Sunteți pe pagina 1din 17

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN VASLUI


COLEGIUL ECONOMIC ANGHEL RUGINA VASLUI

Lucrarea de certificare a
Competentelor profesionela
-Nivel de calificare IV-

Profil:Servicii
Domeniul:Turism si alimentatie
Calificarea:Tehnician in turism
Coordonator
Prof.Dima Laura
Absolvent:
Isaila Nicolae-Alin
Clasa a XII-a G

Produsul turistic in Delta Dunarii

CUPRINS
1.Argument
2.Capitolu 1. Produsul turistic
1.1 Definirea produsului turistic
1.2 Caracteristicile produsului turistic
3.Capitolu 2. Elementele component ale produsului turistic
2.1 Patrimoniul turistic
2.2 Elementele de infrastructura
2.3 Cadrul institutional
2.4 Caii de acces
2.5 Salariatii din turism
2.6 Servicii turistice
4.Capitolu 3. Produsul turistic din Delta Dunarii
3.1 Descrierea succinta a zonei
3.2 Prezentare obiective turistice

Argument
Motivul pentru care am ales aceasta tema,pentru lucrarea de certificare a
competentelor profesionale este in principal fascinatia pe care am acumulat-o
datorita unor numeroase documente pe care le-am urmarit despre frumoasa si
minunata Delta a Dunarii.Farmecul acesteia m-a incantat nespus de mult si m-a
lasat placut impresionat de tot cea ce are in dotare.
Un alt motiv bine intemiat pentru care am ales Delta Dunarii este si dorinta
mea arzatoare de a vizita si colinda acest mirific loc.Sub aspect turistic,Delta
exercita un adevarat miraj,mii de turistii romani si straini sunt dornici sa vada cu
proprii ochii aceasta fermecatoare regiune,interesul de a cunoaste Delta ii trezeste
in primul rand linistea.
Delta este un loc bun de relaxare si excellent pentru amatorii de diferite
activitati cum ar fi:sporturi nautice,pescuit si vanatul sportive,zboruri de agreement
deasoura deltei cu avionul.
Delta Dunarii are un mare prestigiu nu numai la noi in tara ci si peste
hotare,numerosi turisti straini sunt atrasi de incantatoarele peisaje ale acesteia.De
accea Delta a cunoscut de-a lungul timpui o importanta dezvoltare economica
datorita turismului si a reusit sa se clasifice printe cele mai importante zone
turistice din Romania.
Delta Dunarii ne rezerva surprise in orice perioada a anului,indifferent de
anotimp,natura nu moare nici in sezonul rece, ci se conserva si se pastreaza pana
la o usoara imblanzire a vremeii.

1.1 Definirea produsului turistic


Majoritatea specialistilor defines produsul prin ceea ce ofera unuia sau mai
multor client.In aceasta viziune el reprezinta un ansamblu de elemente tangibile si
intangibile care procura anumite servicii cautate de unul sau mai multi cilenti bine
precizati.Aceasta definitie generala este perfect adaptabila si in domeniul turistic
Astefel produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri material
si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei personae intre momentul
sosirii si momentul plecarii de la destinatia turistica.De retinut deci ca produl
turistic este constituit atat din bunuri material,cat si din servicii.
Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel
putin trei categorii de elemente:
-un patrimoniu de resurse natural,cultural,artistice,istorice,medicale care formeaza
cadrul fizic de baza care vor manifesta o atractie pentru turisti,incitandu-i la voiaje
-anumite elemente de infrastructura sau echipamente care,desi nu genereaza
motivatia sau cererea de turism,contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia
-unele facilitate de acces,legate de mijloacele de transport(vehicule si cai de
comunicatie) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
1.2 Caracteristicile produsului turistic
Facand parte din categoria serviciilor,produsul turistic are,la modul general
aceleasi caracteristici cu acestora:
-intangibilitatea
-eterogenitatea
-simultancitatea productiei si consumului
-contactul dintre prestator si client
-participarea clientului la realizarea serviciului
Caracteristici specific:
-complexitatea
-integrarea mediului geographic
-integrarea in economic-social

