Tipuri si forme de turism practicat in Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei - Această unitate de relief este o mare arie

depresionară din interiorul arcului carpatic şi poate fi considerată o depresiune interioară a
acestuia, deoarece se suprapune în linii mari cu provincia istorică Transilvania. Relieful este
predominant deluros, colinar, fapt pentru care este denumită în acest fel. Depresiunea Colinară a
Transilvaniei este bine delimitată spre est, sud şi vest de cele trei ramuri carpatice, care isi iau
numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii
Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest), dar are o deschidere mai largă spre nord-
vest, pe Valea Someşului, unde Carpaţii Orientali vin în contact cu terminaţiile nordice ale
Munţilor Apuseni. Relieful este dezvoltat pe roci moi (argile, gresii) şi este supus unei evoluţii
continue; în unele locuri apar structuri pe sare.Partea centrală a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei poartă denumirea de Podişul Transilvaniei şi are aspecte diferite faţă de zonele
marginale: relieful este format din dealuri mai domoale care îi dau aspect de podiş, rocile au o
structură boltită, iar datorită predominanţei unor roci moi (argiloase) se produc frecvent alunecări
de teren.Podişul Transilvaniei are trei subdiviziuni transversale: Podişul Someşan (în partea de
nord), Câmpia Transilvaniei (în partea centrală) şi Podişul Târnavelor (în partea de Sud).

Relief si subdiviziuni

Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice

care alcatuiesc Carpatii.
    Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o
adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa
sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene,
dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara.
    Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a
retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).
    Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si
Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei
integrala in uscat.
 In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente
anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de
platouri usor inclinate.
    Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de
sare), care au ajuns pina la suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna
Sibiului).
    Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este
formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale,
pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si
mai accentuat in est).
    Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul
Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane
(in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor.
    Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara
(marginita de Dealul Feleacului),  culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de
Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea
sint depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si
glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului).
    In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief
asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.
    Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice:
depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care
reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):
 a) depresiunile submontane sunt: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc,
Homoroadelor si Hoghiz;

b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul
Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani -
Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de
structura orizontala din centru.
Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din:
  a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m
(altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane
(Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea
Lapusului);

b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o “cimpie” in sens agricol, ea fiind o regiune
deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;

c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

Dupa cum vedem, Depresiunea colinara a Transilvanie are un potential turistic vast,
datorita genezei.Având în vedere că turismul are mai tot timpul un caracter activ, el se practică în
funcţie de anumite motivaţii, de cele mai multe ori având amprente tipic individuale.

Motivaţia este un criteriu deosebit de important în ceea ce priveşte departajarea formelor

turistice:

1 Turismul de agrement, practicat de călătorii care caută să profite de frumuseţile

naturii, locuri şi obiceiuri noi, etc.;
2 turismul cultural – atribut ce se poate oferi oricărei forme de turism care depăşeşte
sfera odihnei, distracţiei sau sportului şi trebuie să îndeplinească trei condiţii: sa fie
determinat de dorinţa de cunoaştere, să aibă loc consumul unui produs cu tipologie
culturală, să presupună intervenţia unui mediator – persoană, document scris,
material audio-vizual, care să pună în valoare, să realizeze produsul cultural;
3 turismul cultural- vizitandu-se differite obiective turitice;
4 turismul religios ce constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult
5 turismul de odihnă şi recreere, de refacere a psihicului şi tonusului pierdut pe
perioada anului, pe fondul agitaţiei urbane;
6 turismul de tratament şi cură balneomedicală, practicat încă din antichitate cu scop
de refacere a sănătăţii – sub prisma perioadelor viitoare, ca urmare a creşterii
 longevităţii, această formă de turism se va dezvolta considerabil, având ca obiect
nu numai tratamentul balnear propriu zis, ci şi tratamente profilactice aplicate
persoanelor active de vârstă medie şi peste medie;
7 turismul sportiv este o formă a celui de agrement, pondera cea mai însemnată
ocupând-o sporturile nautice de vară, cele de iarnă, pescuitul sportiv, dar şi alte
manifestări sportive ocazionale.
Unii organizatori de turism includ în această categorie şi voiajorii ce vin ca spectatori la
diferite spectacole sportive, de fapt turismul sportiv reprezintă redarea unor posibilităţi de
agrement pentru cei ce îşi petrec vacanţa într-o anumită zonă.

