JUDETUL BRASOV

DESPRE JUDETUL BRASOV

Situat n partea central a rii, pe cursul mijl ciu al Oltului, n interi rul Arcului !arpatic "i ju#eul Bra" $ se n$ecinea% cu pt ju#ee& La est se mr'ine"te cu ju#eul ! $asna, n su#(est cu ju#eul Bu%u, n su# cu ju#eele Pra) $a, D*m+ $ia "i Ar'e", la $est cu ju#eul Si+iu, iar n n r# cu ju#eele ,ure" "i -ar')ita&

P pulaia este a"e%at n . municipii/ Bra" $ 0rese#inta #e ju#et1, 2'ra", Scele "i ! #lea, 3 ra"e 0Pre#eal, R*"n $, Rupea, Vict ria, 4rne"ti, 5)im+a$1 "i .6 c mune& Peste 789 #in p pulatia ju#etului sunt r mani, 79 ma')iari, 69 rr mi si restul 'ermani si alte etnii& :n ju#etul Bras $ traiesc apr ;imati$ 3<<&<<< #e ameni& Ju#etul Bras $ cupa unul #intre primele l curi in t pul cel r mai $i%itate l curi #in tara, a$an# = arte multe =rumuseti ale naturii&

RELIEFUL SI CLIMA JUDETULUI BRASOV

>n su#ul ju#eului se 'sesc pe spinrile cel r mai imp rtante masi$e carpatice/ 2'ra" ? cu $=& , l# $eanul @8.6 m, Buce'i ? cu $=& Omul @8<A m, Piatra !raiului ? cu $=& La Om @@6B m, !iuca" ? cu $=& !iuca" CB83 m, Piatra ,are ? cu $=& Piatra ,are C7.. m, "i parte a ,unil r >nt rsura Bu%ului&Spre n r# munii #escresc n nlime, cele mai nalte $*r=uri =iin# !ristianul ,are ? C7<@ m, !iuma ? C3C7 m "i ,'ura ! #lei #in ,unii ! #lei, Varna ? C@A@ m "i !etuia ? CC<8 m& Relie=ul mai c nine re'iune #e c line su+carpatice, #epresiunile cu n=i"are #e "esuri ale Drii B*rsei "i Drii 2'ra"ului "i, n =ine, #inc l #e Olt su#ul P #i"ului Transil$aniei& !el mai imp rtant r*u este Oltul, care str+ate ju#eEul pe #istanE #e @C< Fm& Pe parcurs primeGte/ Bara ltul, V*r')iGul, Aita, - m r #ul, Valea ,are, R*ul He'ru, TimiGul, B*rsa, 5)im+Gelul, Iinca, S*m+ta, VulcniEa, Se+eGul, Beri$ iul, Brea%a, ViGtea Gi R #+a$ul& >n cate' ria apel r sttt are se nscriu lacurile 'laciare #in ,unEii 2'raG 0Urlea, P #ra'ul1 Gi cele antr pice pentru alimentarea cu ap p ta+il a l calitEil r& !lima ju#eEului este temperat(c ntinental, mai precis caracteri%at #e n ta #e tran%iEie ntre clima temperat #e tip ceanic Gi cea temperat #e tip c ntinentalJ mai ume# Gi rc r as n % nele m ntane, cu precipitaEii relati$ re#use Gi temperaturi uG r sc%ute n % nele mai j ase& Pe $*r=ul Omul se nre'istrea% cea mai j as temperatur me#ie anual 0(@,3 !1 Gi cea mai ri#icat me#ie #e precipitaEii anuale #in Ear 0C&6.3 mm1& Temperatura me#ie anual n ju#eE este #e 7 !& Temperatura minim a+s lut pe Ear a = st nre'istrat la @8 ianuarie CB.@ n l calitatea B # 0(67,8 1& V*nturile nu prea str+at #epresiunile, #ar pe culmile munEil r ajun' c)iar Gi la @8(6< mKs& V*nturile #e $est a#uc pl i, iar cele #inspre n r# Gi n r#(est c ncur la pstrarea timpului =rum s&

