Analiza Si Valorificarea Potentialului Turistic in EGIPT

Universitatea Bucuresti
Facultataea de Geografie
Specializarea - Geografia Turismului
Analiza si valorificarea potențialului

turistic in Egipt
Coordonator:
Studenți:
-București-
-2017-
1
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................4
I.Profilul teritorial al Egiptului.............................................................5
1.1Particularităţile cadrului fizico-geografic.........................................5
1.2Relieful.............................................................................................6
1.1.2. Caracterul climatic.......................................................................6
1.1.3. Hidrografia...................................................................................8
1.1.4. Vegetaţie, faună şi sol..................................................................9
1.2. Organizarea administrativ teritorială............................................10
1.3. Aspecte economice.......................................................................13
II. Valenţe ale potenţialului turistic al Egiptului...............................14
2.2 Potenţialul turistic natural..............................................................16
2.3. Potentialul turistic antropic...........................................................18
2.4 Regionarea turistică a Egiptului.....................................................32
-Egiptul de Jos...............................................................................................................34
-Egiptul de Mijloc........................................................................................................35
-Egiptul de Sus...............................................................................................................37
-Deșertul Vestic.............................................................................................................40
-Sinai...................................................................................................................................41
-Coasta Mării Roșii.....................................................................................................43
III. Analiza SWOT................................................................................45
V. Analiza LFA.....................................................................................48
VI.CONCLUZII....................................................................................49
VII. BIBLIOGRAFIE...........................................................................50
2
INTRODUCERE
,,Egiptul este un dar al Nilului´´- Herodot
Egiptul, punct de plecare al civilizației umane , este o ţară tainică, unde legendele se
întrepătrund cu realitatea, şi drumurile lasă impresia ca poartă și în zilele noastre urmele paşilor
faraonilor, cât şi ale beduinilor.
În cadrul acestui proiect sunt prezentate informaţii din lucrări de specialitate, precum şi
date din diverse studii realizate de-a lungul timpului cu privire la fenomenul turistic în acest stat
începând cu aspecte ale cadrului fizico-geografic, formele de turism naturale şi antropice la
nivelul întregii ţări, asa cum sunt segmentate in regiunile turistice actuale.
Piramidele antice, muzeele cu o incarcata valoare arheologica, valențele arhitecturale, dar
şi factorul uman, au contribuit la ridicarea ștachetei în domeniul turismului, Egiptul căpătînd
statutul de ţară privilegiată în ceea ce priveşte numărul de vizitatori anual.
De asemenea, interesul crescând şi real al indivizilor a făcut ca fenomenul touristic,
indiferent de aspectele pe care le și le însușește, să devină o industrie în adevăratul sens al
cuvîntului in Egipt.
3
I.Profilul teritorial al Egiptului
1.1Particularităţile cadrului fizico-geografic
Mare parte din suprafața țării este asociată cu un sector al întinsului deșert Sahara. 75% din
întinderea Egiptului este acoperită de Deşertul Libian, cu desfășurare la V de fluviul Nil. Este un
podiş cu puține fragmentări, cu altitudini cuprine intre 200-500 m, dar care atinge 1800 m în
Gilf el Kebir (in partea de S -V); este segmentat de depresiuni rare( printre care, unele sub
nivelul mării-Quattara), de unde ies la lumină apele subterane ce condiționează prezența
oazelor:Oaza Siwa, Oaza Farafra si El Faizum.
Situat la E de fluviul Nil se află Deșertul Arabic, cu aspect

stâncos, accidentat si presărat cu ueduri. Spre V, se înalță o
prelungire a platourilor inalte etiopiene, pe o distanță de 900
km., paralelă cu Marea Roșie.
In NE Egiptului, dincolo de Canalul Suez, se află Peninsula
Sinai - din continentul asiatic – cu aspect de podiş în N şi
muntoasă în S (Jebel Katerina 2641 m). 1
Are largă deschidere la Marea Mediterană şi Marea Roşie.
1
http://www.geocities.com/industrial_engineering2001/cugir/turism.html
4
1.2Relieful
Relieful deşerturilor face parte din categoria reliefurilor climatice . În deșert, lipsa
sporită a cadrului vegetal dar si a structurii solurilor determină agenţii morfogenetici să intre în
contact direct cu roca şi prin urmare, să se creeze un
relief specific. Pot fi denumite aride şi semiaride acele
areale cu precipitaţii foarte reduse (sub 200 mm/an), dar
suficiente pentru menţinerea unor sisteme hidrografice
capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse
prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite
dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze
solurile contra eroziunii agenţilor subaerieni. 2
1.1.2. Caracterul climatic
Caracterul climatic este conditionat de regimul precipitaţiilor, temperatură şi vânt, factori ce își
3
aduc aportul prin intermediul evaporaţiei la stabilirea unui bilanţ hidric deficitar.
Pe toată suprafața Egiptului, zilele sunt de obicei calde sau fierbinți, iar nopțile sunt reci.
2
3
5
Egiptul are doar două sezoane: o iarnă blandă din noiembrie până în aprilie și o vară fierbinte
din mai până în octombrie. Singurele diferențe dintre anotimpuri sunt variațiile temperaturilor în
timpul zilei și schimbările în vânturile predominante.
În regiunile de coastă, temperaturile variază între un minim mediu de 14 ° C în timpul

iernii și un maxim mediu de 30 ° C în timpul verii.
Temperaturile variază foarte mult în zonele deșertice interioare, în special în timpul verii,
când acestea pot varia de la 7 ° C noaptea până la 43 ° C în timpul zilei. În timpul iernii,
temperaturile din deșert fluctuează mai puțin dramatic, dar pot fi atât de scăzute ca 0 ° C noaptea
și până la 18 ° C în timpul zilei. 4
Creșterea medie anuală a temperaturii se deplasează spre sud de Delta până la granița
sudaneză, unde temperaturile sunt similare cu cele ale deserturilor deschise spre est și vest. În
nord, temperaturile mai reci ale Alexandriei în timpul verii au făcut orașul o stațiune populară.
De-a lungul Deltei și a Nilului din nordul Nilului, există vrăji ocazionale de iarnă, însoțite de
îngheț ușor și chiar zăpadă. La Aswan, în sud, iunie temperaturile pot fi la fel de scăzute ca și 10
° C noaptea și până la 41 ° C în timpul zilei când cerul este clar.
Egiptul primește anual mai mult de
optzeci de milimetri de precipitații în
majoritatea zonelor. Cele mai multe precipitatii
coboara de-a lungul coastei, dar chiar si zona
umeda, in jurul orasului Alexandria, primeste
numai 200 milimetri de precipitatii pe an.
Alexandria are o umiditate relativ mare, dar
brizele de mare ajută la menținerea umezelii la
un nivel confortabil. Mutarea spre sud,
cantitatea de precipitații scade brusc. Cairo
primește mai mult de un centimetru de precipitații în fiecare an. Cu toate acestea, orașul
înregistrează o umiditate de până la 77% în timpul verii. Dar, în restul anului, umiditatea este
scăzută. Zonele situate la sud de Cairo primesc doar urme de precipitații. Unele zone vor merge
4
6
ani fără ploaie, iar apoi se vor produce ploi abrupte care au ca rezultat inundații rapide. Sinai
primește o cantitate mai mare de precipitații (aproximativ douăsprezece centimetri anual în nord)
decât celelalte zone deșertice, iar regiunea este dotată de numeroase sonde și oaze care sprijină
centrele mici de populație care anterior erau puncte focale pe rutele comerciale. Drenarea apei
către Marea Mediterană de pe platoul principal oferă suficientă umiditate pentru a permite o
anumită agricultură în zona de coastă, în special lângă Al Arish.
Un fenomen al climatului Egiptului este vântul cald care izbucnește toată țara.
Vânturile, cunoscute de europeni ca sirocco și egiptenii ca khamsin, ajung, de obicei, în aprilie,
dar ocazional apar în lunile martie și mai.
Vânturile se formează în zone mici, dar viguroase, de joasă presiune, în Istmul
Suezului și se deplasează pe coasta de nord a Africii. Neobstruși de caracteristicile geografice,
vânturile ating viteze mari și transportă cantități mari de nisip și praf din deșerturi. Aceste furtuni
de nisip, adesea însoțite de vânturi de până la 140 de kilometri pe oră, pot determina creșterea
temperaturilor până la 20 ° C în două ore. Vântul suflă intermitent și poate continua zile,
provoacă boli la oameni și animale, dăunează culturilor și uneori dăunează locuințelor și
infrastructurii. 5
1.1.3. Hidrografia
Din punct de vedere hidrografic, regiunile aride şi semiaride se caracterizează prin
intermitenţa cursurilor de apă şi prin lipsa unei reţele organizate. Singurele cursuri de apă sunt
5
7
uedurile. Acestea funcţionează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de
viitură foarte puternică.. 6
În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă
înainte să se verse într-un lac interior. Această hidrografie, fără un nivel de bază local precis, se
numeşte areică; apele care se varsă într-un lac interior se numesc endoreice (bazinul lacului
Aral); în mod excepţional există şi ape cu scurgere la mare (exoreice), care au izvoarele în zone
foarte umede, cum ar fi Nilul.
Nilul străbate Egiptul pe o distanţă de 1530 km, fără a primi vreun afluent, şi se varsă în
Mediterană printr-o mare deltă (24.000 km2).
1.1.4. Vegetaţie, faună şi sol
Vegetatia este naturală, concentrată aproape in