O serie de forme de turism nu mai puţin importante, dar mai puţin întâlnite sunt şi cele ce
urmează :

-turism de cumpărături – ce rezidă în deplasările ocazionale în alte localităţi cu dorinţa de a

cumpăra diferite produse;

-turismul tehnic şi ştiinţific – se referă la vizitarea cu caracter documentar a unor obiective

industriale sau agricole etc.

În funcţie de caracteristicile socioeconomice ale cererii şi ale clientelei o clasificare a

formelor turistice se face în felul următor:

 turism particular ce se referă la cei ce călătoresc pe cont propriu şi este tipic

segmentelor de populaţie cu venituri ridicate care au experienţă în domeniul călătoriei
şi care sunt dispuşi să îşi asume anumite riscuri. Aceştia însă manifestă o mai mare
exigenţă în ceea ce priveşte calitatea şi diversitatea serviciilor oferite, identificându-
se chiar cu turismul de lux. Această formă a luat proporţii odată cu dezvoltarea
circulaţiei turistice şi reprezintă acum mai mult de jumătate din întregul volum de
activităţi turistice.
 turismul social mizează pe promovarea unui sistem de facilităţi cum sunt reducerile
de tarife, acordarea de subvenţii. Prin caracteristicile sale turismul social asigură
accesul la vacanţele unor categorii defavorizate ale populaţiei având chiar un rol de
protecţie socială. O definiţie a turismului social este prezentată de W. Hunziker :
„acel turism care se caracterizează prin faptul că este practicat de cercuri cu putere de
 cumpărare mică şi că este facilitat prin prestaţii cu totul speciale, uşor de recunoscut
ca atare”. Acesta însă, nu trebuie confundat cu turismul de masă, el fiind doar integrat
acestuia, piaţa ţintă fiind alcătuită din populaţia care are venituri modeste, iar o parte
a cheltuielilor sunt finanţate de sindicate, case de asigurări sociale etc.
 turismul de tineret este o formă particulară a turismului social care prin facilităţile
acordate acestui segment al populaţiei încurajează dezvoltarea călătoriilor, cu scopuri
instructiv-educative.
 turismul de afaceri şi congrese este un ansamblu de călătorii care sunt organizate de
companii şi administraţii publice în interes profesional pentru personalul propriu.
Activitatea turistică, datorită complexităţii şi multiplelor abordări pe care le suportă, se
mai poate clasifica şi în funcţie de următoarele criterii:
a) după motivele călătoriei.
• loisir, recreere şi vacanţă (odihnă);
• vizite la rude şi prieteni;
• afaceri şi motive profesionale;
• tratament medical;
• religie/pelerinaje;
• alte motive.

b) după gradul de mobilitate al turistului distingem:

• turismul de sejur (lung/rezidenţial; mediu; scurt).
• turismul itinerant (de circulaţie);

• turism de trenzit

c) în funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii

• turismul particular;

• turismul social;
• turismul de masă.
d) după modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:
• turismul organizat;
• turismul neorganizat;
 • turismul mixt.
e) după vârsta participanţilor:
• turismul pentru preşcolari;
• turismul pentru elevi;
• turismul pentru tineret (18-31 ani);
• turismul pentru adulţi (31-60 ani);
• turismul pentru vârsta a III-a.

