Sunteți pe pagina 1din 28

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU" DROBETA - TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3 SPECIALIZAREA TEHNICIAN N TURISM

Profesor coordonator PAVEL SLAGIANA

Absolvent TALAB SEVER-IONU Clasa a XII-a I

2013

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU" DROBETA - TURNU SEVERIN

POTENIALUL TURISTIC AL JUDEULUI BRAOV

Profesor coordonator PAVEL SLAGIANA

Absolvent TALAB SEVER-IONU Clasa a XII-a I

2013
2

CUPRINS
Argument ............................................................................................................................3 Capitolul 1 PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC NATURAL ........................................4 1.1. Scurt istoric ..................................................................................................................4 1.2. Aezarea geografic a judeului Braov....... ................................................................5 1.3. Relieful .........................................................................................................................5 1.4. Clima i reeaua hidrografic .......................................................................................7 1.5. Flora i fauna ................................................................................................................8 1.6. Reyervaii i monumente ale naturii.............................................................................8 Capitolul 2 PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC ANTROPIC ......................................10 2.1. Obiective turistice antropice ......................................................................................10 2.2. Baza tehnico-material specific turismului din judeul Braov ...............................14 2.2.1. Uniti de cazare ..14 2.2.2. Uniti de alimentaie ...14 2.2.3. Uniti de agrement ..14 2.2.4. Uniti de tratament ..15 Capitolul 3 VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL JUDEULUI BRA OV.........16 3.1. Forme de turism practicate n judeul Braov.............................................................16 3.2. Propunere traseu turistic ............................................................................................18 Concluzii ...........................................................................................................................20 Bibliografie .......................................................................................................................22 Anexe ................................................................................................................................23

ARGUMENT
Situat n zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, n interiorul arcului carpatic, Judeul Braov ocup, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braov i Fgra. Pozitia sa n partea central Romniei, la mbinarea a dou mari lanuri muntoase: Carpaii Orientali i Carpaii Meridionali, face ca judeul Braov s se nvecineze cu alte 8 judee: Arge, Dmbovia, Prahova, Buzu, Covasna, Harghita, Sibiu i Mure. Sub aspect fizico-geografic, judeul Braov se afl la jonciunea a trei mari uniti naturale: Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali i Podiul Transilvaniei, de unde rezult o pronunat complexitate i diversitate n trsturile geologice i geomorfologice, reflectat i n celelalte componente ale nveliului landaftic clim, ape, soluri, vegetaie, faun - , iar n ultim instan i n caracteristicile social-geografice ale teritoriului distribuia populaiei, a reelei de aezri omeneti i de ci de comunicaie, utilizarea agricol i silvic a terenurilor, exploatarea resurselor subsolului. Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii. In 1869 Brahms a concertat la Brasov. Ca oras si resedinta de judet, Brasovul este cel mai atractiv prin oferta sa turistica. Aici, sezonul turistic nu se termina niciodata. Zona este binecuvantata cu reliefuri variate, dar totusi muntii reprezinta principala atractie. La picioarele Muntelui Postavaru, la 15 km de Brasov, se afla Poiana Brasov, cea mai cunoscuta si importanta statiune montana din Romania. Aici sporturile de iarna pot fi practicate atat de incepatori cat si de sportivii de performanta din noiembrie pana in martie, datorita zapezii abundente. Aceleasi facilitati pot fi gasite si in orasul Predeal care permite un acces usor in masivul Bucegi, atat pentru amatorii de drumetii, alpinisti cat si pentru turistul obisnuit. La numai 30 km se Brasov se afla coridorul Bran-Rucar, veche cale comerciala dinspre Tara Romaneasca spre Transilvania - turistii viziteaza aceasta zonal, atrasi nu numai de faima Castelului Bran ci si de frumusetea locurilor cu sate imprastiate pe dealuri si de aerul curat de aici.
4