exclusivitate în valea şi Delta Nilului şi în oaze. Sunt
semnalate puţine specii de plante, iar in deşert aceastea
sunt absente sau se întâlnesc doar câteva specii xerofite
Fauna este în general extreme de săracă, excepție

facând Delta Nilului. Absenţa unui covor vegetale
continuu constituie un alt factor fundamental al zonelor
aride şi semiaride. Există şi regiuni unde vegetaţia,
6
8
formată din smocuri de iarbă (drinnul pe dunele sahariene) sau mărăcinişuri spinoase (arbuşti
xerofili), se dezvoltă anual până la cel mult trei luni de zile. 7
Flora din arealele de pe cursul Nilului și-a pierdut din caracteristicile inițiale, deoarece a
fost în mare parte ditrusă de extinderea violentă a aşezărilor antropice. Plantele cele mai des
întâlnite în valea Nilului sunt palmierii. Dintre aceştia, cei mai răspândiţi sunt curmalii,
consideraţi de către egipteni drept pomi ai vieţii datorită faptului că în fiecare an dau o cantitate
de până la 100 de kilograme de fructe.
O raritate o consitituie pamânturile fertile. Fiecare

zonă de teren cu potențial calitativ, este ocupată de diferite
culturi agricole, printre care grâul, secara, meiul, orezul,
porumbul, leguminoase, bumbacul şi trestia de zahăr.
În oazele din deşert şi în Delta Nilului cresc o serie de
pomi fructiferi cum ar fi bananierii.
De asemenea, se remarcă aici şi mici suprafeţe de teren
pe care creşte tutunul. 8
În Egipt este semnalată prezența unor specii minunate de hibiscus, o plantă răspândită în
mai toate statele sudice.
Din florile ei, egiptenii prepară o băutură răcoritoare foarte plăcută, numită karkade.
Absenţa solurilor este dictată de lipsa unui covor

vegetal, şiroire şi vânt, care înlătură materialele
rezultate prin dezagregarea rocilor. Acţiunea slabă a
proceselor chimice şi biochimice explică de
asemenea ritmul lent sau absenţa proceselor de
solificare.
7
8
9
1.2. Organizarea administrativ teritorială
Egiptul este localizat în partea N-E a continentului african, pe ţărmurile Mării Roșii si
Mediterane. . Egiptul se învecinează la vest cu Libia, la sud cu Sudan iar la nord-est cu Israel.
Între deşert şi ţărmul muntos al Mării Roşii, întregul teritoriu este străbătut de fluviul Nil. Se află
la intersecţia paralelei de 30° latitudine nordică cu 30°longitudine vestică, și la intersecția
tropicului Racului cu acelaşi meridian. 9
Având o suprafaţă aproximativ 1.001.450 km2, din care 995.450 km2 de uscat si 6.000 km2 apă,
Tara este structurata în patru segmente importante: Valea şi Delta Nilului, Deşertul Estic,
Deşertul Vestic şi Peninsula Sinai. Fluviul Nil strabate de la S la N Egiptul,formand o vale
fertilă, Delta Nilului, ce concentrează peste 90% din populatie.
De asemenea, tot aici se afla şi capitala ţării, Cairo. Cea mai mare parte a Egiptului este
reprezentată de regiuni joase, deşertice, dar se întâlnesc şi munţi vechi de-a lungul coastei Marii
Roşii din Peninsula Sinai.
Populaţia Egiptului este de peste 76 de milioane de locuitori, cu o rată anuală de creştere de
2,6%, aceasta fiind cea mai ridicată din toata lumea arabă. Majoritatea populaţiei se afla pe valea
Nilului si in delta acestuia, în regiunea canalului Suez şi pe creasta de nord peninsulei Sinai.
9
10
Densitatea populaţiei este de 78 loc/ km 2 si inegală in anumite areale. Ea ajunge şi până la
valori de 4900 de locuitori/ km2 în Cairo.Atinge si valori de 5 locuitori/km2 in zonele desertice. 10

Estimarile specialistilor pentru anul 2025 este ca populaţia Egiptului va atinge pragul de
104 milioane de locuitori, pentru ca în 2050 să ajunga la 127 milioane de locuitori. După
numarul de locuitori, Egiptul se claseaza pe pozitia 15 în lume.
Speranta de viaţă este de 70 de ani însă aceasta diferă între sexul
bărbatesc şi femeisc. Aşadar bărbaţii trăiesc in jur de 67 de ani, in timp
ce femeile trăiesc circa 74 de ani.
Egiptul are o alcatuire etnică expusă prin intermediul egiptenilor,
a beduinilor, berberilor, nubienilor şi armenienilor. Deşi
valorea etnica reprezinta un grad destul de ridicat si cu
valente complexe, doar doua religii sunt practicate cu
precadere.
10
11
In aceste conditii, mai mult de 90% dintre populatia egipteana este repreznetată de
musulmanii suniți, religia musulmană fiind religia de stat, iar restul populatiei este formată din
creştini.
Deşi educaţia este un aspect obligatoriu, cu primii 9 ani de şcoală, aproximativ 18%
dintre copiii cu varsta adecvata cursurilor, nu s-au înscris în clasele primare. Acest aspect este
reflectat si determinant în evaluarea gradului de alfabetizare- in prezent acesta este de
aproximativ 45%.
Limba egipteană veche reprezintă o ramură
independentă a limbilor Afro-Asiatice. Cele mai apropiate
grupuri de limbi de aceasta sunt Berbera, Semitica si Beja.
Documentari scrise ale limbii egiptene dateaza din secolul
XXXII î.Hr. facand-o una din cele mai vechi limbi
documentate.
Limba Egipteana este impartita in sase diviziuni
cronologice:
a) Limba Egipteana arhaica (inainte de 3000 î.Hr.)
b) Limba Egiptena Veche (3000–2000 î.Hr.)
c) Limba Egipteana Medie (2000–1300 î.Hr.)
d) Limba Egipteana Târzie (1300–700 î.Hr.)
e) Limba Egipteana Demotica (sec VII î.Hr. sec. IV d.Hr.)
f) Limba Egiptena Coptică (sec III-XVII d.Hr.) 11
1.3. Aspecte economice

În ceea ce priveste activitatea economica, agricultura egipteana are la dispozitie doar
aproximativ 3,5% din suprafata totala a tarii (cca. 34840 km2). Din acestea 2,85% reprezinta
teren arabil iar 0,47 % se foloseste pentru culturi permanente. De asemenea, se iriga aproximativ
33.000 km2. Cu toate acestea se asigura necesarul de alimente si surplusuri pentru export
deoarece într- un an se obtin trei recolte, multe culturi putându-se recolta chiar dupa patru luni de
la însamântare. Bumbacul, orezul si legumele reprezinta principalele culturi de vara. Grâul,
11
12
fasolea, trifoiul egiptean sunt culturi de iarna. Curmalele sunt cultivate si exportate din sase oaze
importante situate desertul vestic.
Exista însa si alti factori care pun în pericol productia agricola. Constructia de noi
locuinte reduce din ce în ce mai mult terenul cultivabil, astfel ca Egiptul va deveni din ce în ce
mai dependent de importul de hrana. Dar agricultura egipteana se mai confrunta cu doua
probleme importante:
 În primul rând inundatiile provocate de catre Nil în Delta, problema care a fost
solutionata prin constructia Marelui Baraj de la Aswan.
 În al doilea rând în ciuda proiectelor întreprinse de guvernanti, Sahara se extinde

continuu în contextul mai larg în care nordul Africii se metamorfozeaza într-un vast
desert.
Egiptul, după o creştere rapidă a producţiei până în 1980, cunoaşte o scădere a acesteia în
ultima vreme (34,1 mil. T în 2007)12. Dispune de zăcăminte în Peninsula Sinai (nordul Mării
Roşii) cu exploatări la Gemsa, El Morgan, ş.a., în zona Golfului Suez (la Ramadan, Belazim ş.a.)
şi, mai recent, în zona El Alamein, la vest de Delta Nilului. Cea mai mare parte a producţiei este
asigurată de zona Golfului Suez.
Pe continental African, care are un însemnat potenţial şi unde există cele mai multe ţări
cu pondere însemnată a hidroenergiei în totalul producţiei de energie electrică sau se află în curs
de realizare pe fluviile Nil, Congo, Niger, SEegal, Zambezi, Orange. Pe Nil se află mai multe
hidrocentrale, între care si cele două hidrocentrale de la Assuan din Egipt (cea veche de 30 MW
şi cea noua de 2 100 MW).
Deasemenea, Egiptul mai dispune si de alte resurse naturale importante precum minereuri
de fier, fosfati, mangan, calcar, gips, talc, azbest, plumb, zinc, dar, caracteristic tarilor arabe, cele
mai abundente sunt tot petrolul si gazele naturale (46,5 mld. M3)13 extrase în special din
Peninsula Sinai.
Statul egiptean se confruntă cu dificile probleme curente de mediu. Astfel, multe dintre
terenurile agricole sunt pierdute din circuitul economic în fiecare an datorita urbanizarii si a
12
Manual de “Geografie economică mondială” , autori: Silviu Neguţ, Gheorghe Vlăsceanu, Florina Bran, Claudia
Popescu. Editura MeteorPress, anul 2006, pagina 60
13
Manual de “Geografie economică mondială” , autori: Silviu Neguţ, Gheorghe Vlăsceanu, Florina Bran, Claudia
Popescu. Editura MeteorPress, anul 2006, pagina 73
13
furtunilor de praf, cresterii salinitatii solului în proximitatea Marelui Baraj de la Aswan, din
cauza desertificarii, a poluarii cu petrol ce ameninta recifurile de corali, plajele si habitatul
marin, a altor tipuri de poluare datorate pesticidelor utilizate în agricultura, a canalizarii
defectuoase si a deversarilor industriale. O alta cauza o reprezinta resursele foarte limitate de apa
proaspata, în afara de Nil (singura sursa permanenta de apa) si cresterea rapida a populatiei care
suprasolicita Nilul si resursele naturale. 14
II. Valenţe ale potenţialului turistic al Egiptului