Regiunea turistica Nord Transilvana

Regiunea turistica someseana se afla in partea de nord a Depresiunii colinare a
Transilvaniei, fiind situata intre interfluviul Mures-Somes si jugul intracarpatic, suprapunandu-se
bazinului hidrografic al Somesului. Activitatile turistice sunt polarizate de catre centre mari (Cluj
Napoca, Bistrita) dar si de alte cateva orase mici (Dej, Gherla, Beclean, Nasaud) care
concentreaza un numar mare de obiective, dotari, asigura servicii diverse. Prin pozitie, regiunea
are si un caracter de tranzit intre rama montana si centrul podisului situatia care a facilitat
legaturi cu zone turistice complexe (M Apuseni, M Rodnei, M Calimani) spre care pornesc axele
de penetrare in interiorul muntelui. Totodata are relatii cu regiunea central-transilvana in cadrul
sistemului turistic specific provinciei. Favorabilitatea turistica a regiunii este data de potentialul
turistic natural si antropic insemnat prin numar dar si diversitate de obiective. Principalul factor
de restrictivitate este lipsa unui echipament corespunzator pentru practicarea turismului (drumuri
modernizate dar mai ales dotari suficiente pentru cayare si alimentatie cu exceptia orasului Cluj
Napoca).

Potentialul turistic

Lacurile sunt reduse ca tip genetic. Sunt 11 lacuri dezvoltate in depresiuni rezultate prin
prabusirea unor saline la Ocna Dej, Gherla si patru la Cojocna, precum si multe iazuri intre care:
Catina, Geaca, Taga, Stiucii, Santrejude.

Rezervatiile cele mai importante pentru anumite forme de activitati turistice sunt:

-Gradina Zmeilor ( din satul Galgaul Almasului , comuna Balan

-Poiana cu narcise de la Racas Hida
-Padurea La castani din satul Rogna, comuna Ileanda
-Fanatele Suatu
-Fanatele Clujului
-Torentii din Culmea Feleac
-Lacul Stiucilor de la Fizesul Gherlii
-Masivul de sare de la Saratel
-Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor
-Piatra Fantanele din Prundul Bargaului
Zona turistica Cluj Napoca- Municipiul Cluj Napoca reprezinta unul din cele mai
insemnate centre urbane ale romaniei care se impune printr-o istorie complexa , o economie
diversificata si cu multe ramuri traditionale, un bogat fond cultural, artistic si
stiintific( universitati, teatru, opera, filarmonica, muzee) dar si printr-un potential turistic natural
si antropic multiplu. In cadrul potentialului turistic se impun: cateva portiuni din cetatea
medievala – (Bastionul Croitorilor, Bustul lui Baba Novac) , biserici vechi construite in stiluri
diferite ( Biserica Romano Catolica Sf Mihail- sec XIV-XV,Biserica reformata sec XV( in stil
gotic), Catedrala Ortodoxa sec XX, edificii impozante din sec XII –XX intre care Casa Matei
Corvin, Universitatea Babes Bolzai (1872), Teatrul National (1906), Muyeul etnografic al
transilvaniei, Muyeul National de istorie al transilvaniei, Gradina Botanica ( 14 ha cu muzeul
botanic). In apropiere pe Dealul Hoia se afla sectia in aer liber a muzeului etnografic, iar in nord
rezervatia Fanatele Clujului.

Obiective turistice care se inscriu pe cateva axe secundare. Cheile Baciului, Muzeul de
arta populara de la Savadisla, Izvorul Crisului, Cojocna ( statiune balneara de interes local),
orasul Gherla, Dej, statiunea Ocna Dej dezvoltata pe locul unei foste exploatari de sare.

Zona turistica Bistrita Nasaud

Cadrul natural este dominat de cateva tipuri de peisaj – siruri de dealuri, depresiuni bine
delimitate, culoare largi, versanti cu pante accentuate (la contactul cu munetele). Principalele
obiective ale zonei: orasul Bistrita, , orasul Nasaud, statiunea balneoclimaterica Sangeorz Bai.

