CIRCUIT TURISTIC

Nordul Olteniei Banat Apuseni - Valea Jiului

Student: oroag elia-!lena "rupa: #$%& Spe'iali(are: !)C)T)S)

I.

Indicarea traseului cu prezentarea localitilor i obiectivelor vizitate

Bucuresti-Gaiesti-Rm.Valcea ( Manastirea Horezu) Targu Jiu ( Coloana infinitului, Masa Tacerii, oarta !arutului, Manastirea Tismana)-Valea Cernei"rso#a ( statiunea Herculane)-$e-a lungul %unarii ( &asorelieful lui %ece&al, Cazanele Mari si Mici)-Brezeasca-Clisura %unarii-Mol$o#a 'oua-Buzias"ra#ita-Resita( Muzeul (ocomoti#elor)-Timisoara( alatul Baroc, alatul %icasterial, statuia !f. Treime, muzeul satului &anatean etc.)-)ra$-!iria-!e&is ( statiunea Moneasa)-C*iscau( estera +rsilor)-!tana $e Vale. Valea )riesului)rieseni-Varto,-!carisoara-Cam,eni-)&ru$-Bra$-Ta&ea ( Gorunul lui Horea, Mormantul lui )#ram -ancu-%e#a. Hune$oara( Castelul Huniazilor) Hategetrosani (scurta #izitare)-Valea Jiului (manastirea (ainici)-Rm.Valcea- itestiBucuresti.

I.

Elemente de prezentare generala

- numar turisti. /0 - numar g*izi. 1 - numar soferi. 1 - mi2loc $e trans,ort. . autocar mo$ern, clasificat /3, cu climatizare4 - ,erioa$a $e $esfasurare. 55-56 iulie 5718 - ,ret9,ersoana. :;1 lei *entiune. Co,iii su& 6 ani care $orm in camera cu ,arintii ,latesc $oar contra#aloarea trans,ortului . 56< lei. Co,iii 6-15 ani care $orm in camera cu ,arintii #or ac*ita 07= $in cazare si masa si integral locul in autocar. Pretul include: - trans,ort cu autocar mo$ern, clasificat /3 - 0 no,ti cazare cu $emi,ensiune - g*i$ insotitor $in ,artea agentiei ,e traseu Pretul nu include: - asigurari (storno) - intrarile la o&iecti#e si ser#iciile $e g*izi locali - e>cursii o,tionale (un$e e cazul) IMPORTANT: ?irma organizatoare ,oate mo$ifica traseul in functie $e con$itiile meteo si situatiile ne,re#azute. rezenta la locul $e im&arcare se #a face cu cel ,utin 10 minute inainte $e ora sta&ilita ,entru im&arcare.

III. Descrierea traseului pe zile

Ziua 1/ iulie lecare $in Bucuresti (ora <./7) $in ,arcarea restaurantului Cina (Bi&lioteca +ni#ersitara) s,re Gaiesti cu a2ungere la itesti. )2ungem la To,ologul un$e facem un ,o,as $e o 2umatate $e ora si continuam $rumul s,re Ramnicu Valcea. (a 07 @m $e oras #izitam Manastirea Horezu, cea mai $e seama ctitorie a $omnitorului Constantin Branco#eanu, sinteza a artei romanesti $in acel tim,. 'e continuam $rumul s,re Targu Jiu , locul $e intersectare a im,ortante artere $e circulatie care faceau legatura intre %unare, Transil#ania si Banat. ?acem un tur $e oras si #izitam scul,urile marelui Brancusi. Coloana -nfinita, Masa Tacerii, oarta !arutului. %u,a ce ser#im ,ranzul ,e cont ,ro,riu la terasele $in centrul orasului, continuam $rumul s,re Manastirea Tismana , socotita $e multi $re,t inima "lteniei, situata ,e muntele !tarmina .Continuam $rumul ,e Valea Cernei trecan$ ,rin Baia $e )rama si a2ungem in statiunea &alneoclimaterica Herculane ,a,oi mai $e,arte s,re "rso#a. )ici a#em cazare si cina ,e malul %unarii, in 2urul orei 57./7 la motelul Gura Raului /3. Manastire Horezu Aste cel mai frumos si mai rafinat e>em,lar $e ar*itectura romaneasca inaltata in 1<:/ $e Constantin Branco#eanu 4 a fost inclusa in 1::0 in ,atrimoniul +'A!C". rintre manastirile monumente istorice, care im,o$o&esc ,amantul romanesc, !anastirea "urezi este consi$erata, im,reuna cu sc*iturile sale, ca cel mai re,rezentati# com,le> $e ar*itectura, $efinitoriu ,entru Bstilul &ranco#enescC. Aste asezata in ,artea $e nor$ a 2u$etului Valcea, ,e $rumul national %' <6 Ramnicu Valcea Targu Jiu, la ,oalele muntilor Ca,atanii, stra2uita $e co$rii, intr-un loc ,lin $e farmec si singuratate, a carui liniste o tul&ura $oar cantecul *u*urezilor, acele ,asari $e noa,te care au $at, ,ro&a&il, numele acestor locuri si al manastirii .

