu statiunile:
Cassis, La Ciotat, Bandol, Sanary sur Mer, precum si
marele centru urban portuar Marsilia; Cote dAmetist,
cuprinzand mari complexe turistice in Delta Rhonului,
cu statiunile: Port Camarague, Le Grande Motte,
Sette, Gruissan, Narbone continua amenajarile
turistice pana la granita cu Spania, prin statiunile: Port
Barcares, Canet, Banylus, Callioure etc.