Industria turismului reprezintă în perioada contemporană una dintre componentele de
bază ale economiei mondiale. Tendințele actuale sunt în creștere exponențială pe glob, datorită
prezenței numeroaselor atracții turistice neexplorate, necunoscute, neatinse, spre care fluxurile de
turism depinde de autenticitatea mediului, accesibilitatea si gradul de siguranță la locul de
destinație.
„În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţilor.” 15
Sfinxul din Giza
14
15
G. Erdeli, 1996
14
Potenţialul turistic mondial este asigurat atât de obiective naturale (forme de relief, râuri
şi lacuri, ţărmuri marine, vegetaţie şi faună etc.), cât şi antropice, etnografice şi de folclor etc), de
regulă cele două mari categorii se îmbină armonios în anumite areale; există însă zone în care
precumpănesc, ca valoare turistică, şi nu numai, fie cele naturale, fie cele antropice
Factorii care influenţează dezvoltarea turismului16

 Potenţialul turistic natural
 Elemente ale aspectului reliefului
 Elementele climatice
 Elementele hidrografice
 Flora și fauna
 Potenţialul turistic social - cultural
 Obiectivele turistice cu caracter istoric.
 Obiective turistice de tip arhitectonic
 Elementele spirituale
 Localităţi şi zone etnografice.
 Obiective turistice care au fost create de activitatea antropică.
16
15
2.2 Potenţialul turistic natural
Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip
trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor, cât şi de
petrecere a vacanţelor.
Clima este reprezentată de tipul şi volumul
precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate, perioadele
cu soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor
heliomarine ş.a.
Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi
cele stătătoare, ape minerale şi termale, creează cadrul
adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.
Iubitorii apei şi soarelui se pot bucura de plajele de la
Marea Mediterană (cu oraşele Alexandria, Damietta, Port Said) şi de la Marea Roşie (cu
staţiunea Hurghada de pe coasta Africii, şi cu staţiunile moderne din Peninsula Sinai: Sharm el
Sheich. Dahab, Nuweiba, Taba).
Peninsula Sinai este renumită şi pentru Muntele lui Moise în care se găseşte Mănăstirea
Sf. Ecaterina, pentru oaza El Arish şi oraşul Ismailia.
Oazele din Deşertul Libian, Siwa, Dakhala, Kharga, Bahareya creează un univers exotic,
de neuitat.
Peninsula Sinai este situată în nord-estul Egiptului între
Canalul de Suez şi Golful Suez (vest), Golful Aqaba şi strâmtoarea
Tiran (est), care ocupă o suprafaţă de 60.000 km2. Oarecum în
vârful peninsulei Sinai, la extremitatea ei de sud, se găseşte Sharm
El Sheikh, localitatea aşezată pe malul mării, înconjurată de plaje
cu nisip fin. 17 Sporturi marine, excursii pe mare în bărci cu
fundul de sticlă prin care se pot vedea splendide varietaţi
multicolore de peşti care trăiesc în recife de corali, vecinătatea
munţilor şi priveliştele incomparabile sunt câteva din atracţiile locului.
17
16
Atracţii turistice: Muntele Sinai (Jebel Musa- Muntele lui Moise), unde, după cum
povesteşte Biblia, Moise a ascultat cuvântul lui Dumnezeu care i-a transmis cele 10
porunci; este un loc tradiţional de pelerinaj. Pelerinii urcă cei 2285 m. înălţime ai
muntelui, păşind pe cărarea stâncoasă în care sunt tăiate trepte. Mănăstirea Sf. Ecaterina,
fondată în anul 527 d. Hr. la poalele muntelui Sinai, este probabil cea mai veche
mănăstire creştină locuită de la începuturile ei. 18
Construită în secolul VI pe locul unde se spune că Moise a avut viziunea tufişului
în flăcări, mănăstirea a fost ridicată în cinstea Sfintei Ecaterina, fiica unui conducător din
Alexandria, care a fost martirizată pentru credinţa ei creştină.
Basilica principală a fost construită de împăratul lusitan în anul 527. Este
împodobită cu splendide mozaicuri bizantine în secolul VI şi cu remarcabile incoane
vechi bizantine. Biblioteca adaposteşte mii de cărţi şi manuscrise rare. 19
Coasta de vest a peninsulei mărgineşte Golful de Suez. Ea este presărată cu vestigii
antice, în special cu locuri care amintesc trecerea evreilor la plecarea lor din Egipt, sub
conducerea lui Moise.
La sud de Canalul de Suez, un mic iaz este numit de localnici Uyun Musa (Puţul lui
Moise); se spune că însuşi marele profet ar fi fost creatorul lui.
2.3. Potentialul turistic antropic

Egiptul , numit de Herodot “darul Nilului”, este patria unei civilizaţii străvechi,
fascinante si misterioase, tainele ei rămânand nedescifrate în totalitate până astăzi. Valea Regilor,
în care au fost îngropati legendarii faraoni, Cairo, bogat în tezaure de artă – de la marele muzeu
de antichităţi la moscheile vechi de secole, de la piramidele de la Giza la mormintele califilor.
Turistul pasionat de cultura străveche a faraonilor va fi fascinat de piramide, de Sfinx şi
de siturile arheologice. Templul de la Abu Simbel, la sud de Aswan, precum şi cele de la Karnak
şi Luxor continuă să impresioneze lumea modernă prin măreţia construcţiilor. Pe Valea Nilului,
oraşele Esna si Edfu păstrează temple din antichitate, la fel ca şi insula Elefantina. . 20
18
19
20
17
Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în
elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de
turişti.
Atractivitatea obiectivelor antropice este dată de vechime, inedit, unicitate, dimensiuni şi
funcţii îndeplinite de anumite edificii. Acestea reprezintă construcţii arhitecturale monumentale,
impunătoare, de mari proporţii, de durată, de obicei cu destinaţie publică, executate de om.
Clădirea este considerată numai o parte a unui edificiu. 21
Edificiile sunt de mai multe feluri şi anume:
 Edificii istorice (castre, fortificaţii, castele, palate);
 Edificii culturale (muzee)
 Edificii religioase (sanctuare, temple, biserici, catedrale, mănăstiri, sinagogi, mausolee,
necropole, cimitire) . 22
 Monumente si grupuri statuare
 Edificii sportive
A. Muzee
 Luxor
În ciuda marii sale importanţe istorice, în prezent
nu este decât un oraşel. În antichitate a fost Theba,
capitala imperiului egiptean, celebră pentru bogăţia sa.
Unicul martor al splendorii trecutului de la Luxor este
templul lui Amon-Ra, început de Amenophis II, mărit de
Tuthmosis III şi terminat de Ramses II, legat de templul
din Karnak printr-o alee lungă de 505 m., marginită de sfincşi scluptaţi în piatră. Pe piedestalele
lor sunt gravate inscripţii care descriu festivităţile şi ceremoniile funerare care se desfăşurau de-a
lungul aleii pe care o mărgineau. 23
21
22
23
18
Intrarea templului este marcată de pilonul monumental înălţat de Ramses II, 65 m
lungime, ornate cu basoreliefuri care povestesc Campania militară a lui Ramses II împotriva
hiiţilor.
Iniţial, la intrarea în templu se aflau 2 obeliscuri ale lui Ramses II, dintre care nu a
mai rămas decat cel din partea stangă, înalt de 25m, celălalt a fost transportat în Franţa în anul
1833 şi montat în centrul pieţii Concorde din Paris.
În dreapta şi în stânga intrării se înalţă doi coloşi de granit roz, de peste 15 m înălţime,
reprezentându-l pe faraon stând pe tron.
Curtea interioară a templului este imopdobită cu un şir dublu de coloane cu capiteluri
papiriforme, între care sunt amplasate statui ale lui Osiris. Tot aici se află şi Templul lui
Tuthmosis III, alcătuit din 3 capele dedicate triadei Amon, Mut, Khonsu, venerate de sanctuarul
de la Karnak. Curtea lui Amenophis III este înconjurată din 3 părţi de şiruri de imense coloane
papiriforme. Pereţii exteriori ai templului sunt decoraţi cu scene religioase şi de război. 24
 Muzeul Mumificării şi Medicinii
Colecţiile exemplifică felul cum işi mumificau