)nsam&lul scul,tural al lui BrDncuEi se aflF Gn Parcul #entral din oraul $%rgu &iu i cuprinde mai multe componente care se %ntind pe o distan de aproape 1'( )ilometri. Masa TFcerii, oarta !Frutului Ei Coloana -nfinitului, toate unite Gntr-o creaie desv*rit +cut de m*inile artistului rom*n ,r*ncui, lFsDn$u-ne o mare a#ere cu care ne mDn$rim oriun$e Gn lume. Minunata creaHie a lui BrDncuEi a fost realizatF %ntre anii 1-./01-.1 Ei s-a nFscut la solicitarea 2igii 3aionale a 4emeilor 5or6ene' %n 1-.(' care au gDn$it cF tre&uie a$us un omagiu eroilor gor2eni care au cFzut ,e cDm,ul $e lu,tF Gn rimul RFz&oi Mon$ial. Constantin BrDncuEi a rFs,uns acestei solicitFri Ei nu a acce,tat sF fe ,lFtit ,entru creaHia sa.

Ziua / . iulie Mic $e2un &ufet sue$ez ( 7;.77). %u,a #izitarea orasului "rso#a ne in$re,tam s,re statiunea Herculane ,e care $e asemenea o #izitam tim, $e o ora. %rumul ne ,oarta $e-a lungul %unarii in urmatorii 178 @m. Vom a#ea ocazia sa a$miram &asorelieful lui %ece&al scul,tat in stanca, Cazanele Mici si Cazanele Mari, trecem ,rin Berzeasca , Clisura %unarii si %u&o#a a2ungan$ in Mol$o#a 'oua. ranz ,e cont ,ro,riu la o,asul Turistic si a,oi continuarea $rumului s,re Buzias, trecan$ ,rin "ra#ita, Resita un$e #izitam Muzeul (ocomoti#elor. Continuam s,re Bocsa , Berzo#ia , statiunea Buzias . Cazare si cina in Buzias, in 2urul orelor 57./7 la Hotel arc /3. Basorelieful lui Decebal. -$eea construirii acestei statui i-a a,arinut omului $e afaceri romDn -osif Constantin %rFgan, un istoric amator, i a $urat 17 ani (1::8-5778) ,entru ca cei 15 scul,torial,initi sF o termine, realizarea ei costDn$u-l ,e %rFgan, Gn final, ,este un milion $e $olari. In com,araie cu scul,turile realizate ,e Muntele Rus*more, a cFror realizare a $urat tim, $e 18 ani (1:56-1:81), la acel ,roiect lucrDn$ ,este /77 $e scul,tori-al,initi, statuia regelui %ece&al s-a $esfFurat ,e tim, $e zece ani i 15 ,ersoane au lucrat la realizarea ei. A>ecutarea acestei lucrFri s-a $esfFurat su& con$ucerea scul,torului romDn ?lorin Cotarcea, ea realizDn$u-se Gn ciu$a ,ericolului re,rezentat $e GnFlimi, cFl$urF i #i,ere. e ,ontonul $in golful Mraconia un$e se aflF aceastF, cea mai mare scul,turF Gn ,iatrF $in Auro,a, se ,oate a2unge $oar ,e a,a, cu &arca. entru mo$elarea stDncii s-a folosit ,este o tonF $e $inamitF. A>ecutarea lucrFrii a Gnce,ut Gn #ara anului 1::8, cu $efrisarea co,acilor care Gm,F$ureau stDnca. ),oi s-a trecut la curFarea rocilor, a stDncilor masi#e care ,uneau Gn ,ericol #iaa oamenilor. 'u s-au ,utut folosi nici un fel $e utila2e grele, toate uneltele $e lucru fiin$ trans,ortate cu &arca i cu saci $e 87-07 $e @ilograme Gn s,inare.