Agroturismul s-a dezvoltat in ultima perioada si ofera excelente oportunitati de cazare in localitatile Bran, Moeciu de sus sau Moeciu de jos. In sud-vest, in apropierea orasului Zarnesti, se gaseste cel mai spectaculos varf montan din judet, Piatra Craiului, care asteapta iubitorii de drumeti, cat si pe cei mai experimentati si incercati alpinisti.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC NATURAL 1.1. Scurt istoric Prezena din timpuri strvechi a omului n jude ul Braov este semnalat n numeroase puncte, nc din perioada anilor 60.000 - 40.000 .Hr. Aezrile umane au persistat mai apoi, nentrerupt, traversnd epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului i, n final, epoca fierului. Nenumrate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoab, unelte agricole i de me teugrit etc.) atest larga dezvoltare a civilizaiei locale.n aceast zon au locuit dacii cumidavensi, avnd centrul principal la Cumidava (R nov). n aceast perioad, zona judeului a cunoscut o vast nflorire din toate punctele de vedere, att materiale ct i culturale. Dup epoca cuceririi romane, viaa i-a continuat acelai ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritile de ocupaie au adus me teri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte i drumuri. Dup retragerea legiunilor aureliene, populaia autohton care a rmas fr intrerupere a cunoscut populaii migratoare care au trecut prin aceast zon atrase de bogia locurilor. Cea mai pregnant amprent i-au pus-o triburile slave, aezate n numr mare, care au lsat o seam de mrturii - mai ales n toponimii i hidronimii. Secolele X-XI marcheaz cristalizarea primelor formaiuni politice n zona rii Fgraului i rii Brsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se ntindea i asupra acestor teritorii, este cucerit de ctre regele ungar tefan. Ducatul lui Kean (strmo ul lui Salanus) era intre Dunre i Tisa. El trebuie raportat, desigur, la domina ia Primului arat Bulgar n zon, dominaie care, fr s aib amploarea sus inut de unii istorici, a fost, totui, o realitate. Se pare totui c, vreme de dou secole, regalitatea maghiar nu i-a putut exercita suveranitatea deplin asupra acestor locuri, astfel nct de abia dup 1200 au putut fi colonizai saii, secuii i teutonii. Mult vreme, romnii s-au condus dup Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pmntului, iar ara Fgraului a fost o feud a rii Romneti dea lungul secolelor XIV- XV, cu drept de vam nc din secolul al XIII-lea
5

1.2.

Aezarea geografic a judeului Braov

stem

amplasare

Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al rului Olt, n interiorul arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 km 2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee. La est se mrgine te cu judeul Covasna, n sud-est cu judetul Buzau, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge , la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita. Municipiul Bra ov (re edina judeului) este situat la 25 o30' longitudine estic i 45o45' latitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fa de nivelul Mrii Negre. 1.3. Relieful Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine. In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii
6

descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei. M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga. M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune): turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc. M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea. M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m. M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m. Culoarul Comna se desfoar pe o lungime de 30km ntre munii Perani i marginea sed-estic a Podiului Trnavelor. Este drenat de Olt, avnd orientare pe direcie NE-SV i are o lime de 4-10 km cu lunc i terase larg dezvoltate pe malul stng al Oltului. Depresiunea Braovului inclusiv ara Brsei - este de origine tectonic format prin fracturarea i scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpailor de Curbur, la sfritul Pliocenului; apele care au invadat aceast groap au format un lac n care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Raco, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pn la nceputul cuaternarului cnd apele s-au retras spre acesta din urm; dup exondare, suprafaa depresiunii a fost supus modelrii geomorfologice de ctre agenii externi (eroziune i acumulare torenial i fluviatil etc.) pn s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale. n ansamblul ei, depresiunea rii Brsei constituie o unitate teritorial bine individualizat, intens umanizat i urbanizat (aici situndu-se oraele Braov, Scele, Codlea i Rnov). Spre vest, ara Brsei este ncadrat de o ram muntoas cu altitudine mai joas (8001300m) aparinnd grupei vestice a Carpailor de curbur. Ea include munii Codlei i munii Perani. Depresiunea Fgraului cunoscut i ca ara Oltului din care jumtatea estic se afl n judeul Braov (iar cea vestic n judeul Sibiu) este o depresiune submontan de origine tectono-erozivo-acumulativ, colmatat cu materiale erodate din muni apropiai, mai nti n apele lacului format aici, apoi dup retragerea apelor lacustre, n timpul cuaternarului n mediu continental. Aria epresionar a fost adncit i extins ctre nord
7