egiptenii faraonii: principii, produse folosite, concepţii
despre nemurire. 25
 Muzeul Papirusului
Cel mai mare muzeu plutitor din lume, dedicat artei
papirusului.
 Muzeul Bijuteriilor
24
25
19
Situat pe strada El-Cornish, care se întinde de a lungul mării Mediterane, într-o clădire
impunătoare. Sălile sale conţin picturi, obiecte de artă decorativă şi statui rare, precum şi colecţia
regală de bijuterii al lui Muhammad Ali, cu piese nepreţuite.
B. Temple
 Templul lui Amon din Karnak
Cea mai mare cladire cu destinatie religioasa construita vreodata, templul din Karnak, era
destinat preamaririi lui Amon "regele zeilor" si trebuia sa-i faca pe muritori sa se simta
insignifianti in prezenta sa.
(Karnak)
Templul lui Amon este cel mai mare templu cu
coloane din lume. Sala hipostilă are 134 de coloane
înalte de 23 m cu capiteluri în formă de papirus, cu o
cincumferinţă de 15m. Obeliscul lui Tuthmosis I are o
înălţime de 23 m şi greutatea de 143 tone. Obeliscul
reginei Hatshspsut este înca mai inalt. O altă sală
hipostilă, sala de festivitati AkhMenu a lui Tuthmosis III
pastrează pe coloane resturi de picturi datând din sec VI d.Hr., atestând că sala a fost
transformată în biserică de catre creştini. Acest templu a fost construit in timpul regelui Ramses
al doilea. 26
Karnak este numele egiptean modern dat complexului de temple aflat in inima Tebei,
fosta capitala a Egiptului antic, numita de egipteni in vechime Ipetisut "cel mai ales dintre
locuri". Orasul a devenit un centru important in timpul Regatului Mijlociu (1938-1600 i.Hr.), iar
cultul zeului local Amon, initial zeu al vantului, a inceput sa ia amploare.
Templul avea un rol important in viata sociala, economica si administrativa a tarii.
Detinea domenii importante, avea un mare numar de angajati - administratori, scribi,
mestesugari, fermieri si gradinari, precum si lerici, muzicieni si cantareti.
Templul lui Amon-Ra- Karnak
26
20
 Medinet Habu a fost unul dintre
cele mai bine amenajate temple
din Egipt.
Localizat in partea vestica a raului
Nil, acest templu a fost construit in timpul
lui Ramses al treilea(1194-1163 îHr.) ca
loc de venerare a zeilor.Dupa moartea regelui templul a devenit un loc de refugiu pt populatie in
timpul razboaielor. Astazi nu a mai ramas decat sala mortuara a acestui templu. 27
C.
Biserici
Primele mînăstriri creştine au fost construite în secolul al – IV- lea în Egipt.
 Biserica suspendată (Sf. Maria)
Datează din sec. IV-V, este numită “suspendată” deoarece a fost construită pe 2 turnuri
ale fostei fortareţe romane. Aripa de est are 3 paravane din lemn de abanos încrustat cu fildeş,
icoane foarte vechi din lemn de cedru, abanos, nuc încrustat cu fildeş. 28
 Biserica Greceasca Sf. Gheorghe
Este una din puţinele biserici rotunde care mai există înca în Orient, plasată pe un turn
roman cilindric, intrarea se face pe un lung şir de trepte. 29
D. Morminte
27
28
29
21
Majoritatea mormintelor au fost decorate cu texte religioase şi imagini. Primele morminte
au fost decorate cu scene din Amduat (“Cel care este în lumea de dedesubt”), povestea călătoriei
regelui-soare în timpul nopţii. Începând de la Horemheb, mormintele au fost decorate cu Cartea
Porţilor, care îl arată pe zeul-soare trecând prin cele 12 porţi care împart noaptea, şi îi asigură
celui înmormântat acolo siguranţă în timpul nopţii. La sfârşitul dinastiei a 19-a apare pictată
Cartea Cavernelor, care împarte lumea subterană în caverne şi în care stau zeităţile împreună cu
cei morţi, care aşteaptă să treacă soarele şi să fie aduşi din nou la viaţă. Mormântul lui Ramses
III are Cartea Pământului, unde lumea subterană este împărţită în patru, şi în care discul soarelui
este aruncat din pământ de Naunet. 30
Tavanele camerelor mortuare sunt pictate, începând de la Seti I, cu ceea ce se cheamă

Cartea Cerurilor, care descrie deasemenea călătoria soarelui în timpul celor 12 ore ale nopţii. Tot
începând cu Seti I apare Rugăciunea lui Ra, un lung imn către zeul-soare.
 Mormântul lui Ramses IX
Pictură din interioul mormantului lui Ramses I
În stare precară de conservare, este pictat cu scene

inspirate din carţile sfinte; două rânduri de trepte duc la poarta
acestuia, decorate cu imaginea faraonului, încadrat de Isis şi
Nephtys, cei doi paznici ai trupului său, închinându-se la
discul solar.
 Mormântul lui Ramses IV
Pe tavanul din mormantul său sunt pictaţi cu ocru pe

fond albastru închis zeii stelari care urmează în procesiune
bărcile soarelui navigând pe Nilul ceresc. Mormaântul cuprinde
3 coridoare albe care coboară în camera sarcofagului. 31
30
22
 Mormântul lui Menephtah
Are o scară abruptă, tipică pentru perioada dinastiei a XIX-a; intrarea este decorată cu
imagini reprezentându-le pe Isis şi Nephtys adorând discul solar; pereţii interiori sunt gravati cu
texte din Cartea celor Două Porţi; capacul sarcofagului din granit roz este scluptat cu figura
faraonului reprezentat ca Osiris.
Mormântul lui Menephtah
 Mormântul lui Tuthmosis III
Este neobişnuit căci pentru a ajunge la el,

vizitatorii trebuie să urce un rând de scări, apoi să
coboare. Dificultatea accesului la acest mormânt
este rasplatită de picturile deosebite, considerate
cele mai frumoase din întreaga Vale a Regilor. Fiu
nelegitim al lui Tuthmosis II, a fost numit faraon
la moartea tatălui său, însă, fiind tânăr şi
neexperimentat, a fost detronat de mătuşa sa, Regina Hatshepsut, care s-a autoproclamat regină. .
32
Abia la moartea acesteia îşi va recăpăta tronul. Camerele mormântului sunt decorate cu
stele, iar camera sarcofagului, originală, este rotundă, decorată bicolor cu roşu şi negru.
 Mastabalele
Mastabelele erau morminte ale nobililor şi ale domnitarilor, construite după imaginea
casei defunctului: Mastabaua Reginei Nebet, Mastabaua Prinţesei Idout, Mastabaua lui Path-
Hotep. . 33
31
32
33
23
 Mormântul lui Amenophis II
Se caracterizează prin scenele de pe pereţi reprezentând fragmente din Cartea despre ce

se află în Duat, pictate cu negru pe fond galben pal, derulându-se ca un papirus lung; sarcofagul
conţinea mumia intactă a regelui, cu o ghirlandă de flori în jurul gâtului şi un buchet de mimosa
în dreptul inimii. . 34
 Mormântul lui Tutankhamon
Deşi mic şi neimpunător, poate şi datorită vârstei fragede la care s-a stins acest faron,
este cel mai renumit, deoarce, atunci când a fost
deschis a fost descoperit intact, neprofanat, cu
sigilul regal la intrare.
Sarcofagul de cuarţit roz, păstrat în
mormânt este împodobit la colţuri cu patru figuri
de zeiţe înaripate; corpul suveranului era închis în
trei sicrie mumiforme: primul din lemn aurit, al
doilea din lemn acoperit cu tablă de aur ornată cu
sticlă, şi al treilea, o capodoperă a artei giuvaergiei din toate timpurile (1,8 m lungime , 200 kg
de aur), încrustat cu lapislazuli, turcoaze şi cornaline. . 35
Masca de aur a faraonului şi cele două sicrie interioare pot fi admirate la Muzeul Egiptean
de Antichităţi din Cairo. Un buchet de flori uscate, ultim şi patetic adio al soţiei faraonului-copil,
a fost găsit în ultimul sarcofag, pe pieptul mumiei. Legenda spune că blestemul faraonului ar fi
provocat moartea violentă, prematură şi neaşteptată a celor implicate în expediţia organizată de
Lord Carnavon, însă, paradoxal, principalul vinovat de tulburarea odihnei eterne a faraonului,
Carter, a scăpat acestei răzbunări postume.
 Catacombele din Kom es-Shougafa