Complexitatea rezulta din multitudinea componenetelor,a participantilor si


tipurilor de produse.
Multitudinea componentelor
Produsul turistic este alcatuit din diferite component,care dau contur
acestuia:transport,cazare,alimentative,agreement.
Multitudinea participantilor
In rare cazuri produsul turistic in totalitatea lui este asigurat de un singur
agent economic.De regula,firmele care participa la realizarea unui produs turistic
nu sunt integrate nici pe vertical,nici pe orizontala,intr-o organizatie unica,intre ele
existand,cel mult,intelegeri sau acorduri mai mult sau mai putin formalizate.
Multitudinea tipurilor de produse
Termenul de produs turistic este folosit cu destul de multa largime,pornind
de la un simplu hotel sau restaurant continuand cu un parc de distractie si
terminand cu un ansamblul acestora si a altora cum este transportul,oferite
clientului ca un pachet omogen.Se obisnuieste ca o serie de produse individuale sa
fie apelate cu proprii termini:produs hotelier,produs de restaurant,produs de
agreement.
Integrat in mediul geografic
Mediul geografic are un potential natural care in multe cazuri reprezinta
atractia principal a turistilor.Cadrul natural participa direct la crearea produsului
turistic cat si indirect prin crearea unei ambiante alaturi de alte atractii
turistice.Mediul geografic constituie o restrictie importanta.In general el este greu
de modificat si nedeplasabil,astfel ca persoanele trebuie sa se deplaseze pentru a
beneficia de potentialul turistic al acestuia.
Integrarea in economico-social
Rolul statului in sustinerea activitatiilor turistice.Statul sustine dezvoltarea
turismului prin investitii care sa faciliteze telecomunicatiile,transportul terestru si
aerian.Statul se implica in campanii de promovare,mai ales in turismul
international.
Integrarea in mediul social
Practicarea turismului in interiorul sau in vecinatatea asezarilor umane
impune vrand-nevrand stabilirea unor relatii intre populatia primitoare si turisti.

Elementele componente ale produsului turistic


Patrimoniul turistic
Serviciile
turistice

Personalul din
turism

Cadrul
instituional

Produsul

Elemente de
infrastructur

turistic

Faciliti de acces

Bunurile materiale la care se face referire n definiia dat sunt concretizate n


cel puin trei categorii de elemente:
Un patrimoniu turistic (naional sau local) care formeaz cadrul fizic de baz ,
manifestnd o atracie pentru turiti , incitndu-i la voiaje si care include:
Factori naturali ( aezare geografic , clim , relief , peisaj etc.) fiind adesea la
originea produsului turistic , constituind inima acestuia
Factorul uman ( limba ,ospitalitatea ,mentalitatea, obiceiurile si traditiile
,folclorul, istoria ,arta ,cultura etc. ) cu o influena puternic asupra
percepiei pe care vizitatorul o are asupra produsului turistic
Anumite elemente de infrastructur sau echipamente care , dei nu genereaz
motivaia sau cererea de turism , contribuie n mod hotrtor la satisfacerea
acesteia ( hoteluri , restaurant , terenuri sau sli de sport , de spectacole , de
conferine etc ):

o Infrastructura specific turistic :


mijloacele de cazare de toate categoriile ( hoteluri , moteluri, campinguri
cabane , tabere ,pensiuni agroturistice etc.) fiecare tip rspunznd unor nevoi
specifice, iar prin diversificarea unor nevoi diferite, dau, de regul, tonul
pentru restul produsului turistic i determin poziionarea sa n ceea ce
privete nivelul de lux, mediu sau de mas;
mijloacele de alimentaie (restaurante cu circuit deschis, restaurante turistice,
restaurante cu autoservire, baruri, cafenele, fast-food-uri, oferirea mesei n
sistem pensiune la particulari, posibiliti de apro-vizionare cu alimente pentru
pregtirea mesei direct de ctre turiti etc);
reeaua de agrement (echipamente colective de loisir), animaie i ambian,
care pot modifica natura produsului turistic i pot satisface cele mai diverse
nevoi ale turitilor;
reeaua unittilor de tratament (sanatorii de tratamente specializate, spitale i
policlinici turistice specializate, puncte de prim ajutor, salvamont, salvamar
etc)
o infrastructura rii sau a zonei:
dezvoltarea economic general (industrie, agricultur, transporturi, comer
etc);
dezvoltarea demografic (aglomerri i aezri urbane i rurale)
ali factori ai infrastructurii generale (aprovizionare cu ap i energie,
canalizare, salubritate, alte servicii publice);
unele faciliti de acces, legate de mijloacele de transport (de vehicule i ci de
comunicaii) alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite n cele mai bune
condiii (cu minimum de oboseal i de timp) i cu cel mai mic cost (o bun
infrastructur rutier, feroviar, existena unui aeroport etc.)
Serviciile care dau coninut produsului turistic - denumite servicii turistice se
constituie intr-un ansamblu de cel puin patru tipuri de baz, total diferite ca natur,
cum ar fi:
servicii de transport;
servicii de cazare;
servicii de alimentaie;
servicii de agrement.
n afara serviciilor amintite numite servicii de baz -produsul turistic
presupune i prestarea unor servicii suplimentare, cum ar fi:

serviciile de organizare a costului turistic si de informare, constnd n


distribuirea gratuit sau contra cost a informaiilor solicitate de turiti prin viu
grai sau cu ajutorul hrtilor, a pliantelor, ghidurilor, brourilor etc.;
serviciile de intermediere, de genul rezervrilor de locuri n mijloace de
transport ,n hoteluri i restaurante, la manifestrile cultural-artistice i
sportive, nchirieri de mijloace de transport, de articole sportive, asigurrilor
pe timpul cltoriilor;
alte servicii cu caracter special, cum ar ti cele de secretariat ( in timpul
congreselor), de traduceri (n timpul sejurului n strintate), de
supraveghere a copiilor, de telecomunicaii.

innd seama de categoriile comportamentale ale clientelei pe timpul


consumrii serviciilor acestea ar putea fi grupate in:
servicii aferente unor preocupri pasive , manifestate de regul n spaiie de cazare:
lectur, urmrire a programelor radio-TV somnul, igiena;
servicii aferente unor preocupri semipasive, cele oferite de restaurante, baruri ,
sli de tratamente;
servicii aferente unor preocupri semiactive : vizionri de spectacole sau
manifestri sportive, vizite la muzeu sau expoziii, promenad;
servicii aferente unor preocupri active : sport, excursii i drumeii, vntoare sau
pescuit.
Alte elemente care contribuie la definirea produsului turistic sunt constituite de:
cadrul general privind pregtirea personalului din turism, care cuprinde:
msurile organizatorice i cadrul juridic ce definesc politica de recrutare, pregtire,
perfecionare i stimulare a personalului din turism;
rezolvarea problemelor sociale ale personalului;
controlul calitii serviciilor turistice;
cadrul instituional legat direct sau indirect de turism, cuprinde:
sistemul de acorduri internaionale care ncurajeaz sau promoveaz circulaia
turistic internaional;
reglementri i faciliti privind dezvoltarea turismului intern;
cadrul juridic si msurile de protecie i valorificare a mediului i patrimoniului
turistic;
regimul juridic i msurile organizatorice pe plan naional privind primirea,
deservirea i protecia turitilor.

Elementele componente prezentate au rolul de a scoate n eviden caracterul de


sistem al produsului turistic. Aceptarea unei concepii globale n politica
produsului turistic este impus de natura complex a acestui produs care se
ntemeiaz, la rndul ei, pe complexitatea motivaiei umane a turistului, astfel nct
structura unui produs turistic poate diferi substanial de la un individ la altul.
n conceptia mixului produsului turistic nu trebuie luate n considerare numai
componentele acestuia, ci i rezultatele obinute, definite prin prisma satisfaciilor
aduse turitilor.
Astfel produsul turistic poate fi privit de la cinci niveluri diferite, i anume ca:
ceea ce ofer el beneficiarului pentru a asaigura satisfacerea nevoii de
turism, nivel la care intereseaz funciile sale (cu referire la nivelul
nevoii);
produs ateptat sau droit de consumator, privit de la nivelul
beneficiarului sau al cererii (nu sub aspectul caracteristicilor sale
reale, ci celor pe care consumatorul crede c le-ar ntruni) ;
produs tangibil sau formal, respectiv ca rezultat al produciei de
servicii, fiind abordat prin prisma caracteristicilor pe care le posed ;
produs global sau metaprodus, cnd se iau n considerare nu numai cele patru
servicii de baz, ci i serviciile complementare al cror pre este inclus in tariful
global sau se pltete separat
produs potenial, unde intereseaz mai mult caracteristicile posibil de perfecionat .
CLASIFICAREA PRODUSELOR TURISTICE

1.