In regiunea turistica nord transilvana se practica urmatoarele tipuri si forme de turism:

 Turism cultural ( in orasele Cluj Napoca si Bistrita)

  Turism de tranzit catre zona montana ( Muntii Apuseni sau Muntii Rodnei), spre
regiunile turistice limitrofe sau pe drumurile care duc in Ungaria;
 Turism de week-end in localitatile turistice aflate in apropierea marilor orase
 Turism rural in satele din Bistrita Nasaud ( Bistrita Bargaului, Livezile), Cluj
( Apahida, Baciu, Feleacu, Floresti)
 Turism balnear la Ocna dej, Bizusa, Sic si Cojocna
 Turism cinegetic si piscicol ( lacurile din Campia Transilvaniei)
 Turism ecleziastic ( Vad, Nicula)
 Turism de afaceri (Cluj Napoca)

Regiunea turistica Centrala a Transilvaniei

Este o regiune care se impune nu atat prin peisaje naturale care sunt pitoresti cat mai ales
printr-un potential antropic deosebit rezultat al unei indelungate locuiri si convietuiri a romanilor
cu sasii si secuii. Acestea sunt marcate mai ales sub forma de biserici ridicate de-a lungul
veacurilor, realizate in stiluri arhitectonice si cu elemente decorative diferite, in cetati cu
dimensiuni variabile, castele, conace, locuri de batalii, edificii din sec XVIII – XX etc.

Regiunea are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, pozitie care favorizeaza desfasurarea
fluxurilor turistice din si spre toate ramurile montane si tinuturile extracarpatice. Desfasurarea
culoarelor de vale principale si evolutia relatiilor economice intre localitati, tinuturi a condus la
realizarea unui sistem complex de drumuri care permit accesul la cele mai indepartate obiective
turistice ele conditionand indirect diferentierile teritoriale ale unitatilor si activitatilor de profil.
In acest sens se pot separa trei grupari majore de obiective desfasurate pe marile culoare de vale
unde aspectul alungit (axa) in cadrul lor distingandu-se cateva centre turistice. Spre acestea se
dirijeaza legaturi cu localitatile in care sunt unele obiective de interes turistic si care conduc la
unele activitati specifice locale. In al doilea rand pe de-o parte intre centrele turistice din zona
(Targu Mures, Reghin) iar pe de alta intre ele si cele din zonele vecine (Sighisoara, Medias,
Tarnaveni, Sovata) s-au dezvoltat relatii de servicii, actiuni care conduc nu numai la formarea
sistemului regional turistic dar si la impunerea lui in structura provinciei sau la nivel national.

Lacurile sarate reprezinta o importanta resursa turistica; s-au format in depresiuni de

prabusire sau prin tasare in sectoare unde samburii de sare sunt aproape de suprafata. Au
dimensiuni variabile, cele mai importante fiind la Sovata si Ocna Mures. Intre ele sunt: Lacul
Ursu, format intr-o depresiune de tasare pe masivul de sare de la Sovata intre anii 1870 – 1880;
are o suprafata de peste 40000 m², o adancime maxima de 18 m si o caracteristica importanta –
heliotermia (temperatura apei creste de la 0 m la 1,5 m dar si variaza de la un sezon la altul in
stratul de apa, (uneori ajunge la cca 33° C) pentru a se mentine constant la 21 - 25° C la adancimi
mai mari. Datorita utilizarii exagerate a apei lacului si aportului mare de apa dulce adusa de
paraiele Toplita si Auriu, in ultimul timp se observa reducerea calitatilor balneoterapeutice si a
fenomenului de heliotermie. Tot in statiunea Sovata se mai gasesc lacurile Alunis, Verde, Rosu –
primele doua cu namoluri sapropelice care preyinta de asemenea fenomenul de heliotermie.

In apropiere de Turda se gasesc 31 de lacuri ( Ocnei, Dulce, Rotund, Durgau, Sufuros

etc) dezvoltate prin fenomene similare cu cele de la Sovata.

La acestea se mai adauga lacurile numeroase din Campia Transilvaniei care constituie si
importante surse piscicole ( Bujor I, Bujor II, Zau de Campie, Taureni).