Aceste catacombe reprezinta cea mai mare exemplificare a unui cimitir roman din Egipt.
Catacombele au 3 etaje si numeroase camere de-a lungul pasajelor. O scara serpuitoare coboara
34
35
24
pana la ultimul nivel, cu mici capele care se deschid la capatul ei. Sunt si locuri pentru
sarcofage. Camerele principale sunt luminate de un singur bec electric ce transforma camera in
verde. . 36
E. Piramide
Egiptul este prea bine cunoscut in primul rand

pentru piramidele sale. Adaposteste una dintre cele 7
minuni ale lumii trecute si una dintre cele 7 minuni ale
lumii moderne: Marea Piramida a lui Kheops, pe o
suprafata de aproximativ 5 hectare, construita in
aproximativ 20 de ani ( majoritatea piramidelor din
Egipt au ca timp de constructie 20- 27 de ani ).
 Giza (Gizeh)
Pe un platou cu suprafaţa de aproximativ 2.000 m2 din apropierea oraşului Cairo, la Giza,
se înaltă cele mai vestite monumente din Egipt, piramidele faraonilor Keops, Khepfren şi
Mykerinos, alături de Marele Sfinx. . 37
Piramidele sunt dispuse în diagonală, astfel încat nici una nu o umbreşte pe cealaltă;
planul fiecareia este conform unui tipar care cuprinde: un templu funerar în amonte, un coridor,
alt templu funerar în aval (toate aceste elemente se pot observa cel mai bine la piramida lui
Kephren).
 Piramida lui Keops (Khufu)
Herodot scrie că lucrările pentru construcţia acestei piramide s-au desfaşurat timp de 30
ani, cu participarea a 100.000 de sclavi care ar fi înălţat 2.300.000 blocuri de piatră, fiecare cu o
greutate de 2.5 tone. Astfel, piramida se pare ca ar cântari 6.000.000 tone. Este cea mai mare
36
37
25
dinte piramidele din complexul de la Giza, are o înaltime de 137m., latura bazei are 230m. Este
cea mai veche dintre piramide, fiind acoperită cu dale de calcar lustruite, în întregime gravate cu
hieroglife. Iniţial, piramida ar fi avut înălţimea de 146m., însă datorită deteriorării, acum este mai
scundă. La baza feţei sudice s-au descoperit 5 bărci solare, care aveau un scop ritual, ca mijloace
de transport ale faraonului în viaţa de dincolo, în calatoria sa spre renaştere. Ca orice monument
străvechi, piramida a servit, de-a lungul secolelor, drept carieră de piatră pentru noile construcţii
din oraşul alăturat, astfel încat se mai descoperă înca uneori fragmente din învelişul gravat al
piramidei în zidurile şi temeliile vechilor construcţii din Cairo. . 38
Se vizitează în interior câteva dintre coridoare, între care şi marele coridor înalt de 8 m.,
precum şi camera funerară a faraonului, în care nu s-au păstrat decât sarcofagul (găsit gol) şi un
vas. Alături de piramidă, într-un muzeu special construit, pot fi văzute bărci solare găsite langă
piramidă.
 Piramida lui Kephren
“A doua piramidă” a păstrat spre vârf dalele care o

acopereau altadată în întregime; deşi e mai scundă, pare de
aceeaşi înalţime, căci este situată pe un nivel mai ridicat;
era acoperită cu granit roz. Lângă ea este aşezat Marele
Sfinx. . 39
 Piramida în trepte
Este prima formă a tipului de mormânt pe

care dinastiile următoare aveau sa-l ducă la
perfecţiunea formei piramidale. Construită din
cărămizi de lut, constă într-o serie de mastable
suprapuse, care îi dau aspectul şi denumirea de
38
39
26
“piramidă în trepte”. Are o înălţime de 62.5 m. Este ansamblul funerar al lui Djoser, fondatorul
celei de-a III-a dinastii.
Complexul funerar al lui Djoser conţine şi o coloană alcatuită din 19 coloane cu
capiteluri papiriforme, care se deschide în Marea Curte ce adăposteşte 2 altare aşezate în centru.
Acestea jucau un rol foarte important în timpul festivalului Sed mare eveniment public, în care
regele trebuia să participe la o cursă de alergări pentru a-şi demonstra abilitatea fizică de a
domni. În camera mortuară s-a descoperit statuia lui Djoser, care se află acum în Muzeul de
Antichităţi din Cairo. Templul mortuar, amplasat în partea Nordică a piramidei, este în ruine; un
element interesant al acestuia sunt reliefurile reprezentând
capete de cobră, simboluri ale Egiptului de Nord.
 Piramida lui Unas
Este situată la sud de piramida în trepte, aparţine

ultimului faraon al dinastiei V. În camerele mortuare sunt
scluptate Textele Piramidelor, prima culegere de texte
magico-religioase scrise în Imperiul Vechi, care asigurau protecţia defunctului în viaţa de
dincoloș gravate în hieroglife pictate cu verde şi albastru.
F. Altele
 Marele Sfinx
Denumit de egipteni Abu-l Hawl (“tatăl terorii”), Marele Sfinx are o lungime de 73 m. şi
o înălţime de 20 m. În Egipt, Sfinxul era
considerat de zeu solar, cu cap de om
sau de berbec şi corp de leu. Se
presupune că Sfinxul de la Giza ar avea
chipul faraonului Kaphren, iar în acest
caz ar fi cea mai veche reprezentare de
acest gen la o scară aşa de mare. . 40
40
27
Sfinxul este scluptat în gresie moale, care se erodează foarte uşor datorită vântului,
umidităţii şi smogului oraşului Cairo. În decursul veacurilor a suferit diverse avataruri, servind
chiar şi ca ţintă a tirurilor de tun ale mamelucilor. . 41 O parte din uraeus (cobra sacră, care
îi împodobea capul), nas şi barba rituală lipsesc (barba se află expusă la British Museum). Se
crede ca între labele anterioare ale sale s-ar fi aflat un templu, la care egiptenii Egiptului Antic se
închinau soarelui care răsărea; altarul sacrificial care se poate vedea acum a fost construit în
timpul dominaţiei romane.
 Moscheea lui Muhammad Ali (de alabastru)

Ridicată în partea nordică a Citadelei, moscheea a fost inaugurată în anul 1857, în timpul
conducerii lui Mihammad Ali Pasha, fondator al ultimei dinastii de kedivi, fiind cea mai mare
0dintre cele 4 moschei din Citadela. Denumirea moscheii provine de la mormântul fondatorului ,
precum şi de la alabastrul cu care sunt placate zidurile. Printre podoabele cladirii: doua minarete
“gemene” înalte de peste 80 m., domuri în trepte, curtea cu arcade, de pe terasa pe care este
situată moscheea se deschide o privelişte splendidă asupra oraşului. . 42
 Coloana de la Pompei
Coloana de granit roz, înaltă de 25 m, a fost înalţată în anul 297 d.Hr. printre ruinele
Templului Serapeum, în cinstea Împăratului Diocleţian.
 Valea Regilor
Tuthmosis I a hotărât sa fie înmormântat într-un loc secret, mai greu de jefuit şi mai uşor
de camuflat, întrerupând tradiţia templelor funerare monumentale, veche de 1.700 de ani.
Arhitectul sau, Ineni, a săpat un mormânt în
stâncă; tiparul architectural ce cuprindea: un
şir de trepte abrupt, tăiat în rocă, model
41
42
28
adoptat ulterior de toţi ceilalţi faraoni, care duceau spre 3 coridoare, o anticameră şi apoi camera
sarcofagului.
O construcţie de acest gen dura 6 ani, incomparabil mai puţin decât costisitoarele
piramide. Conform credinţei egiptene, “rostirea numelui unui decedat înseamnă sa îl readuci la
viaţă”; de aceea, pe mormânt era înscris numele faraonului. În acelaşi scop, se puneau în
morminte imagini ale faraonului, statui, reliefuri, picturi. Pe pereţii interiori se gravau fragmente
din carţile sfinte, menite sa îi protejeze pe faraoni în drumul lor spre lumea de dincolo: Cartea
Morţilor, Cartea celor Doua Porţi, Cartea Lumii de Dincolo.
Din păcate, această metoda nu a servit scopului iniţial de a apara mormintele de
profanatori. Aceştia nu erau numai jefuitorii de morminte, ci şi personane religioase care ştiind
că suveranul lor nu era in siguranţă, îl mutau dintr-un loc în altul; astfel Ramses III a fost purtat
în 3 locuri diferite. În sec XIX, aproape toţi locuitorii satului Gurnah trăiau din comerţul cu
antichitaţi furate din morminte. . 43
 Valea Reginelor
Numele modern este Biban el-Harim; situl arheologic este amplasat la 1,5 km de Valea
Regilor. Aproximativ 80 de morminte aparţinând dinastiilor XIX-XX se găsesc în această zonă;
majoritatea au fost distruse, unele prezintă urme de incendiu, altele au fost transformate în
grajduri; pe stâncile dimprejur se pot citi rugăciuni adresate lui Osiris şi lui Anubis.
Folosit altadată ca grajd mormântul reginei Thiti conţine picturi foarte frumoase, cu o
nuanţă delicată de roz. . 44
Mormântul prinţului Amonher Khopechef, fiul lui Ramses III este împodobit cu picturi
cu mult alabastru, înfăţişându-l pe faraon şi pe fiul său printre zei.
În mormântul prinţului Praher Umenef, un alt fiu al lui Ramses II, culorile dominante
sunt galbenul, ocrul si rozul.
 Abu Simbel
Aflat la 320 km de Aswan, pe
teritoriul Nubian, este cea mai extravaganta
43
44
29
construcţie dedicată triadei Amon-Ra, Harmakis si Ptah, inalţată spre glorificarea lui Ramses II
“cel Mare”; cuprinde doua temple: templul mare inchinat lui ra Harakhti (“Soarele care se iveşte
la orizont”) si al lui Amon.
Sculptat intr-o masă stâncoasă uriaşa, are o faţadă de 38 m. si o adâncime de 65 m.
Pyay, şeful sculptorilor faţadei, a conceput 4 statui colosale ale faraonului aşezat pe tron (20 m.
înalţime) cu rol de coloane care sustin intreg ansamblul; în sanctuar are loc “miracolul soarelui”:
de 2 ori pe an, pe 21 martie si 21 septembrie, la ora 5 si 58 minute, o rază de soare străbate cei 65
m. de la intrarea templului la sanctuar si inundă cu lumină umărul stâng al lui Amon-Ra si
Ramses II, apoi se deplaseaza spre Harmakis; dupa 20 minute dispare. . 45
Ptah nu este niciodata atins de lumină, caci el este zeu al intunericului si tenebrelor.
Această orientare ar putea fi legată de sărbatoarea Sed a lui Ramses, care comemora identificarea
regelui cu soarele.
Decoraţiile zidurilor celebrează Gloria militară a faraonului; templul este interesant si prin
sala sa hipostilă; pe unul din pereţii acesteia este reprezentată bătălia de la Kadesh. Templul mic,
la nord de marele templu, este dedicat zeiţei Hathor, in onoarea lui Nefertari, soţia regelui; faţada
este impodobită cu 6 statui colosale, dispuse pe o parte şi de alta a intrarii, care o reprezintă pe
regină intre doua statui ale regelui; in Egipt nici o alta soţie nu a fost reprezentată pe faţada unui
templu, doar ea a avut această onoare; sala hipostilă a templului este prevazută cu pilaştri cu
46
capiteluri “hathorice”, pe când cele din templu mare sunt “osiriace”.
45
46
30
U.N.E.S.C.O. a salvat monumentul ameninţat cu inundarea in urma construirii barajului
de la Aswan. Tăiat in bucăţi (1036 blocuri, fiecare a câte 30 tone), templul a fost reasamblat pe o
platformă mai inaltă cu 64 m. Construcţia se sprijină pe 2 cupole imense de ciment armat.
Deir el Bahari
Regina Hatshspsut, a ales locul monumentului
funerar pentru tatăl său Tuthmosis I şi pentru ea însăşi
într-o vale inaccesibilă, în trecut consacrată zeiţei
Hathor. Conceptul monumentului era complet nou: se
ajungea la sanctuar printr-o serie de terase largi, unite
prin rampe.
O alee margintă de sfincşi şi obeliscuri permitea
accesul la prima terasă, închisă printr-un portic, de
unde pornea o rampă care ducea la a doua terasă, şi ea
închisă printr-un portic la randul ei. Pe un perete
basoreliefurile narează viaţa reginei şi expediţia
militară pe care a condus-o până în misteriosul ţinut Punt. . 47
Toată partea stângă a văii era ocupată de giganticul templu funerar al lui Montu-Hotep I.
cu 500 ani înainte de Hatshepsut, faronul avusese ideea de a înălţa un mormânt care le anticipa
pe cele din Regatul Nou.
Mai târziu, templul reginei Hatshepsut a fost transformat într-o mănăstire creştină care a
dat numele actual al regiunii. 48
47
48
31
2.4 Regionarea turistică a Egiptului
Organizaţia Mondială a Turismului a distins şase regiuni turistice, care inglobează
aproape toată suprafaţa Terrei, şi anume: Europa, Americile, Asia de Est şi Pacific, Orientul
Mijlociu, Asia de Sud. 49
În Africa, cea mai importanta ţară din punct de vedere turistic, o reprezintă Egiptul.
Acesta dispune de numeroase obiective turistice naturale si antropice, unice la nivel