prin aciunea eroziv a rurilor coborte de pe versantul nordic al munilor Fgraului care au forat albia Oltului s migreze spre nord n dauna Podiului Trnavelor. Podiul Trnavelor se afl n parte NV a judeului Braov avnd un relief caracterizat prin dealuri nalte cu o nlime medie de 600-800m. Subcarpaii Transilvaniei se situeaz n extremitatea nordic a judeului avnd aspectul unor dealuri nalte cu o nlime medie de 600-700m. 1.4. Clima i reeaua hidrografic Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2m/s. n alctuirea resurselor de ap ale judeului Braov intr pe de o parte apele subterane freatice i de adncime pe de alt parte, apele de suprafa, reprezentate de reeaua de ruri care strbate teritoriul judeului i de lacurile naturale i artificiale. ntreg teritoriul judeului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strbate judeul pe o distan de apromaximativ 210km de la confluena cu Rul Negru pn la confluena cu rul Ucea. Cei mai importani aflueni ai Oltului din jude sunt: Timi, Ghimbel, Brsa, Homorodu Mare i ercaia. Tabloul apelor de suprafa este completat cu lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea i Podragu) i cu lacurile artificiale.

1.5. Flora i fauna Se gasesc peste 1100 de specii deplante, identificate prin programul de inventariere, cartare si monitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamnaca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona. Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, raresau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numaiin Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului. Piatra Craiului este locul unicul loc din lume undevegeteaza endemismele garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp. falcata.Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate. La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).Pe versantii nsoriti ai Dealului Cetatii sau Tmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care n tertiar ocupau zone mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stnca, migdalul pitic, cununita de calcar, visinelul, etc. Culmile nalte ale Pietrii Craiului adapostesc numeroase specii specifice carpatice (garofita Pietrii Craiului, obsiga brsana, macul de munte, crucea voinicului, etc. Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Daca n mlastinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul ncaltat, barza alba, barza neagra, vnturei, hereti, potrnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rsul, etc). 1.6. Rezervatii si monumente ale naturii Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului - rezervatie florala in depresiunea Fagarasului. Padurea Bogatii - situata in muntii Persani, se intinde pe 17 hectare Bazalturile de la Racos, Harman, Purcareni, Ormenis

Parcul

Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul

Tractorul Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu Grdina Zoologic din Noua Tmpa Poiana Braov Pietrele lui Solomon Rezervatia Carhaga Rezervatia de la Purcarenirezervatii Speologice Gradina Dentrologica din Brasov Complexul Piscicol Dumbravita

10

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA POTENIALULUI TURISTIC ANTROPIC 2.1. Obiective turistice antropice In orasul Brasov se pot vizita urmatoarele: - Muzeul de Arta - Muzeul de Istorie Brasov, aflat in Casa Sfatului - Casa Muresenilor - Muzeul de Etnografie - Muzeul Casa Mureenilor - Casa Negustorilor - Muzeul primei scoli romnesti, din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba romana - Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei, amenajat in Bastionul Tesatorilor - Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat in vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii) - Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft - Cetatea Rnov MUZEUL DE ART Muzeul de Art Braov, gazduit intr-o cldire n stil secession, realizat dup proiectul lui M. Wagner n anul 1902, adpostete n slile de la etaj o Galerie Naional ce reunete opere aparinnd celor mai valoroi artiti romni. Expunerea ilustreaz evoluia artei romneti de la anonimii transilvneni din secolele XVII-XVIII pn la creaiile unor artiti contemporani. Remarcabil prin valoarea sa este colecia Nicolae Grigorescu, a doua ca mrime din ar. La subsolul muzeului este amenajat expoziia de Art Decorativ European i Oriental, ce nfieaz vizitatorilor piese de porelan i sticlrie produse n vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres, Capo di Monte, Murano i atelierele din ar. MUZEUL DE ISTORIE n piaa central a vechii ceti se ridic n anul 1420 primria oraului, numit odinioar "Rathaus" sau "Casa Sfatului". Parterul mai pstreaz elemente ale stilului gotic, iar etajul i turnul sunt construite n stilul Renaterii i al Barocului. Din 1950 cldirea gzduiete Muzeul de Istorie a judeului Braov.