FLORA SI FAUNA JUDETULUI BRASOV

Ju#etul Bras $ pre%inta mare #i$ersitate #e plante si $e'etatie + 'ata& Are printre cele mai intinse supra=ete #e pa#uri #in tara, unele =iin# #eclarate re%er$atii naturale 0,untele Tampa, Piatra !raiului, Pa#urea B 'atii1& :ntalnim #easemenea si mare #i$ersitate #e plante& ,ulte sunt #eclarate m numente ale naturii 0'ar =ita Pietri !raiului, 2l are #e ! lt1& :n % na Orasului 4arnesti se intlnesc cele+rele re%er$atii cu narcise& Alte re%er$aii "i m numente ale naturii/ Ba%ttele #e la Rac " 0re%er$aie 'e l 'ic n $estul munil r Persani, l*n' Rupea, pe DH Bra" $( Si')i" ara, ce cuprin#e spectacul ase = rmaiuni erupti$e +a%altice1J ,la"tina #e la -rman 0re%er$aie + tanic la C7 Fm n r#(est #e Bra" $, ce a#p ste"te =l r "i =aun rar cu numer ase relicte 'laciareJ aici cresc "i plante carni$ re1J Purcreni 0re%er$aie pale nt l 'ic "i 'e l 'ic #in ,unii nt rsurii, la 3 Fm #e Satulun', un#e s(a i#enti=icat + 'at as ciaie #e c rali "i crustacee1J Punctul = sili=er Ormenl" 0re%er$aie pale nt l 'ic #in estul ,unil r Persani, cun scut pe plan internai nalJ = silele aparin cretacicului superi r1& Animalele sl+atice trin# retrase n p#urile #in mprejurimi& Turi"tii care se a$enturea% n acestea sunt a$erti%ai c p t nt*lni ur"i, lupi sau $ulpi& ,untele T*mpa este #eclarat re%er$aie natural 0@<6,. )a1 care pr tejea% c*te$a specii #e plante rare "i en#emice& Spre e;emplu, pe $ersantul su#ic e;ist mici supra=ae cu $e'etaie #e step&

,unicipiul +ras $( rasul meu natal

Bras $, rese#inta ju#etului cu acelasi nume, este situat in partea central( estica a R maniei, la p alele $ar=ului Tampa 0B3Am1& Terit riul a#ministrati$ al rasului se inca#rea%a in partea su#ica a #epresiunii Bras $ului, la c ntact cu rama munt asa, respecti$ cu =lu;ul intern al !arpatil r Orientali& !ele mai $ec)i #ate # cumentare atest e;istena ra"ului Bra" $ n anul C@6., cu numele #e LMOROHAN, ap i n C@8@ su+ numele #e LBARASUN "i n C@77 su+ cel #e LBRASON, ra"ul #e%$ lt*n#u(se n c n#iiile c l ni%rii Drii B*rsei cu p pulaie 'erman

PRIMA SCOALA ROMANEASCA DIN SCHEII BRASOVULUI Prima Scoala Romaneasca, construita in 1 !", #astrea$a elementele stilului %aroc &e la mo&i'icarile care i(au 'ost a&use in anii 1)*+(1)*1, Aici se -asesc unele &intre cele mai im#ortante manuscrise ale istoriei romanesti,

BISERICA NEA.RA este unul &intre cele mai re#re$entati/e monumente &e ar0itectura -otica &in Romania, Initial s(a numit Biserica S'anta Maria, #ana in anul 1*1! can& o a/ut loc un incen&iu care a &istrus #artial cla&irea, inne-rin&u(i $i&urile, Atunci a #rimit numele actual 2 Biserica Nea-ra, In clo#otnita %isericii se a'la cel maimare clo#ot &in Romania, un clo#ot &in %ron$ care cantareste * tone, Biserica a&a#osteste o im#ortanta si /aloroas3 colet4ie &e co/oare orientale 5#este 1++6, Stranele &in interior constituie un alt element &e #atrimoniu al Bisericii Ne-re, la care se a&au-a si renumita or-a, cu ,+++ &e tu%uri, instalata in 117!,

CASA S8A9ULUI 5MU:EUL ;UDE9EAN DE IS9ORIE In anul 1 <+ a 'ost ri&icata in #iata centrala a /ec0ii cetati, #rimaria orasului, numita Casa S'atului ,La ince#utul secolului ==, Casa S'atului urma sa 'ie &emolata si inlocuita cu o cla&ire a&ministrati/a mo&erna, Acest lucru a 'ost e/itat &oar &atorita unei #uternice cam#anii &e #resa #entru mentinerea /ec0iului monument istoric, Din 1!"+ cla&irea -a$&uieste Mu$eul &e Istorie a >u&etului Braso/, E?#o$itia #ermanenta a Mu$eului ;u&etean &e Istorie Braso/@ ABraso/ 2 istorie, cultura, ci/ili$atieB este or-ani$ata Cn 1) sali cu 777 #iese e?#use in 1<7 /itrine

JUNIIBRASOVULUI
JuniiBraoveni, JuniiBraovului sau i mai corect s#us Junii din cheii Braovului sunt un -ru# &e c3l3rai &in c0eii Brao/ului, ast3$i cu 'uncie ceremonial3, care, an &e an, &e'ilea$3 #e str3$ile Brao/ului, Dn 'iecare an, Cn c0eii Brao/ului, Cn #rima &uminic3 &e &u#3 Paster atEt %rao/enii cEt i turitii asist3 la un s#ectacol cu elemente &e mit, rit, ceremonial i ma-ie, Este /or%a &es#re &e'ilarea >unilor i mani'estarea o%iceiurilor #e care ace tia le(au motenit &in tim#uri str3/ec0i,