Cazanele Dunarii. In aceastF zonF, %unFrea strF&ate cea mai GngustF Ei mai gran$ioasF zonF a %efileului %unFrii, Cazanele %unFrii. Cazanele au o lungime $e circa : $e @m. In unele locuri %unFrea se GngusteazF ,nF la 5/7 m, Gngreunn$ na#igaHia. ?lu#iul este mFrginit $e ,ereti #erticali, stncosi. )$ncimi ma>ime $e circa 60 m. In sectorul Cazanelor #iteza $e scurgere a a,ei $e,FEeEte 0 m9s. rin Cazanele %unFrii se GnHelege ,orHiunea $e $efileu cu,rinsF Gntre gurile $e #Frsare a rurilor la#ise#iHa Ei "gra$ena, fiin$ formate $in $ouF ,orHiuni $istincte. Cazanele Mari Ei Cazanele Mici, $es,FrHite Gntre ele ,rintr-un golf semicircular, &azinetul %u&o#a.

Ziua ./ 7 iulie Mic $e2un &ufet sue$ez ( 7;.77). lecare s,re ,rimul oras cu inluminatul sta$al electric, Timisoara un im,ortant centru cultural si $e in#atamant. Ca o&iecti#e turistice ,utem enumera alatul Baroc cel mai #aloros monument istoric , alatul %icasterial, statuia !f. Treime, muzeul satului &anatean etc.Continuam $rumul s,re )ra$ , ,rimul oras im,ortant la intrarea in tara $ins,re Auro,a centrala ( #izitare ) , !iria, !e&is statiunea Moneasa . Cazare la *otel arc /3, ,iscina interioara . %e2un ,e cont ,ro,riu la terasa *otelului. %u,a amiaza ,rogram li&er in statiune. !eara, cina la *otel.

Palatul baroc alatul Vec*ii refecturi, $enumit Ei J alatul BarocC, re,rezintF unul $intre cele mai #aloroase monumente istorice ale TimiEoarei. Caracteristicile construcHiei au fa#orizat alegerea sa ,entru funcHiunea $e muzeu $e arta, s,aHiile oferite $e cla$ire ,utDn$ fi a$a,tate cu minime mo$ificFri cerinHelor $e e>,unere ale muzeografiei contem,orane. )stfel, ,e $e o ,arte am,lasamentul Gntr-un s,aHiucentral Ei #ast al nucleului istoric al oraEului fa#orizeazF ,olarizarea interesului #izitatorilor, iar ,e $e altF ,arte, s,ecificul ar*itectural face ,osi&ilF $i#ersitatea funcHionalF im,usF $e ,rogramul muzeal Ei accentuarea concor$anHei Gntre construcHie Ei noua sa $estinaHie.

Statuia Sf. Treime

Statuia Sfintei Treimi este nlat n mijlocul Pieei Unirii i aminte te de ncetarea epidemiei de cium care devastase ntreg Banatul, lucru pentru care localnicii o cunosc sub numele de Statuia Ciumei. Statuia dateaz din !"#.

Ziua 7/ ( iulie Mic $e2un &ufet sue$ez ( 7;.77). lecare s,re !e&is, Varfurile, !tei, C*iscau un$e #om #izita estera +rsilor, ,estera unicat in Auro,a. %u,a #izitare ne in$re,tam s,re Beius, !tana $e Vale ( ,erla ),usenilor) cu renumitul -z#or al Minunilor. %e2un ,e cont ,ro,riu la *otel -a$olina $in statiune. Re#enim in statiunea Moneasa un$e #om ser#i cina la ora 57./7.

Pestera Ursilor estera +rsilor este unul $in cele mai cunoscute o&iecti#e turistice $in Romania si face ,arte $in categoria o&iecti#elor turistice care tre&uie #izitate cel ,utin o$ata in #iata. -n cele ce urmeaza $orim sa #a ,rezentam un scurt istoric al ,esterii, $e la $esco,erire ,ana in zilele noastre, alaturi $e o scurta $esriere. Cum a fost descoperita Pestera Ursilor? estera +rsilor a fost $esco,erita in urma unor lucrari e>ecutate la o cariera aflata in ime$iata #ecinatate a satului C*iscau $in comuna eietroasa, 2u$etul Bi*or $in Romania. 'orocosul, al carui nume s-a legat ,entru tot$eauna $e estera +rsilor, este Traian Curta. %omnul Traian lucra ,e atunci la cariera si in urma unei e>,lozii controlate, $e rutina, a o&ser#at o cra,atura in roca, care ulterior s-a $o#e$it a fii singura cale $e acces catre o lume $in a$ancuri, e>trem $e s,ectaculoasa. Traian Curta a fost ,rimul care a co&orat in necunoscut, un$e a $esco,erit sc*elete, care ,e moment nu au ,utut fi atri&uite nici unei s,ecii cunoscute. )cest lucru a $at nastere unor s,eculatii ,otri#it carora in actuala estera a +rsilor ar fi trait zmei, creaturi cu ,uteri su,ranaturale. -n urma cercetarilor si analizelor efectuate $e catre s,ecialisti, s-a sta&ilit ca acele sc*elete a,artin unei s,ecii, $is,arute $e ,e su,rafata ,amantului, o s,ecie $e urs $e ca#erna (+rsus !,elaeus). +rsul $e ca#erna sau ursul $e ,estera cum mai este cunoscut, a#ea $imensiuni im,resionante fata $e s,eciile $e ursi e>istente in Romania in momentul acual si c*iar in lume.