Produsele turistice sunt multiple i pot fi comparate din mai multe puncte de
vedere:
dupa numarul de servicii pe care le integreaz:
integrale (megaproduse)-constituite din toate genurile de servicii de baz i servicii
auxiliare;
compuse - din componena lor lipsesc unele servicii de baz: transportul (n cazul
turitilor care cltoresc cu propriile autoturisme); cazarea (dac aceasta are loc la
rude sau prieteni);
simple - presupune prestarea unui singur serviciu (de regul, cel de agrement).

2. dup durata ofertei


durabile nevoia de turism i posibilitatea acoperirii ei se pstreaz o anumit
perioad de timp, legndu-se de obiective turistice durabile (excursie n Munii
Fgra);
non-durabile (ocazionale) durata ofertei este redus (excursie pentru vizionarea
unui meci de fotbal).
3.

dup motivaia care le genereaz


de ordin cultural:
de ordin istoric;
de ordin familial;
de ordin sportiv.

4. dup durata sejurului.


de sejur - durata mai mare de o zi
-scurt -pn la trei zile (de week-end)
-mediu- 12-15 zile
-lung- peste 30 de zile
-de o zi (itinerant), de genul excursiilor.
5.

dup distana pe care se deplaseaz turitii .


pe distan mic -n aceeai regiune cu reedina;
pe distan medie -n cadrul aceleai ri:
pe distan mare -ntre ri sau continente.

6.

Dupa perioada din an n care se desfasoar


de sezon iarna (lunile decembrie februarie ) , vara (lunile iulie-august);
extrasezon , n restul anului ;
ocazionale

7.

8.

dup numrul de personae crora le sunt adresate


individuale:
de familie;
de grup
dup modul n care se deruleaz :
itinerante - n circuit, obiectivele turistice fiind amplasate n locuri diferite;
de sejur consumate n acelai loc.

Prin combinarea simultan a mai multor forme au fost identificate cinci


categorii, relativ distincte, pentru care marketingul se aplic n mod diferit:
1 . entitile geografice;
2. produsele la cheie (forfetare);
3. produsele tip staiune;
4. produsele tip eveniment
5. produsele particulare.

1. Entitile geografice
sunt reprezentate printr-o entitate sau printr-un ansamblu geografic: continent
(Europa, America de Nord), ar (Romnia, Japonia, Frana etc.), regiune turistic a
unei ri (Transilvania, Delta Dunarii, Bucovina etc.) ora (Alba Iulia, Timioara,
Cluj Napoca) etc.;
reprezint, adesea, materia prim pe baz creia tour-operatorii i creeaz
produsele turistice;
sunt organizate n jurul unui sistem de transport, unui lan hotelier, parc naional,
oficiul de turism naional sau regional;
implic dificulti n gestionare, datorit multitudinii de participani i absenei
unei organizri centralizate;
impun o serie de aciuni pentru a putea fi lansate pe pia:
inventarierea elementelor actuale i poteniale ale produsului oferit;
identificarea pieelor poteniale, segmentarea si selecionarea pieelor int;
definirea unui ansamblu de produse turistice i poziionarea lor pe pieele alese;
lansarea pe pia i stabilirea unui sistem de vnzare si promovare corespunztor.
2. Produsele la cheie (forfetare) -. sunt produse turistice complet
integrate: cuprind cazare, mas, transport, agrement etc.: turistul cumpr un
produs finit, bine integrat, la un pre determinat (croaziere, circurte turistice
terestre, sptmn de schi totul inclus", Club Mediterrane pentru diferite
sejururi);
- sunt iniiate de ctre tour-operatori sau companii de transport, fiind adresate, n
general, publicului larg, dar pot fi concepute i pentru segmente speciale ale pieei.
3. Produsele turistice de tip staiune - sunt centre de sejur, integrate sau
nu care se prezint ca staiuni balneare (cele de pe Coasta de Azur, de pe litoralul
Mrii Negre etc.), montane (staiunile din Alpii elveieni, Stna de Vale, Predeal,