Dn &imineaa s3r%3torii >unii co%oar3 c3lare Cn cetate, trec #e la /3ta', arma mare i arma mic 5ser>e6, &u#3 care Cn >urul orei 1+ se Cn&rea#t3 s#re Piaa Prun&ului 5a$i Unirii6 &in 'aa Bisericii S'Entul Nicolae, un&e se Cncon>oar3 statuia eroului necunoscut, nu Cnainte ca #reotul #aro0 sa le s'ineasc3 stea-urile #rintr(o scurt3 slu>%a, Urmea$3 Cncolonarea -ru#urilor &u#3 o or&ine %ine sta%ilit3 i &e/enit3 tra&iional3@ mai CntEi ;unii 9ineri, urmai &e ;unii B3trEni, Curcani, Doro%ani, Brao/ec0eni, Roiori i Al%iori, Coloana este &esc0is3 &e 'an'ar3, 8iecare -ru# are Cn 'runte /3ta'ul, urmat &e ste-ar, Cnca&rat &e cei &oi arma iF, V3ta'ul #oart3 lenta roie #e #ie#t, iar armaii mare i mic, al%astr3 i -al%en3, 'ormEn& ast'el tricolorul, ca #e /remea cEn& aceasta era inter$is, PlecEn& &in Prun&, ;unii 'ac un #o#as la 9roia C3#itanului Ilie Birt, un&e cEnt3 GHristos a Cn/iatHB, 'iecare -ru# Cn #arte, a#oi co%oar3 #e stra&a Mureenilor #En3 la Bule/ar&ul Re/oluiei, &u#3 care urc3, ocolin& #e stra&a Nicolae B3lcescu, trec &e GPoarta c0eiB, Cn sus #e stra&a C3#itan Ilie, stra&a Pe 9ocile s#re GCa#ul SatuluiB #e stra&a Po&ul Cre ului i &e aici la Pietrele lui Solomon,O&at3 a>uni la Pietrele lui Solomon, Cntr(un s#len&i& am'iteatru natural, >unii se r3s#En&esc #e cele &ou3 #latouri la locurile amena>ate &in mo i str3moi, la mesele lor, care alt3&at3 erau ni te ri&ic3turi &e #3mEnt 5eminente romane6, &ar a$i s(au a e$at #este ele mese &e lemn i metal, Petrecerea Cnce#e #rin ie irea la 0or3 i aruncarea %u$&u-anului, #e melo&ia cunoscut3 ca GHora >unilorB, Urmea$3 i alte >ocuri@ sEr%3, %rEul, %rea$a, %3tuta ,a,, 'iin& in/itate la >oc i 'etele, O &ata cu ora sta%ilita #entru inc0ierea mani'ertari -ru#urile &e >uni &e incolonea$a in orin&ea sta%iliata si stiuta si se in&rea#ta s#re Piata Uniri un&e 'iecare -ru# canta #entru ultima &ata Hristos A In/iat si a#oi -ru#urile &e >uni se &es#art luan& ast'el s'arsit &e'ilarea calare a >unilor,

PIA9A S8A9ULUI BRASOV Piaa Sfatului era, Cn E/ul Me&iu, locul Cn care Cn BraIo/ se or-ani$au tEr-uri atEt #entru ne-ustorii saIi Ii romEni cEt Ii #entru cei /eni4i &in Un-aria, Se a>un-ea Cn #ia4a #rin stra&a V3mii 5actuala MureIenilor6, iar lEn-3 stra&3 erau /3muite m3r'urile, Casa S'atului &in centrul #ie4ei, era locul un&e 'iecare ne-ustor tre%uia s3(Ii aIe$e mar'a, iar 'unc4ionarii oraIului se asi-urau ca aceste locuri sa 'ie res#ectate, Construita in 1 <+ a 'ost si #rimaria orasului, marea Casa a S'atului este in centrul #ietei si -a$&uieste un mu$eu &e istorie &esc0is in 'iecare $i cu e?ce#tia $ilei &e luni, Casa S'atului urma sa 'ie &emolata si inlocuita cu o cla&ire a&ministrati/a mo&erna, Acest lucru a 'ost e/itat &oar &atorita unei #uternice cam#anii &e #resa #entru mentinerea /ec0iului monument istoric,

Din 1!"+ cla&irea -a$&uieste Mu$eul &e Istorie a >u&etului Braso/, E?#o$itia #ermanenta a Mu$eului ;u&etean &e Istorie Braso/@ ABraso/ 2 istorie, cultura, ci/ili$atieB este or-ani$ata Cn 1) sali cu 777 #iese e?#use in 1<7 /itrine si cu o su#ra'a4a -ra'ica totala &es'asurata #e <1+ m# 5"+ #anouri6, E?#o$itia este structurata #e trei sectoare@ ar0eolo-ie 5su%sol6, istorie me&ie 5#arter6, istorie mo&erna 5eta>6,