mondial,, mărturii ale unei civilizaţii impresionate, încărcate de simboluri fascinante, dar
deopotrivă şi misterioase, grupate în următoarele zone:
Egiptul de Jos
Egiptul de Mijloc
Egiptul de Sus
49
32
Sinai
Deșertul Vestic
Coasta Mării Roșii
Egiptul de Jos
Egiptul de Jos este in parte de
nord, adică acea parte unde Delta
Nilului se varsă în Marea Mediterană.
Motivul acestei aparente inversiuni este
acela că Egiptul era considerat „un dar
al Nilului” și deci așa se explică și
raportarea tuturor măsurătorilor la acesta.
Din punct de vedere al resurselor turistice naturale, prezența Deltei Nilului si a Mării
Mediterane fac din areal un mozaic al culorilor.
Evaluarea potențialului turistic

Nr. Crt. Elemente cheie Scor Scor Maxim%
1 Resurse turistice naturale 20 30
2 Resurse turistice antropice 30 30
3 Accesibilitate 8 25
4 Biodiversitate-peisaj 4
5 Existența promovării turistice 5
6 Fragilitate 10
Total 77 77
33
Egiptul de Mijloc
Această zonă se situează la sud de capitala Cairo si la nord față de orașul Luxor.
Zona este trazitată de turiști fie cu avionul, fie cu trenul de noapte. Este o regiune in care
trebuie sa ajungă cei care își doresc să vadă ,,adevăratul Egipt῾῾.
Din punct de vedere al resurselor naturale, fluviul Nil străbate zona, iar turiștii pot
beneficia de o coraziera cu vaporașele tipice sau cu bărcile felucca.
 Sohag.
Este un orășel încadrat în categoria rurală ,cu o comunitate creștină numeroasă.Obiectivele
turistice sunt reprezentate de două mânăstiri ce au devenit celebre in Egipt (Manastirea
Alba,ce seamana cu un templu egiptean,cu ziduri ca niste piloni si Manastirea Rosie
,construita din caramida rosie). Importantă este si prezenta unui centru de țesut in care se
fabrică cele mai fine textile din țară, caracteristică conservată din vremea faraonilor. 50
 Abydos
Egiptenii din antichitate obișnuiau să meargă în pelerinaj la Abydos ,centrul cultului
inchinat zeului Osiris. Egiptenii credeau ca dealurile pustii aflate la apus de acest loc ascund
intrarea spre taramul lumii de dincolo.
50
34
(Sohag) (Abydos)
 Asyut.
Este cel mai extins si cel mai plăcut oraș din Egiptul de Mijloc ,dar cu puține de
oferit.Se crede ca reprezintă punctul cel mai sudic in care a ajuns Sfanta Familie si locul in
care aceasta a petrecut cel mai mult din timp,motiv pentru care autoritatile din turismul
Egiptean promoveaza zona ca destinatie pentru pelerinii crestini. Manastirile Fecioarei si
Arsa reprezinta obiectivele turistice principale. 51
 Dendara
Desi cladit dupa ce a apus epoca marilor faraoni ,Templul Greco-Roman inchinat lui Hathor
este impresionant.Este unul dintre putinele edificii conservate in stare aproape intactă,având
un acoperis din piatra imens,incaperi intunecate,pasaje subterane si piloni cu capiteluri in
varful carora este reprezentata Hathor(zeita placerii si a iubirii). 52

6 Fragilitate 10
Total 77 77
51
52
35
Egiptul de Sus
Egiptul de Sus este situat la sud de la Deșertul Libian până după Abu Simbel.
 Luxor
Orașul contemporan a devenit un sistem de capital,obtinut pe seama milioanelor de

turisti care vin aici in fiecare an ,atrasi de numarul mare de monumente antice.Turismul
reprezinta 85% din economia locala asa ca astazi locuitorii din Luxor sunt, ca si straamosii
lor, aflati in stransa legătură cu templele.
 Karnak
Complexul Karnak era alcatuit din trei elemente.Incinta principala , inchinata lui Amun,se
afla in centru,unde se impunea Marele Templu al lui Amun si unde se afla si un lac mare ,sacru.
 Valea Regilor
Aceasta vale arida dintre dealurile stâncoase reprezintă unul dintre cele mai bogate situri
arheologice din lume. Toti faraonii din perioada cea mai infloritoare a Egiptului erau
înmormântați aici. Mormintele erau adânci, ornamentate cu picture închipuind viata de apoi. Un
aspect important este ca biletele de intrare in Valea Regilor nu se pot cumpara la fata locului.. 53
Biletele se pot lua doar de pe malul Vestic,langa Coloșii lui Memmon.Cu un tichet ai
permisiunea de a pătrunde în trei morminte ,mai putin in al lui Tutankhamon ,pentru care trebuie
sa iei bilet separat.
53
36
(http://www.landofpyramids.org/min.htm)
Nilul , care aici capătă volum, este abundent în vegetație.Inca din vremea faraonilor
aceasta regiune este provincia din extremitatea sudica a Egiptului iar Aswan este orasul aflat in
aceeasi zona.
 Edfu,este un oras situate pe tarmul vestic al Fluviului Nil, intre orasle Isna si Aswan.
Atractia principala este Templul lui Horus, considerat cel mai bine conservat edificiu
religios din intreaga tara. La circa 50 de metri se afla vechea asezare Edfu, o colonie
romana, cu numele de Apollionopolis Magna. Deseori, ruinele sunt neglijate de turisti.. 54