11

Expoziia permanent a Muzeului Judeean de Istorie Braov: "Braov - istorie, cultur, civilizaie" este organizat n 17 sli cu 3334 piese expuse n 123 vitrine i cu o suprafa grafic total desfurat de 210 mp (50 panouri). Expoziia este structurat pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modern (etaj). MUZEUL DE ETNOGRAFIE Muzeul de Etnografie din Braov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaia comunitilor rurale din zona Bran, zona Rupea, ara Oltului i ara Brsei. Ca structur administrativ, Muzeul de Etnografie funcioneaz n trei locaii: Braov, Scele i Rupea. n pavilionul central Braov este organizat o ampl expoziie permanent care cuprinde, ntr-o tratare succint, o ndeletnicire comun tuturor zonelor etnografice: meteugul esutului i aplicarea lui funcionala n organizarea interiorului i n costumul popular. Prezentarea are un pronunat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticitii contextului rural prin unelte, tehnologii i produse specifice. MUZEUL "CASA MUREENILOR" "Casa Mureenilor" s-a nfiinat n anul 1968, ca urmare a donaiei fcute de urmaii familiei Mureianu. Ei puneau astfel n oper testamentul cultural al lui Iacob Mureianu, oferind statului romn, n vederea organizrii unui muzeu, spaiul necesar, o foarte valoroas colecie de mobilier, pictur, sculptur i mai ales o arhiv de o inestimabil valoare cultural, numrnd peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite n viaa cultural i politic a vremii lor. Arhiva Mureenilor este una dintre cele mai bogate i importante arhive de familie. Conducnd timp de mai bine de o jumtate de secol "Gazeta Transilvaniei", Mureenii au corespondat cu toi fruntaii politici ai vremii lor, att din Ardeal ct i din celelalte provincii locuite de romni. Pe lng corespondena politic, n Arhiva Mureenilor se gsesc sporindu-i valoarea cultural - numeroase manuscrise ale Mureenilor i ale corespondenilor ziarelor conduse de ei. Atrage atenia i prezena documentelor legate de istoria imnului

12

naional, "Deteapt-te, Romne", creaie a nemuritorului Andrei Mureanu. Muzeul "Casa Mureenilor" se ndreapt spre transformarea ntr-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personaliti braovene. n 24 iunie a fost deschis Casa "tefan Baciu". CASA NEGUSTORILOR A fost ridicat ntre anii 1539-1545 de ctre Apollonia Hirscher, soia lui Valentin Hirscher, judele oraului Braov, n stilul halelor occidentale. Din plastica renascentist iniial se mai pstreaz doar stema oraului i blazonul familiei Hirscher, datate n 1545.

MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI

Prima Scoal Romaneasc, construit n 1495 pstreaz elementele stilului baroc de la modificrile care i-au fost aduse n anii 1760-1761. ntre 1557 i 1583 Diaconul Coresi tiprete aici 17 titluri n romn i slavon, pe hrtie fabricat ntr-o manufactur braovean. Muzeul Primei coli Romneti este compus din mai multe camere, i anume: Sala de clas "Anton Pann" care amintete nu numai de popasurile merelui povestitor Anton Pann dar i de coala veche, n jurul creia s-a fondat un focar de cultur, aici tiprindu-se cele dinti cri de cultur n limba romn,scriindu-se prima cronic cu subiect romnesc, prima gramatic romneasc, primul calendar almanah n literatura romn; Sala "Diaconul Coresi" ale crei exponate sunt: "Cazania a II-a" ("Cartea romneasc cu nvtur"), "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul" .a.; Sala "Cartea, factor de unitate naional", unde, cele peste 80 hrisoave domneti, nscrise pe pergament i aurite, confirm permanentele legturi ntre inuturile romneti i, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limb romn medieval printre care se numr: "Biblia de la Bucureti"(1688), "Cazania lui Varlaam"(1643), "ndreptarea legii" de la Trgovite(1652),.a. Sala "Cartea i Crturarii braoveni" - copitii, traductorii, creatorii de limb literar, muzic i art, toi acetia sunt reprezentai aici prin