Exista si izvoare minerale clorurate ( in perimetrul cutelor diapire)sau iodurate,

bromurate, sulfuroase ( Bazna, Sangeorgiu de Mures), unele folosite pe plan local.

Praid Este o statiune balneara de inetres local, unde retin atentia salina (folosita in
tratamente dar si pentru vizitare), relieful carstic pe sare si poarta de lemn cioplit veche de peste
350 ani.

Curund unul din cele mai mari centre de ceramica din Transilvania.

Sovata statiune balneoclimaterica . Aici sunt lacurile Ursu, Alunis, Verse, Negru, Rosu,
Mierlei, serpilorcu ape clorurate si sodice. Rezervatia naturala forestiera cu stejari seculari ;
vanatoare sportiva; baza de cazare, alimentatie si tratament.

Tarnaveni important centru economic si turistic.

 Bazna statiune balneoclimaterica cu izvoare minerale cloro-sodice, iodurate, bromurate

Zona Targu Mures este cea mai extinsa. Resurse turistice antropice municipiul Targu
Mures cu obiectvele sale (muzee, Cetatea Medievala etc), Manastirea Recea ( intre Tg Mures si
Ludus- una dintre cele mai mari si mai impozante manastiri din Transilvania), biserici de lemn
(in asezarile de la nord de Mures, ridicate in sec XVIII- XIX Sarmasel, Zau de Campie etc.),
Calugareni, Miercurea Nirajului (centru de ceramica populara).

Zona Reghin inglobeaza orasul si obiectivele de pe vaile ce converg spre Mures, la

contacltul dealurilor cu muntii. Regin este primul centru important de pe valea Muresului.
Atractii turistice: padurea Rotunda, localitatea Brancovenesti (castelul Kemenz sec XV),urmele
unui castru roman din sec II –III, localitatea Voievodeni, Dumbravioara, Sangeorgiu de Mures
(statiune balneoclimaterica de interes local), Gurghiu(centru etnogafic, ceramica, ruine de cetate
medievala) etc.
Foto :Parcul dendrologic de la Gurghiu – sursa: http://turismreghin.ro/item/parcul-dendrologic-
de-la-gurghiu/

foto: Muzeul etnografic Reghin

 Valea Gurghiului

Zona turistica Alba Iulia

Alba Iulia centru turistic important, cel mai vechi oras din lungul Muresului. Este un
important centru economic, cultural, istoric si turistic. Obiective turistice: cetatea medievala
(1714 – 1734), biserica romano-catolica sec XIII( o imbinare de stil gotic, romanic, baroc), Sala
Unirii, Obeliscul Horea Closca si Crisan etc.

Spre nord din Alba Iulia se disting: satele de pe glacis Galda de Jos, Galda de Sus,
Geoagiu ( se merge la manastirea si cheile Rameti), Teius, Aiud, Sebes , Aurel Valicu - casa
memoriala si bustul, Cugir, Geoagiu Bai – ape mezotermale folosite inca din timpul romanilor.
Sarmisegetusa in M-tii Orastiei.

Cetatea Sarmisegetusa Regia din Muntii Orastiei este locul in care a avut loc geneza
poporului roman. Capitala a Daciei inainte de colonizarea romana, Sarmisegetusa Regia este un
loc cu o puternica incarcatura spirituala si culturala. Cetatea este inclusa in patrimoniul
UNESCO, este cea mai mare fortificatie dacica din Romania si locul in care au fost gasite
comori, bijuterii si modene dacice.
foto: Sarmisegetusa – sursa http://happysor.ro/5-atractii-turistice-transilvania/

Zona turistica Sighisoara-Medias este sectorul din Bazinul Tranavei Mari cu cele mai
mult obiective, dotari si cu cea mai activa dinamica in activitatile turistice. Desi are caracter mixt
elementele antropice ( de natura istorica, arhitectonica, artistica etc) sunt dominante si se impun
in ofertele si programele turistice.