Ziua (/ 8 iulie Mic $e2un &ufet sue$ez ( 7;.77). lecan$ ,e traseul Varfurile , Valea )riesului ( tara motilor) , )rieseni, Varto, . (a Varto, se #a face un scurt ,o,as iar $u,a aceea #om a2unge in localitatea !carisoara. %rumul continua s,re )l&ac, Cam,eni. %e2un ,e cont ,ro,riu ,e traseu. )2ungem la )&ru$, Bra$ , Te&ea un$e #om #izita gorunul lui Horea si mormantul lui )#ram -ancu. -n 2urul serii a2ungem la %e#a un$e se #a realiza cazarea si se #a lua cina la Hotel %e#a /3. Gorunul lui Horea Gorunul lui Horea este un gorun (ste2ar $e $eal) #ec*i $e circa 877 $e ani, cu circumferinta $e : metri, aflat Gn locul numit K anteonul MotilorK $in satul Te&ea (2u$etul Hune$oara). !u& acest co,ac, Gn anul 16;8, Horea i-a c*emat la lu,ta ,e motii a$unati, Gn$emnDn$u-i la rascoala. In a,ro,ierea gorunului (aflat Gn cimitirul satului), la circa /7 metri mai la nor$, este Gngro,at )#ram -ancu ($ece$at in se,tem&rie 1;65). entru a fi ,rote2at $e $istrugerea ,rin uscare si ,utrefactie, Gn anul 1:58 a fost legat cu cercuri $e otel si cimentat Gn interior. entru a ,ermite $ez#oltarea coroanei, trunc*iul ar&orelui a fost retezat la Gnaltimea $e : metri, $e un$e s-a $ez#oltat o creanga laterala. Coroana gorunului a fost $o&orDta la ,uternica furtuna care s-a a&atut asu,ra regiunii Gn iulie 5770.

Mormantul lui A ram !ancu (a Te&ea , localitate cu nume $e rasunet istoric se afla langa Biserica #ec*e ce $ateaza $in sec. LV-- mormantul sfant ,entru romani al marelui -ancu . Tot aici se ,astreaza intr-o ,latosa ,rotectoare $e ciment, gorunul lui Horea cel care a a$unat io&agii romani $in Tara Motilor la lu,ta im,otri#a grofilor mag*iari care ii asu,reau si ,ersecutau miseleste. (a &iserica $in Te&ea este un loc $e inc*inaciune la care ar tre&ui sa #ina romanii $in toata tara, s,re a $e,une res,ectul lorl la locul $e #eci al Craiului Muntilor.

Ziua 8/ / iulie Mic $e2un &ufet sue$ez ( 7;.77). +rcare la cetatea %e#ei cu funicularul si #izitarea orasului. lecare $in %e#a cu traseul Hune$oara ( #izitare castelul Huniazilor ), Hateg, etrosani ( scura #izitare) , Valea Jiului, Manastirea (ainici , Tg. Jiu. %e2un ,e cont ,ro,riu. Continuam $rumul ,rin Ramnicul Valcea itesti. !osire la Bucuresti, in fata restaurantului Cina, in 2urul orei 51.77. Castelul Huniazilor +nul $intre cele mai im,ortante monumente $e artF feu$alF goticF $in Auro,a, castelul Huniazilor (numit uneori i castelul Cor#inetilor) a fost construit in secolul L-V ,e locul unui #ec*i castru roman, lDngF ,DrDul Mlasti. Castelul a fost $Fruit $e cFtre regele !igismun$ - $e (u>em&urg cneazului Voicu tatFl lui -ancu $e Hune$oara. Castelul intrF Gn ,osesia acestuia $u,F moartea tatFlui sFu i ince,e un ,roces $e mo$ernizare, am,lificare a fortificaiei (1887-180/). Castelul Huniazilor a fost folosit Gn s,ecial ca ree$inF no&iliara, $o#a$F fiin$ i li,sa unor ,erimetre secun$are $e a,Frare. !Flile construite Gn aceastF ,erioa$a sunt !ala %ietei i !ala Ca#alerilor. Mai tre&uiesc amintite i Turnul Ca,istrano ($u,F numele unui #estit cFlugFr), Turnul &uz$uganelor i Bastionul al&.