13

cteva dintre valorile adpostite n arhiva istoric a muzeului printre care sunt: "Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alturi de tablourile n ulei pe pnz ale fondatorului liceului "Andrei aguna", precum i opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. "Sala cu vatr"- un mic col etnografic reprezentat de vatr, icoane pe sticl i obiecte casnice amintind de caracterul ssesc al Scheiului n perioada medieval. Alturi se afl, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune n cca 30 camere, valori menite s confirme tradiiile de cultur i art pe care le-a nscris Scheii braovului n patrimoniul naional. Tematic sunt organizate aici expoziiile: "Junii braoveni", "Scheii braovului n pictura lui tefan Mironescu", "Muzeul Tudor Ciortea", "Muzeul Ex libris", "Muzeul Nicolae Titulescu", "Muzeul Ion Colan", urmnd a se organiza "Muzeul Patrimoniului naional i universal".
CETATEA RNOV

Pe Dealul Cetii, cercetrile arheologice au demonstrat existena unor elemente de fortificaie nc din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 anuri i tot attea valuri de aprare, plasate n punctul vulnerabil, adic spre Est. Fortificaia dacic este anterioar cuceririi Daciei de ctre romani i se pare a-i afla sfritul n preajma rzboaielor dacice.

14

2.2. Baza tehnico-material specific turismului din judeul Braov 2.2.1. Unitati de cazare Hoteluri: Aro Palace, Ambient, Ada Belle, Capitol, City Center, Oliver, Bella Muzica, Belvedere, Bielmann Smpetru, Casa Murean, Chambers Charm, Ramada, Ruia, Piatra Mare, Alpin, Rozmarin, Diana, Sportu. Moteluri: Lida, Casa Alb, Doripesco, Dreher, Lorion, Dumbrava. Pensiuni: Casa Blaga, Casa Ezio, Darius, White Horse, Mariana, Cristina, Klass, Dracula House, Green Park, Orizont, Roma Antic. Vile: Sorina, Strugurelul, Casa Nona, Milcov, Bella, Transilvana, Benga, Maria, Adams. Cabane turistice: Vraja Pdurii, Cabana Vitioara, Dumbrava Linitit, Vidraru, Mitru. Campinguri: Drste. Popasuri: Popas Cprioara. 2.2.2. Unitati de alimentatie Restaurante: Bella Vista, Salonul, Romantic Rotmans, Caprici, Casa Ana, Casa Bistriean, Cerbul Carpatin, Complex Cetate Braov, Crama Cetate Fgra, Ambient, Casa Tudor, Cetate Codlea, Coliba Haiducilor, Panoramic, Roata Norocului, Vnatorul Fast-Food: Panini, Casablanca, Alegrin, McDonalds, KFC, Andos. Baruri: Arena 77, Captain Nemo, Ritmo, Victoria PUB, Crew Bar, Bistro de Larte. Patiserii: Patiscof Lucydan, Saray, Doly, Fornetti, Piacentina. Pizzerii: Hai Hui, 4 Amici, Napoli, Nicoli, Hot, Iulia, Roma, Pazza, Amigos, Bari. Cafenele: Star Caf, Bravos Caf, Caf Ritmo, Lord Caf, Caf La Strada, Bonjour Caf, Caf de Paris, Caf la Fifi. Cofetrii: Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt. 2.2.3. Uniti de agreement Parcuri: Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Tractoru, Parcul Trandafirilor, Parcul de sub Tmpa, Parcul Aventura. Trguri i expoziii: Trgul de toamn, Trgul meterilor populari, Rvitul oilor, Festivalul brnzei i pastramei, Trgul de primvar, Ziua Recoltei, Balul Dragobetelor. Cluburi Sportive: Sala Sporturilor, Asociaia sportiv CFR, Asociaia sportiv Precizia, Asociaia sportiv Rulmentul, Asociaia sportiv Metrom, Asociaia sportiv Torpedo, Club sportiv Dinamo, Club sportiv Municipal, Club sportiv Predeal, Club sportiv Universitar. Cinematografe: Bulevard, Cityplex, Cinemax 5D, Cinema 7D.