6 Fragilitate 10
Total 77 77
 Aswan
Orasul Aswan este asezat in partea sudica a
Egiptului. Este cel mai mic dintre cele trei orase turistice
de pe Nil. Calatorii pot vizita Muzeum Nubian, cel mai
mare obelisc antic cunoscut cimitirul Fatimid si gradina
Ferial.
Majoritatea hotelurilor inchiriaza biciclete. Orasul
este un loc minunat pentru o calatorie cu felucca, barcile
egiptene. Festivalurile din Aswan atrag mii de oameni si
au un rol important pentru fluxurile turistice. Navele de
54
37
croaziera ce calatoresc de la Luxor in drumul catre Abu Simbel si trec prin Aswan pot gazdui
aproximativ 150 de persoanesi au cabine de dormit . 55
 Marele baraj
Aswan este un baraj de terasament construit cu scopul
principal de a evita inundaţiile anuale produse de Râul Nil în zona localităţii Aswan din Egipt. În
plus, o parte din apă stocată este folosită pentru irigaţii, iar constructorii au profitat de
oportunitate pentru a produce şi electricitate prin intermediul unei hidrocentrale. Barajul are o
lungime de 3.8 kilometri, la baza sa are un diametru de 980 de metri, iar debuitul maxim al apei
este de 11000 de metri cubi pe secundă.
 Lacul Nasser
Fiind cea mai mare acumulare antropică ,acesta are niste dimensiuni colosale.
De la Marele Baraj ,se extinde pe o lungime de 480 km pana in Sudan si latimea lui depaseste in
unele portiuni 35 km.Pe desupra,este cea mai bine conservata regiune de Egipt.
Deșertul Vestic
Acesta are o extindere pe mai mult de 2/3 din
teritoriul statului. Pornește de la malul Nilului si merge
spre vest pană in Libia. In sud se invecineaza cu
Sudanul,iar la nord cu Marea Mediterană.
Este un peisaj interminabil de frumusete,singuratate
si necuprinsa liniste
 Coasta Mediteraneeana
Pentru a ajunge in acest areal situat departe de Valea Nilului, sursa de viata,trebuia sa
parcurgi desertul neprietenos zile in sir. Aceasta zona a fost o autostrada folositoare pentru
negustori si pentru armatele invadatoare. 56
55
56
38
 Marsa Matruh
Aflat la 290 km vest de Alexandria este singurul
orasel de pe coasta de nord.Desi mic,are o strada principala
si doua treimi din an jumatate dintre afacerile de aici sunt
in stare de hibernare,dar in restul anului se transforma in
cea mai populata destinatie estivala pentru clasa de mijloc
din Egipt.
 Oaza Siwa
6 Fragilitate 10
Total 77 77
Siwa reprezintă un petic verde ce insuflă viata ,asezat departe in Desertul de Vest,fiind o
combinatie atragatoare de liniste ,frumusete si inaccesibilitate.Intre acest loc si Cairo se intinde
550 de km de nisip.Centrul acestui areal este o piata modesta ,cu chioșcuri decolorate ,in care stă
57
la loc de cinste ceea ce a mai ramas din enclava Shali. Excursiile in desert sunt o activitate
cunoscuta in Siwa.
Oaza este marginita de Marea de Nisip,cea mai intinsa campie cu dune de pe
glob,majoritatea hotelurilor organizand calatorii de o zi la dune cu masina.
 Desertul Alb
57
39
Tinutul desertului Alb este un tinut al formatiunilor sculptate de vant si al fasiilor deppiatra
orbitor de albe.Acesta este un amestec de creta si var si de aceea pare acoperit de zapada.Pe
masura ce soarele isi schimba pozitia stanca alba capata nuante roz ,portocalii sau chiar
albastre,ce intesifica irealitatea imaginii.O alta
curiozitate este reprezentata de izvoarele Bir Makfi,Ain
al-Sarru si Ain al-Wadi ce se afla pe niste damburi care
apar cand nisipul se prinde de vegetatie din jurul apei.
Sinai
Limitele peninsulei: Canalul Suez in partea vestica și

granița israelo-egipteană in partea de N-E. Peninsula este
în situată în Asia de Sud-Vest, ( Asia Apuseană), o
denumire mult mai exacta din punct de vedere geografic
față termenul folosit în zona europeană – Orientul
Mijlociu), în timp ce restul Egiptului se află în Africa de Nord. 58
Zona este acoperită aproape în întregime de munți și deșerturi. Limita naturală estică a
peninsulei este falia cunoscută cu numele de Valea Marelui Rift, falie care poate fi observată de
la valea cursului superior al râului Iordan, întinzându-se către sud prin Marea Roșie, până în
Africa.
 Sharm el-Sheik se află pe o fâșie de pământ cu vedere la Strâmtoarea Tiran la gura

Golfulului Aqaba. Importanţa strategică a rezultat la schimbarea acesteia dintr-un sat de pescari
într-un important port şi bază navală pentru marina egipteană. Acesta a fost capturat de Israel în
timpul conflictului din Sinai din 1956 şi restaurat în Egipt în 1957.
58
40
O forţă de menţinere a păcii a Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost ulterior staţionata acolo
până în 1967, odata cu Războiul de Şase Zile, când a fost recucerit de către Israel. Sharm el-
Sheikh a rămas sub control israelian până la peninsula Sinai i-a revenit Egiptului în 1982,
59
conform Tratatului de Pace Israelo-Egiptean din 1979.
O strategie de planificare ierarhică a fost adoptată pentru Golful Aqaba, prin care au fost
evaluate şi subdivizate în zone, oraşe şi centre. În legatură cu această abordare, Golful Aqaba a
fost segmentat în patru oraşe: Taba, Nuweiba, Dahab si Sharm El-Sheikh. Oraşul Sharm el-
Sheikh a fost si el împărţit în cinci districte şi anume: Nabq, Ras Nusrani, Naama Bay, Umm Sid
si Sarm el Maya.
In
o tul
a
fost interzis din anul 2010 in Sharm el Sheikh datorita atacurilor de rechini.
Sinai a fost restituită Egiptui în 1982, iar guvernul egiptean s-a ancorat într-o iniţiativă
pentru dezvoltarea continuă a oraşului. Investitorii straini - dintre care unii au descoperit
potenţialul localităţii în timpul ocupaţiei israeliene - au contribuit la numeroase proiecte de
construcţii. Legile mediului inconjurator limitează, în prezent înălţimea clădirilor din Sharm el-
Sheikh, astfel încât să se evite eclipsarea frumuseţilor naturale a împrejurimilor.

59
41
6 Fragilitate 10
Total 77 77
Coasta Mării Roșii
Este o regiune in Estul Egiptului, intinsa pe o suprafață

de 800 km. pe țărmul mării, de la Canalul Suez până la
granita cu Sudanul. Riviera cunoaste in present cea mai mare
dezvoltare economica, gratie atractiei turistilor pentru
climatul cald pe tot parcursul anului, a apelor azurii, a
complexelor turistice de pe plajă si a numeroaselor specii de
plante si pesti exotici ce au transformat zona intr-un paradis
pentru pasionatii de scufundari. Mijlocul secolului XX a adus descoperirea a numeroase
zacaminte de petrol in zona. Adevarata comoara este reprezentata astazi de turism, care a
60
cunoscut o dezvoltare accentuata din anii 1980.
60
42
Riviera inseamna numeroase statiuni litorale aflate pe tarmul vestic al Golfului Aqaba,
variate situri arheologice, plaje intinse si ape perfecte pentru sporturi nautice. Numeroase locatii
de pe Riviera au statutul de rezervatie naturala, gratie formelor geologice unice sau a flore si
fuanei distincte.
Cele mai importante statiuni sunt El Gouna, Hurghada pe tarmul vestic. Distantele dintre
statiuni pot fi parcurse cu ajutorul taxiurilor sau a autobuzelor.

6 Fragilitate 10
Total 77 77
43
III. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Unicitatea monumentelor turistice  Instabilitatea politică

 Poziția geografica favorabilă  Ineficienta promovare actuală a
 Deschidere la două mări: Marea Roșie si Mediterană litoralului
 Prețul avantajos al pachetelor turistice  Disciplina civilă
 Diversitatea serviciilor oferite  Creșterea inflației
 Fluviul Nil  Șomajul
 Activitatile de marketing intreprinse de autorități  Poluarea
 Resursele naturale-petrolul  Dependența de importul de hrană
 Caliatea bună a serviciilor hoteliere  Scăderea producției
 Evenimentele culturale(festivalurile)  Resurele limitate de apă proaspătă
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Promovarea şi diversificarea bunurilor  Interesul în continuă scădere pentru artă