Manastirea "ainici !u,ranumitF KMireasa $in $efileuK, $atoritF faHa$ei sale $e un al& ,uternic, MFnFstirea (ainici se aflF Gn %efileul Jiului, la 2umFtatea $rumului $intre TDrgu Jiu Ei etroEani. (acaEul $e cult este consi$erat liantul cre$incioEilor $in "ltenia cu cei $in )r$eal, $atoritF aEezFrii sale geografice. Biserica #ec*e, ctitoritF $e cDHi#a &oieri, ar fi fost ri$icatF ,e locul unui sc*it construit $e !fDntul 'ico$im. Ca mai toate mFnFstirile Gor2ului, i-a ser#it $re,t refugiu lui Tu$or Vla$imirescu. +rmFrit $e turci, el s-a ascuns aici $eg*izat Gn cFlugFr. ConstrucHia cFii ferate Ei refacerea $rumului Bum&eEti-(i#ezeni au Gnsemnat $e#astarea Ei ocu,area a&uzi#F a terenurilor. %u,F Re#oluHie, a fost construitF o &isericF mai mare, unicF ,rin fa,tul cF are $ouF ni#eluri. !unt ,ractic $ouF &iserici su,ra,use, cu o tematicF iconograficF a,arte. In anul 577<, la MFnFstirea (ainici a fost a$usF cea $e-a cincea copie realizatF Gn ultimii o sutF $e ani $u,F icoana fFcFtoare $e minuni a Maicii %omnului $e la Muntele )t*os. (FcaEul $e cult se aflF la 50 $e @ilometri $e etroEani Ei la /5 $e @ilometri $e TDrgu Jiu, iar locuri $e cazare Gn zonF sunt $in &elEug.

I9. :naliza de pre

%enumirea acHiunii turistice.CVacanta in tara ta N erioa$a $e $esfFEurare. 55-56 iulie 5718. Gru,ul minim. /0 $e ,ersoane. A>tras $in ,rogram. 'or$ul "lteniei Banat ),useni - Valea Jiului Beneficiar. turiEti romDni $ornici $e $rumetii sF cunoascF RomDnia, Gn s,ecial mFnFstirile, muzeele si castelele istorice. "rganizator gru,. )genHia touro,eratoare +,artago ToursCal'ula.ia pre.ului de /0n(are 12)V)3 3r #rt 1. 5. /. 8. 0. <. 6. ;. C*eltuieli $irecte (C.%.) :rticole de calculatie Elemente de c;eltuieli c*eltuieli cu cazarea c*eltuieli cu alimentatia c*eltuieli cu trans,ortul c*eltuieli culturale Elemente de calcul 87euro9noa,te > < no,Hi 87euro9zi > 6 zile <77@m > 7,67euro9@m 9aloare a e turist 587 5;7 16 07 87 87 81 <7 Total ;877 :;77 0:0 1607 1877 1877 18/0 5177

Total C.%. )sigurare Comision TV) Total costuri 18. Rotun2ire P 10. Total .V. 1<. Total .V. (euro) 1 euro Q 8,8 R"'

:. 17. 11. 15. 1/.

intrari la muzee, case memoriale,cetati, castele, ,liante c*eltuieli organizarea unei mese festi#e, a organizatorice unui ,icnic, inc*irierea unui local. c*eltuieli cu g*i$ul 1 g*i$ > 1077 (cazare, masa, cota g*i$) c*eltuieli cu soferul 1 Eofer > 1/77 (cazare,masa, cota sofer) alte c*eltuieli $i#erse forme $e agement4 ,lata unui ca$ru me$ical in cazul unui gru, cu ,ro&leme $e sanatate etc. (1O...O;) (/=> C.%.) (57=> C.%.) (58= > comision) (:O17O11O15)

6<; 5/,78 10/,< /<,;<8 :;1,0 7,0

5<;;7 ;7<,8 0/6<.77 15:7,58 /8/05,0 5,0 /8/07 6;7/

(1/P18)

:;1 55/

9. #ondiiile de comercializare
- segmentul $e turiEti cFruia i se a$reseazF ,ro$usul turistic. celor interesaHi $e cFlFtorii. - ,ro$ucFtorul. agenHia touro,eratoare J<artago $ours= - canalul $e $istri&uHie. ><artago $ours= consumator final (turist) - mo$alitFHi $e ,latF. Gn 5 rate, ultima cu cel ,uHin o sF,tFmDnF Gnainte $e ,lecare.