15

Cluburi: Harley, Glamour, Amnezia, Tequila Bowling, Club 108, Club Bulevard, Kasho, Latino, Xen. Discoteci: No Problem, Hacienda, Discret. 2.2.4. Unitati de tratament Timiu de Sus Localizare: Staiunea este localizat la poalele Masivului Piatra Mare i ale Masivului Postvaru, la 16 km de Braov. Descriere: Timiu de Sus este o staiune climateric cu funcionare permanent. Climatul tonic-stimulant, aerul curat i ionizarea puternic a atmosferei recomand staiunea pentru odihn i recreere dar i pentru tratarea unor afeciuni respiratorii, a nevrozelor, a surmenajului fizic i intelectual. Timiu de Sus este punct de plecare pentru drumeii spre masivele Piatra Mare i Postvaru sau spre cabanele Trei Brazi, Prul Rece, Poiana Secuilor. Poiana Braov Localizare: Staiunea se afl n judeul Braov, la poalele masivului Postvarul, la 12 km de Braov. Descriere: Poiana Braov este cea mai complex staiune unde se pot practica sporturile de iarn, fiind n acelai timp i un important centru turistic internaional. Turitii pot urca pe Vf. Cristianu Mare cu o modern telecabin. Poiana Braov este locul ideal pentru petrecerea vacanelor.Staiunea este recomandat pentru tratarea nevrozelor astenice, a strilor de debilitate, de surmenaj fizic i intelectual. Predeal Localizare: Este situat n judeul Braov, ntre Munii Bucegi, masivul Postvaru, masivul Piatra Mare i Munii Baiului, la 25 km de Braov. Descriere: Predeal este oraul situat la cea mai mare altitudine (1100 m) din Romnia. Staiunea climateric este deschis turitilor tot timpul anului, iar iarna se pot practica sporturile de iarn (partie de schi iluminat electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot efectua excursii ctre cabanele montane: Grbova, Trei Brazi, Clbucet-sosire, Susai, Timi, Piatra Mare.

16

CAPITOLUL 3 VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL JUDEULUI BRAOV 3.1. Forme de turism practicate n judeul Braov Turismul (care implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei sj duratei sejurului de ctre fiecare turist In parte) are ca scop satisfacerea anumitor necesitai de ordin social, cultural, spiritual, madical etc. si urmrete satisfacerea nevoilor de consum turistic. Tinand seama de aceste considerente, s-au delimitat diferite clasificri ale formelor de turism practicate: 1. Dup locul de provenienta al turistilor - turism naional; - turism internaional: 2. 3. 4. 5. turism receptor; turism emptor. Dup gradul de mobilitate al turistului: -turism de sejur: turism de sejur lung; turism de sejur de durata medie; turism de sejur scurt. turism de circulaie; turism de tranzit. Dup sezonalitate: turism de iarna; turism de vara; turism de circumstana. Dup mijlocul de transport folosit de turist: drumeia; turismul cu trenul; turismul rutier; turismul naval; turismul aerian: Dup motivaiile deplasrilor: turism de agrement; turism de odihna sj recreere; turism sportiv; turism de tratament sj cura balneo-medicala; turism de cumpraturi;

17

6. 7. 8. 9. -

turism tehnic si tiinific; turism religios; turism rural; turism de afaceri. Dup caracteristicile socio-economice ale cererii: turism particular; turism social; turism de afaceri si congrese. Dup caracteristicile prestaiei turistice principale: turism de literal; turism montan; turism In staiunile balneo-climaterice; turism cu caracter special (vntoare si pescuit sportiv). Dup categoria de vrsta si ocupaia turitilor: turism pentru tineret; turism pentru populaia activa; turism pentru pensionari. Dup momentui si modul de angajare a prestaiilor: turism organizat; turism neorganizat, turism semioreanizat. Formele de trurism practicate n judeul Braov sunt: Turismul de distanta mica Turismul de distanta mare Turism intern Turismul individual Turismul in grup Turismul continuu Turismul sezonier Turismul estival Turism practicat de elevi si studenti cu tenta recreativa si culturala, de catre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ. Turism cultural Turism de relaxare