culturale în funcţie de cerinţele sau şi cultură
necesităţile culturale  Acțiunile teroriste
 Dezvoltarea locală, includerea în circuitul agro-  Concurență puternică a unor destinații turistice din
turistic. Tunisia si Maroc
 Experize la momumente si reabilitări  Rata crescută a importurilor
44
 Dezvoltarea turismului litoral prin crearea de centre  Pătrunderea ilegală a imigranților din Africa
pentru practicarea sporturilor acvatice  Randament scăzut de la Canalul Suez datorită
 ,,Pensia lui Ferdinand” Activității comerciale globale
 Banii obținuți pentru permisiunea de trecere a vaselor  Furtunile de praf
comerciale prin Canalu Suez  Urbanizarea
 Pensia lui David- ajutorul acordat de SUA
 Iluminatul public modernizat-eficientizar ea costurilor
 Dezvoltarea sistemului informaţional prin TV,
Internet, Cinematograf.
În urma parcurgerii materialelor obţinute din cercetarea primară şi secundară am
realizat o analiză de situaţie prezentată în tabelul de mai jos şi concretizată într-o analiză SWOT.
Analiza SWOT se realizează printr-o analiză internă (analiza punctelor tari şi slabe din
mediul intern de marketing) şi printr-o analiză externă (analiza oportunităţilor şi ameninţărilor
din mediul extern de marketing).
În realizarea acestei analize, Egiptul trebuie privit ca o destinație turistică unitară, care
deține atât puncte slabe, cât si puncte forte și care acționează pe o piață în mișcare, beneficiind
de oportunități, dar lovindu-se de amenințările inerente unei piețe imperfecte.
45
46
V. Analiza LFA
47
VI.CONCLUZII
Egiptul se poate vizita tot anul, având o climă uscată(deşertică), exceptând coasta
Mediteraneană. Media temperaturilor pe timpul iernii (Decembrie-Februarie) este cuprinsă între
20-26AA°C. Dacă mergeţi în această perioadă nu uitaţi să vă puneţi în bagaj şi nişte haine de
toamnă pentru că seara şi dimineaţa este destul de rece, iar vântul bate destul de des. Vara (Iunie-
August), temperaturile sunt destul de ridicate, variind între 27-38AA°C. Dacă mergeţi în acest
sezon nu uitaţi ochelarii de soare, cremă de soare din belşug şi o şapca(pălărie). În caz că aţi uitat
crema de soare acasă sau rămâneţi fără, nu vă faceţi griji, puteţi cumpăra de la magazinele
hotelului unde sînteţi cazat sau din oraş, la preţuri rezonabile.
Perioadă propice de vizitare, pentru a vă bucura şi de plajă fără să vă preocupe prea tare soarele
care arde este mijlocul lunii Aprilie până la începutul lui Iunie şi din Septembrie până la mijlocul
lunii Noiembrie.
În ce priveşte sănătatea apa de la robinet nu este potabilă pentru turişti. Nu folosiţi această apa
nici la spălarea fructelor, pentru că riscaţi să vă treziţi cu dureri stomacale şi scaune diareice.
Folosiţi apa îmbuteliată la sticlă pe care o puteţi cere de la barul hotelului la care sînteţi cazat.
Apa de la robinet poate fi folosită la spălatul pe dinţi, atâta timp cât nu o înghiţiţi. Pentru orice
eventualitate nu uitaţi să vă puneţi în bagaj câteva pastile care să vă ajute în nefericitul caz în
care o să aveţi de a face cu astfel de situaţii neplăcute. Este indicat să refuzaţi politicos şi
ceaiurile cu care sînteţi servit în magazine pentru că apa folosită este de regulă cea de la robinet,
iar standardele de igiena ale egiptenilor sunt destul de scăzute.
În cazul în care v-aţi decis să mergeţi în deşert într-o excursie jeep safari, sau să vizitaţi Valea
Regilor, nu uitaţi să vă luaţi un rucsac cu 2-3 sticle de apa pentru că temperaturile în aceste zone
sunt mult mai ridicate, atingând şi valori de peste 50°C în timpul verii.
La cumpărături, cum? ce? Egiptul este renumit pentru bumbacul său, de aceea aici puteţi găsi
îmbrăcăminte din bumbac de calitate la preţuri atractive. De asemenea aici puteţi găsi parfumuri
pe bază de ulei, articole confecţionate din piele de cămilă de regulă, o şişa pentru a te relaxă cu
prietenii, un papirus care să-ţi aducă aminte de Egipt (fii atent la cele contrafăcute din coji de
banane, condimente, bijuterii sau diverse amintiri legate de civilizaţia egipteană antică. În Egipt
pentru fiecare lucru pe care-l cumpăraţi trebuie să negociaţi pentru a obţine un preţ bun. La
48
magazinele hotelurilor vă puteţi târgui mai puţin decât la magazinele din oraş sau din pieţe.
Farmaciile au preţuri fixe. Obţineţi un preţ bun pentru un produs atunci când îl cumpăraţi la un
preţ echivalent cu 25-40% din preţul iniţial. Pentru a obţine acest preţ, trebuie să aveţi răbdare,
timp şi să vă placă să intraţi în jocul lor. Fiecare egiptean care are un magazin o să încerce să vă
facă să intriaţi în magazinul lui, pentru că el are cele mai bune preţuri.
Dincolo de toate aceste aspecte, Egiptul ramîne un tărîm mistic şi plin de feeria civilizaţiilor de
mult apus, un loc care merită văzut şi „simţit” cu toată fiinţa,
49
VII. BIBLIOGRAFIE
1. Ahmed Z., Parker B., Tourism and Travel in Ancient Egypt, Editura Pro Audio Voices,
San Rafael, 2017
2. Anderson J., Sampson J., Tourism in Egypt, Guide and Information:knowledge in our
existing world, Editura Sonit Education(164p), Londra, 2015
3. Belzoni B.G., Travels in Egypt and Nubia, Editura Byg Bite Books, 2015
4. Baloglu S., Tourism destination images of Turkey, Egypt, Greece, and Italy as perceived
by US-based tour operators and travel agents, 2001
5. Cosmescu I., TURISMUL-Fenomen complex contemporan- Editura Economica , 1998
6. Cucu V., Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1981
7. Gad., I.A., Marketing of products in Arab Republic PF Egypt, Editura Academia de
Studii Economice, Bucuresti, 2006
8. Humphreys A., Top 10 Cairo and the Nile, Editura Eyewithness Travel, 2013
9. Joyce,Tyldesley, Egipt, Editura Enciclopedia RAO, Londra, 2008
10. Luhr James F., Terra – Enciclopedia completă a planetei noastre, Editura Enciclopedia
Rao, Bucureşti,2006
11. Lungu M., Statele Lumii (antologie), Editura Steaua Nordului, Bucureşti,2004
12. Neascu N., Turismul si Dezvoltarea Durabila, Editura Expert., Bucuresti, 2000
13. Nicoară L., Puşcaş Angelica ,Regionare turistică mondială, Editura Presa Unicersitară
clujeană,2002
14. Olariu R.I., Călător in Egipt, Editura MJM,
15. Păcurar Al., Geografia turismului internaţional, Editura Presa Unicersitară
clujeană,1999
50
16. Renata Tatomir, Egipt, Editura Cartea de buzunar, Bucuresti, 2005
17. Shaalan.,M.I., Sustainable tourism development in the Red Sea of Egypt-threats and
opportunities, p83-87, 2010
18. Shafey T., Barakat S., Travel Across Egypt Six Enchanting Regions, Editura
Barakat,2014
19. Sattin A., Egypt-travel Guide, Editura Lonely Planet, 2015
20. Serebin S., Cele mai Frumoase Orase, Editura Litera, 2015
21. Wallis J., Cairo Travel Guide: Sightseeing, Hotel&Shopping, 2015
22. www.descopera.ro
23. www.doxologia.ro
24. www.ecolife.ro
25. www.mediafax.ro
26. www.wall-street.ro
51

Analiza Si Valorificarea Potentialului Turistic in EGIPT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Si Valorificarea Potentialului Turistic in EGIPT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Bucuresti

Analiza si valorificarea potențialului

,,Egiptul este un dar al Nilului´´- Herodot

1.1Particularităţile cadrului fizico-geografic

Situat la E de fluviul Nil se află Deșertul Arabic, cu aspect

1.1.2. Caracterul climatic

În regiunile de coastă, temperaturile variază între un minim mediu de 14 ° C în timpul

1.1.4. Vegetaţie, faună şi sol

Vegetatia este naturală, concentrată aproape in

Fauna este în general extreme de săracă, excepție

O raritate o consitituie pamânturile fertile. Fiecare

Absenţa solurilor este dictată de lipsa unui covor

valori de 4900 de locuitori/ km2 în Cairo.Atinge si valori de 5 locuitori/km2 in zonele desertice. 10

1.3. Aspecte economice

 În al doilea rând în ciuda proiectelor întreprinse de guvernanti, Sahara se extinde

II. Valenţe ale potenţialului turistic al Egiptului

Sfinxul din Giza

Factorii care influenţează dezvoltarea turismului16

2.3. Potentialul turistic antropic

 Muzeul Mumificării şi Medicinii

Colecţiile exemplifică felul cum işi mumificau

 Biserica Greceasca Sf. Gheorghe

Tavanele camerelor mortuare sunt pictate, începând de la Seti I, cu ceea ce se cheamă

 Mormântul lui Ramses IX

Pictură din interioul mormantului lui Ramses I

În stare precară de conservare, este pictat cu scene

 Mormântul lui Ramses IV

Pe tavanul din mormantul său sunt pictaţi cu ocru pe

 Mormântul lui Tuthmosis III

Este neobişnuit căci pentru a ajunge la el,

Se caracterizează prin scenele de pe pereţi reprezentând fragmente din Cartea despre ce

 Mormântul lui Tutankhamon

 Catacombele din Kom es-Shougafa

Egiptul este prea bine cunoscut in primul rand

 Piramida lui Keops (Khufu)

 Piramida lui Kephren

“A doua piramidă” a păstrat spre vârf dalele care o

Este prima formă a tipului de mormânt pe

 Piramida lui Unas

Este situată la sud de piramida în trepte, aparţine

 Moscheea lui Muhammad Ali (de alabastru)

Acesta dispune de numeroase obiective turistice naturale si antropice, unice la nivel

Evaluarea potențialului turistic

Evaluarea potențialului turistic

Orașul contemporan a devenit un sistem de capital,obtinut pe seama milioanelor de

Evaluarea potențialului turistic

Limitele peninsulei: Canalul Suez in partea vestica și

 Sharm el-Sheik se află pe o fâșie de pământ cu vedere la Strâmtoarea Tiran la gura

Evaluarea potențialului turistic

Coasta Mării Roșii

Este o regiune in Estul Egiptului, intinsa pe o suprafață

Evaluarea potențialului turistic

 Unicitatea monumentelor turistice  Instabilitatea politică

 Promovarea şi diversificarea bunurilor  Interesul în continuă scădere pentru artă

S-ar putea să vă placă și