Sighisoara insemnat centru economic, cultural, turistic. Obiective turistice principale :

Muzeul Municipal de Istorie si Arta Feudala, Cetatea medievala, Bastionul Artileriei, Biserica
manastirii dominicanilor, Biserica din Deal, casa in care a locuit Vlad Dracul etc. Anual se
organizeaza un Festival de Arta medievala .

Medias centru comercial, mestesugaresc si turistic. Obiective turistice : cetatea (secXV)

care pastreaza o parte din zidurile de aprare si numeroase turnuri, biserica franciscana, bustul lui
Axente Sever etc.

Tipuri de turism in regiune

 Turismul cultural legat de prezenta aici a unor importante citadele culturale

 (Tragu Mures, Alba Iulia, Sighisoara) si de desfasurare in fiecare an a Festivalului de
arta medievala de la Sighisoara si a festivalurilor legate de Ziua Nationala a Romaniei
la Alba Iulia, sau alte aniversari istorice (Blaj)

 Turismul rural in unele localitati de pe valea Tarnavelor (inclusiv legat de

prezenta podgoriilor)
 Turismul de tranzit dinspre si catre M Apuseni sau masivele vulcanice din
Carpatii Orientali
 Turismul balneoclimateric in statiunile Turda, Ocna Mures, Bazna, Sovata,
Praid, etc.
 Turismul de recreere (in week-end) in vecinatatea asezarilor urbane sau in
sezonul cald pe malurile raurilor principale ( Mures, Taranave, Aries etc)
 Turismul de afaceri (Targu Mures, Sighisoara)
 Turism pentru sporturi de iarna Sovata

Regiunea turistica Sud Transilvana

Relieful major este reprezentat prin dealuri si depresiuni (Hoghiz, Homoroade, Fagaras,
Sibiu, Apold). Regiunea se caracterizeaza printr-un potential natural dar mai ales antropic
deosebit, printr-o accesibilitate corespunyatoare facilitata de o infrastructura cu grade diferite de
modernizare, dotari decazare si alimentatie variate. Multe din localitatile situate la periferia
depresiunilor constituie puncet de plecare spre munte, mai ales spre creasta nord fagaraseana si
M Cibin. Se racordeaza prin drumuri rutiere si feroviare cu zona turistica complexa Brasov si cu
regiunea Muresului dar si cu unitati turistice aflate in carpati, la sud si vest de acestia.

Rezervatiile naturale sunt la: Rupea (neckul bazaltic), Comana de Jos (coloanele de
bazalt la Piatra Cioplita), Hoghiz, Poienile cu narcise din dumbrava Vadului, Vulcanii Noroiosi
de la Baile Homorod, Microcanionul in bazalt de la Hoghiz, Lacul fara fund de la Ocna Sibiului,
Vulcanii noroiosi Hasag etc.
 Foto : Baile Homorod - Sursa : http://www.turismland.ro/statiunea-baile-homorod/ )

Potentialul antropic este variat si bogat ca rezultat al unei stravechi locuiri. Descoperirile
arheologice au indicat numeroase asezari din paleolitic si neolitic, epoca dacica si daco-romana.
Unele asezari erau legate de exploatarea sarii (Ocna Sibiului). In perioada feudala aici existau
tara Almasului si Tara Fagarasului, cu asezari importante bazate pe agricultura si mestesuguri.
Colonizarea sasilor si a secuilor se produce in sec XII-XIII duce la aparitia de asezari noi si la
dezvoltarea celor existente. In sec XIII –XV sunt consemnate sate si orase, unele cu ziduri de
aparare. Are loc dezvoltarea tuturor asezarilor, construirea de edificii, lacasuri de cult, cele mai
multe fiind astazi cu valoare de patrimoniu.

Ca urmare alaturi de multe elemente ale cadrumui natural s-au adunat numeroase dovezi
istorice, arhitectonice, de arta care confera acestui spatiu un potential bogat ce asigura
dezvoltarea unei diversitati de activitati turistice.