18

3.2. Propunere traseu turistic Bucurandu-se de o deosebita popularitate ca artera de circulatie la intalnirea drumurilor care duc spre toate statiunile romanesti, Predealul, prin particularitatile sale geografice, climaterice si estetice, si-a creeat un potential turistic, favorizand mereu traseele vechi turistice, carora li se adauga mereu altele. Inaltimea de peste 1000 m care i-a adus renumele de ceea mai inalta asezare urbana din tara, este departe de a-l devantaja, caci mediul climatic este favorizat de incorsetarea montana, si datorita padurii de rasinoase - cca.65% din totalul padurilor sale, de ozonizarea deosebita a aerului, bogat in ioni pozitivi. Varietatea si bogatia vegetatiei din tot arealul contribuie la potentialul natural al acestei zone turistice. Prezenta unor varietati floristice ca: floarea de colt, iedera alba, sangele voinicului, zada-laricea, bulbucii de munte, conditioneaza stabilirea pe viitor a unor biotipuri si biocenoze puse sub ocrotire, ca monumente ale naturii. Traseu turistic: Predeal - Cabana Trei Brazi Cei 8 km pana la Paraul Rece, drum foarte populat, pot fi parcursi cu autobuzul, cotind spre Valea Rasnoavei de la punctul de control aflat la iesirea din Predeal spre Azuga. Se strabat culmile estice ale Muntelui Piatra Arsa, presarate cu frumoasele vile, multe din ele foarte recente. Un drum forestier se desprinde spre stanga, ducand spre cabana Diham. Continuand traseul pe Valea Rasnoavei, suntem inconjurati de mici poieni, inverzite vara, ce ofera o priveliste minunata. Pe dreapta se distinge Cimitirul Eroilor, in care odihnesc soldati si ofiteri romani si straini cazuti in luptele de la Predeal din 1916. Dupa cca. 1 km se afla terenul special amenajat pentru concursurile de schi fond si biatlon, unde au loc competitii nationale si internationale. La capatul de nord al terenului se afla paraul Bradet, iar spre dreapta cele doua pavilioane ale sanatorului climateric de nevroze. Apoi drumul strabate frumoasa padure de fag si molid pana la Pasul Rasnov, la 1074 m, de unde porneste spre dreapta poteca care duce spre cabana Trei Brazi peste muntele Fitifoiu. Un alt drum forestier duce spre stanga, spre cabana Diham dar, continuand drumul pe soseaua asfaltata, se strabat pantele estice ale Muntelui Piatra Arsa pentru a se ajunge la Paraul Rece situat la 1050-1090 m altitudine.

19

O varianta a traseului este poteca din Valea Joitei, care urca sub Galma Mare si ajunge tot in Valea Rajnoavei, la statiunea de la gura paraului Stana Mare, de unde se deschid imagini deosebite spre Masivul Postavarul si spre coama lui stancoasa. De aici se poate porni spre cabana Trei Brazi. Traseul porneste din sosea, pe langa casa de odihna Paraul Rece si trece prin liziera padurii de fag, lasand in stanga poiana folosita in timpul ierni pentru schi. Dupa o panta destul de abrupta se zareste muntele Moraru cu palcuri de padure si poieni insorite, cu arbori solitari. Coborand in continuare se ajunge mai intai in valea raului Pietrosu. Dupa traversare, se urca din nou pe versantul vestic al muntelui Moraru, printr-o plantatie tanara de mesteacan, printre care au mai ramas cativa arbori seculari. Pe dreapta se zaresc Bucegii cu crestele Bucsoiu, Coltii Morarului si Costila. Se ajunge intr-o poiana inconjurata de o padure de mesteacan, pentru ca apoi drumul sa continue prin padure. Urcand in continuare se ajunge intr-o alta poiana, unde directia de mers se schimba spre dreapta (marcajul este foarte bine venit). Un mic lac si pietrele rotunjite ale Muntelui Moraru incanta privirea. Dupa cateva valcele cu urcusuri line se iese in poiana larga din preajma cabanei Trei Brazi. Construita langa o veche cabana cu acelasi nume, cabana Trei Brazi este asezata in saua dintre bazinul Paraul mic, afluent al Ghimbavului, si paraul Vladut,la 1128 m altitudine. Peisajul este deosebit de atragator. Se zaresc de aici vaile nordice ale Bucegilor, despartite de culmile Tiganesti si Velicanu, apoi Bucsoiul cu muchiile sale colturoase, mai greu accesibile. Spre nord privelistea este tot atat de deosebita, zarindu-se cu usurinta Muchiile Cheii din Postavarul si varfurile ascutite ale Pietrei Craiului. De la Cabana Trei Brazi e ajunge, intr-o jumatate de ora, la Cabana Secuilor, la 1070m altitudine, de unde se poate face o plimbare pe Valea Toclitei pana la Cheile Rasnovului. Drumul inapoi spre Predeal, cca 5km, poate fi parcurs cu autobuzul sau per pedes, cu scurtaturi prin padure. Poteca strabate culmea Fitifoiu, pentru a ajunge la Cabana Vanatorilor, de unde se poate cobori in oras pe vechea poteca turistica, intrarea in oras facandu-se prin cea mai vestica strada a Predealului, str. Ceahlau.