Buteni. Sinaia etc.), termale (Felix. Geoagiu-Bi, Herculane etc.). sate de vacan
etc;
-impun definirea cu precizie a pieelor int; recurg, de cele mai multe ori, la o
promovare regrupat n interiorul unei entiti geografice datorit unei concurene
acerbe. tip eveniment = iau forma evenimentelor sportive. culturale, recreative
sau de alt natur (Carnavalul de la Rio, Festivalul de la Cannes, Premiul de
Formula 1 de la Monte Carlo, diferite concerte, Trgul de fete de pe Muntele
Gina. Srbtoarea Narciselor etc.)
au o via anual care variaz de la cteva zile la, cel mult, o lun;
sunt lansate i gestionate de organisme particulare, organisme publice, asociaii cu
scop nelucrativ etc.;
pot fi incluse in cadrul produselor forfetare.
5.Produsele turistice particulare - sunt concepute i vndute n legtur cu
o serie de activiti, precum: practicarea sporturilor (canotaj, echitaie ,
deltaplanism etc. ), organizarea de cursuri (artizanat, muzic, yoga etc. ) ,
desfurarea unor congrese ,seminarii, conferine, jocuri etc;
- se adreseaza unor segmente particulare ale pieei .
Delta Dunarii aflata in mare parte in Dobrogea,Romania si partial in
Ucraina este a doua ca marine sic ea mai bine conservata dintre deltele europene.A
intrat in patrimonial modial al UNESCO in 1991,fiind clasificata ca rezervatie a
biosferei la nivel national in Romania si ca parc national in taxanomia
internationala.Aceasta se suprapune atat siturilor de importanta comunitara cat si
ariilor de protective speciala.
Delta dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei,la nord de cel al
Basarabiei,iar in est se varsa in Marea Neagra.Delta este traversata de paralela de
45 latitudine N si de meridianul de 29 longitudine E.La nord.bratele Chilia si
Musura formeaza granite cu Ucraina.Delta ocupa,impreuna complexul lagunar
Razim-Sinoe 5050 km din care 732 km apartin Ucrainei.Deltei romanesti
revenindu-I o suprafata de 2540 km. Este incadrata de limane si lacuri adiacente si
cuprinde sute de lacuri intre brate,dintre care cateva zeci de mari dimensiuni.
Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca:Bratul Chilia la nord si Bratul
Tulcea la sud,brat care mai apoi,la Furca Sfantu Gheorghe se desparte in Bratul
Sulina si Bratul Sfantu Gheorghe.
Bratul Chilia formeaza granita cu Ucraina si transport ape cursul sau 60%
din apele si aluviunile Dunarii.

Bratul Sulina este situate in mijlocul Deltei sis pre deosebire de Chilia are un
curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor
maritime.
Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat semiarid specific
stepelor pontice. Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite n diferite grade
cu vegetaie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurilor marine, alctuiesc o
suprafa activ specific deltei i lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a
stepelor pontice. Delta Dunrii este considerat locul cu cele mai puine precipitaii
din Romania. Aceast suprafa activ reacioneaz fa de radiaia total
recepionat i de circulaia general a atmosferei rezultnd un mozaic de
microclimate. Radiaia total variaz ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n
lunile de iarn i un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n funcie de intesitatea
activitii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile
de iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn
geroase, cu vnturi puternice (cnd acioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de
var calde i uscate (cnd acioneaz anticiclonii tropicali atlantici), zile de var
ploioase (cnd interacioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nordvestul Europei).
Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250
ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se
distribuie neuniform pe suprafaa deltei. Mediile multianuale indic creterea
temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura
medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe
rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de
11,86 C.
Amplitudinile medii zilnice reflect diferenele mari datorate naturii
suprafeei active : la Gorgova variaz ntre un maxim de 9 C (n iulie) i un minim
de 3,8 C (n decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) i 1,4 C (n noiembrie), iar
la staia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie i februarie). Sumele
anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala
aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala
relativ a aerului variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova i 89 85% la Sulina i
Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina i
Sfntu Gheorghe. Precipitaiile sunt reduse cantitativ i scad de la vest spre est
datorit efectului suprafeei active specifice deltei, precum i al Mrii Negre. La
intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianual a
precipitaiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a deltei

cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic i cea mai mare parte a
lagunelor, sub 350 mm.
Stratul de zapad este subire i se menine perioade scurte de timp, numai
n iernile mai aspre. Asemenea situaii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954,
1941-1942, 1984-1985, cnd apele mrii lng rm au ngheat timp de 45 - 60
zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele
mai intense accelerri de vnt nregistrndu-se iarna i n sezoanele de tranziie.
Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spaiul Deltei Dunrii. La intrarea n
delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev ca sunt 142 zile de var i 60 zile de iarn,
iar primverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleai medii
multianuale indic 145 zile de var i numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt
mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).
Delta Dunrii este ncadrat n regiune biogeografica panonic i stepic a
Dobrogei i prezint o arie natural cu o diversitate floristic i faunistic ridicat,
exprimat att la nivel de specii ct i la nivel de ecosisteme terestre iacvatice.
Flora Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific zonelor
umede (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din
totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din suprafaa deltei, fiind pduri
desalcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare,
ocupnd 2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri (Pdurea
Letea i Pdurea Caraorman) alctuite din arbori (stejar brumriu,stejar
pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm), arbusti (zlog, ctin roie) i plante
agtoare (hamei, curpen).
Fauna Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri i 45 de specii de
pete de ap dulce n numeroasele sale lacuri. Acesta este locul unde milioane de
psri din diferite coluri ale Pmntului (Europa, Asia, Africa,Marea Mediteran)
vin s cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei Dunrii
sunt tiuca i somnul. Fauna deltei este una bogat i variat n specii de mamifere,
psri, reptile, amfibieni, peti, crustacee, melci, molute i insecte.
Parcul national adaposteste si asigura conditii de hrana si cuibarire mai
multor pasari migratoare,de pasaj sau sedentare protejare.Cateva din speciile de
pasari semnalate in arealul deltei:garlita mica,acvila tipatoare-mica,acvila de

camp,fluierar de munte,rata mica,gasca de vara,gasca cenusie,pescarus


albastru,starc de noapte,starc pitic.
Populaia Deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semi-acvatic nepermind
densiti importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de
turiti tripleaz populaia, care la recensmntul din 2002 se meninea la 14.583
locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni
diveri alii (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaiile
iniial greceti (grecii pontici erau nc 2059 n 1910, mai numeroi dect
lipovenii), ulterior romneti. Aceste populaii s-au amestecat, lucru dovedit i de
vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebi termenii pescreti.
Pe teritoriul i n vecintatea parcului naional se afl mai multe obiective de
interes turistic (lcauri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii
protejate, zone naturale); astfel:

Biserica ortodox Buna Vestire din Tulcea, construcie 1869, monument


istoric.

Mnstirea i castrul roman Halmyris de la Murighiol.

Aezarea greco-indigen din satul Salcioara (sit arheologic).

Cetatea Argamum-Orgame, sit arheologic aflat n partea de est a judeului


Tulcea,

Histria, cetate greceasc (ruine) aflat pe teritoriul administrativ al Comunei


Istria, n Judetul Costanta; cel mai vechi ora atestat de pe actualul teritoriu
al Romaniei.

Situl arheologic de la Visina.

Muntii Macinului

Marea Neagra

Complexul lagunar Razim-Sinoe (Limanele Dobrogene) constituit din cele


dou uniti: Unitatea Razim cu lacurile Golovia, Zmeica, Tauc, Topraichioi
i Unitatea Sinoe ce cuprinde lacurile Nuntai, Tuzla.

Munii Mcinului cei mai vechi muni din Romnia


Cu o altitudine ce variaz ntre 7 m i 467 m (Vrful uuiatu), Munii Mcinului
sunt situai n Nord-Vestul Dobrogei iar accesul se poate face de pe drumul
naional 22D, ntre localitile Mcin i Horia i de pe drumul european E87, ntre
localitile Mcin-Jijila-Luncavia. Datorit potenialului natural de care dispune
Parcul, o gama larg de turiti sunt atrai aici pentru drumeii, peisaje, flor, faun,
cercetare i documentare. Pe versani sunt prezente diferite etaje de vegetaie: step
(la baza versanilor), pduri dese de gorun, stejar, fagi etc, tufiuri pe culmi iar apoi
pajiti de step cu aspect alpin.
Cetatea Argamum este un sit arheologic situat in partea de est a judetului
Tulcea pe teritoriul comunei Jurilovca in locul numit Capul Dolosman localizat la
contactul dintre Podisul Babadagului si Limanul Razim.Cetatea a fost localizata
pentru prima data de istoricul Vasile Parvan in 1916.Argamon este cea mai veche
aseare de pe teritoriul romanesc atestata intr-un izvor antic.