Sibiul s-a impus ca cel mai insemnat centru care a cuprins in sfera activitatilor turistice
numeroase asezari din intreaga depresiune omonima fiind in acelasi timp un reper in sistemul
turistic al Transilvaniei si la nivel national si international. Ca urmare in jurul sau s-a dezvoltat o
zona turistica complexa ce-a inclus si marginea nordica a M Candrel (satele din Marginime si
statiunea Paltinis). In rest se impun ca centre turistice Fagaras, Victoria, si Sebesul.

Zona turistica Sibiu Cuprinde depresiunea in care municipiul are o pozitie relativ
centrala , toate localitatile din Marginime si din bazinul Visei.

Sibiu – municipiul in sec XII aici au fost colonizati sasii. Se pot urmari: vechea cetate cu
parti din fortificatii din sec XII –XVI, orasul vechi din sec XIV – XIX, cu numeroase constructii
realizate in diferite stiluri arhitectonice – Primaria, palatul Bruckental, palatul Culturii, Casa
artelor, Turnurile Pulberariei, Pielarilor, Olarilor, Barbierilor, Turnul Sfatului, Dumbrava
Sibiului.

Tipuri de turism:

 Turismul cultural (in Sibiu si Fagaras, dar si in unele localitati rurale care
pastreaza biserici fortificate care prin sprijinul guvernului german au fost cuprinse
intr-un program de refacere si conservare; Ministerul turismului intentioneaza
realizarea unui program turistic la nivel european Drumul cetatilor taranesti
asemanator cu programele turistice similare din Franta; ele trebuie sa stea in
atentia agentiilor de turism.
 Turismul rural legat de traditiile populare deosebite pastrate in satele din
Marginimea sibiului dar si de prezenta bisericilor fortificate sasesti(unele dintre
acestea prezinta puncte de cazare proprii)
 Turismul balnear instatiunile Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului
 Turismul de weekend ( de agrement) in apropierea marilor orase
 Turismul de tranzit ( din si spre rama montana a Carpatilor Meridionali sau spre
Tarnava , Mures, Brasov)
 Turismul pentru pescuitul sportiv si cinegetic
 Turismul de afaceri (Sibiu)
Bibliografie:
http://happysor.ro/5-atractii-turistice-transilvania/
https://roteaprofu.wordpress.com/clasa-x/tipuri-si-forme-de-turism/
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/regiunea-turistica-a-depresiunii-transilvaniei-
163013.html
https://www.oocities.org/dmarioara/deprtrans.htm
https://www.google.com/search?
rlz=1C1CHBF_enRO806RO806&source=univ&tbm=isch&q=depresiunea+colinara+a+transilva
niei&sa=X&ved=2ahUKEwjY2bHvg7XuAhUptYsKHZwHBngQjJkEegQIDRAB&biw=1242&
bih=545
https://www.scribd.com/doc/199593557/Depresiunea-Colinara-a-Transilvaniei8
http://happysor.ro/5-atractii-turistice-transilvania/
https://www.google.com/search?
q=parcul+gurghiului&tbm=isch&ved=2ahUKEwjnjfr4j7XuAhWx2OAKHaGvA6gQ2-
cCegQIABAA&oq=parcul+gurghiului&gs_lcp=CgNpbWcQAzoGCAAQBxAeULPhJ1jb-
idgpIAoaABwAHgAgAGaAogBvwqSAQUwLjUuMpgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAE
B&sclient=img&ei=YbINYKfZF7Gxgweh347ACg&bih=545&biw=1226&rlz=1C1CHBF_enR
O806RO806&hl=en-US#imgrc=7gu2eON8Zs3cwM
https://www.rador.ro/2014/10/01/cetatea-rupea-renascuta-dintr-o-ruina/
https://www.google.com/search?
q=baile+homorod&rlz=1C1CHBF_enRO806RO806&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ah
UKEwiV2qP9kbXuAhVI_SoKHYF3CVIQ_AUoAnoECAMQBA&biw=1242&bih=545#imgrc
=KSxWHUac2MzgYM
https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_S%C4%83rate_din_Turda