20

CONCLUZII Principalul obiectiv al oricrei activiti turistice este generarea sursei de venit. Pornind de la aceast premis, rolul sectorului privat este esenial. Consecinele economice rezultate din promovarea turismului, depesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea turismului genereaz i revitalizarea global a sectorului privat, a prim distribuitorilor, firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte i asupra sectorului de stat prin realizarea de noi industrii, atrase n zon ca urmare a crerii unei imagini propice a zonei. Adaptarea infrastructurii, renovarea cldirilor, mbuntirea imaginii zonei etc. Va avea un efect imediat asupra mbuntirii nivelului de trai al rezidenilor. Astfel, efortul care va fi fcut n acest sens de administraia local trebuie neles ca o investiie pe termen lung datorit beneficiilor generale obinute prin dinamizarea turismului, dar i ca o investiie pe termen scurt cu beneficii imediate pentru ceteni i, astfel, pentru societate. mbuntirea mediului nconjurtor, recunoaterea extern realizat prin decizia vizitatorilor de a alege judeul Braov ca destinaie turistic vor conduce la creterea mndriei i ntrirea identitii rezidenilor. Pentru a atinge un echilibru ntre bunstarea turitilor, mediu i competitivitatea ntreprinderilor i a destinaiilor este necesar o abordare politic integrat i global n cadrul creia toate prile interesate s mprteasc aceleai obiective: - gestionarea durabil a resurselor naturale i culturale; - reducerea la minimum a polurii i a utilizrii resurselor; - gestionarea schimbrii n interesul bunstrii cetenilor; - reducerea caracterului sezonier al cererii; - combaterea impactului pe care l are transportul asupra mediului; - crearea unui turism accesibil tuturor; - mbuntirea calitii locurilor de munc din sectorul turismului; - garantarea siguranei turitilor i a comunitilor locale din zonele turistice. n scopul unei valorificri superioare a potenialului turistic al judeului Braov, este necesar luarea unor msuri concrete: - modernizarea i diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de specificitate; - modernizarea infrastucturii turistice ( a cilor de comunicaie, a reelei de telecomunicaii, a unitailor comerciale, sanitare, de prestri servicii, a echipamentelor tehico-edilitare, a mijloacelor de transport n comun ); - amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear, cultural; - dezvoltarea i creterea calitaii activitaii de marketing i promovarea produsului turistic; - susinerea investiiilor n agrement turistic de ctre autoritaile locale dar i prin atragerea

21

investitorilor strini; - dezvoltarea turismului de afaceri; - atragerea de fonduri externe; - realizarea i amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.; - ridicarea caliatii forei de munca din turism la standardele pieei internaionale;

22

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Pompei Cocean, Geografia turismului, Ed. Focul Viu, 2004 Maria Dogaru, Din Heraldica Romniei. Album, Ed. Jif, Bucureti 1994. Dorina Negulici, Braovul - Ora cetate, Braov, 2000. Silviu Pop, tefan Princz, Braov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, Bucureti 1974. Sextil Pucariu, Braovul de altdat, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977. G. Stnculescu, Tehnologia turismului, Ed. Oscar Print, Bucureti 2003 Internet: - www.tourismguide.ro - www.brasovtourism.eu - www.ghidinfoturism.ro

23

ANEXE

Biserica Neagr - Braov

Piaa Sfatului Braov

Castelul Bran

Cetatea Rnov

Mausoleul eroilor de la Mateia


24

Cmpulung Muscel

Mnstirea Curtea de Arge

25

Trgovite -Turnul Chindiei

Mnstirea Dealu

Casa memorial Nicolae Grigorescu

26

Castelul Pele

Castelul Pelior

rucea

27

eroilor Caraiman

Sfinxul

Babele

28