Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor


Specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

Locul turismului in economia Elvetiei

Anul III
Grupa 8283
Slobozeanu Dragos
Caliman Laura
Braşov, 2011

Cuprins

I Prezentarea generala a tarii ............................................................................................2


II Porentialul turistic ……………………………………………………………………………….…...11
III Principalele forme de turism practicate in Elvetia…………………………………………….......15
IV Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ si cantitati……………………….. .17
V Indicatori circulatiei turistice……………………………………………………………….………....23
VI Locul turismului in economia Elvetiei…………………………………………………………….....27
VII Bibliografie…………………………………………………………………………………………….29

2
I Prezentarea generala a tarii

Date generale

Elveţia este un stat federal în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Are graniţă cu
Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea
politică şi militară, motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale. Peisajul
elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării.
Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul
mării, este cel mai înalt. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum
Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva,
Lacul Zürich, Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa. Drumurile elvetiene ofera privelisti
spectaculare ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume.
Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund
sezonului turistic. Elveţia a fost influenţată de câteva dintre cele mai importante culturi
europene, de la practicile sale culturale până la limbile vorbite.
Elveția a adoptat o constituție federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a
stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare și comerț. De atunci se
continuă cea mai bună politică economică și socială care a caracterizat Elveția de-a lungul
timpului.
Elvețienii sunt cunoscuți pentru neutralitatea lor istorică și pentru că nu au participat
militar în nici un război mondial. În 2002 Elveția a devenit membru cu drepturi depline al
Organizatiei Națiunilor Unite (ONU). Însă, deși situată în mijlocul Europei, nu este membră a
Uniunii Europene (UE).
Altitudini extreme: cel mai scazut punct: Lacul Maggiore 195 m mai înalt punct: 4.634m
Dufourspitze
Resurse naturale: cherestea, sare.

3
Conditii privind traficul auto: In Elvetia, circulatia auto se efectueaza pe partea
dreapta a drumului. Starea generala a drumurilor si infrastructurii este foarte buna. Accesul
pe autostrazi se face in baza unor vignete, care se procura contra cost de la punctele de
trecere a frontierei. Vigneta se lipeste in mod obligatoriu pe parbrizul masinii. Centura de
siguranta este obligatorie. Functioneaza sistemul prioritatii de dreapta. Nivelul maxim de
alcoolemie admis este de 0.5 g/l. Vitezele maxime admise sunt urmtoarele: 30 - 60 km/h in
localitati; 80 km/h pe drumurile principale si 120 km/h pe autostrazi. Pe teritoriul Elvetiei
utilizarea si detinerea aparatelor de detectare a radarelor, precum si a celor antiradar este
total interzisa, constituind infractiune.

Politică
Parlamentul Elveției este format din două camere: Consiliul Statelor care are 46 de
reprezentanți (doi din fiecare canton și unul din fiecare semicanton) aleși prin sisteme definite
de fiecare canton individual, și Consiliul Național, care este format din 200 de membri aleși
printr-un sistem electoral proporțional, în funcție de populația fiecărui canton. Membrii
ambelor camere au un mandat de 4 ani. Când ambele camere sunt reunite în sesiune
comună, ele sunt numite împreună Adunarea Federală.

Geografie
Elveția are 3 zone geografice mai importante, cu climă diferită:
• Jura (caracterizat prin procese tectonice de încrețire din perioada jurasică, cu o
altitudine între 1000 și 1700 m),

• Elveția centrală (cca. 30 % din suprafața țării, importantă din punct de vedere
industrial, cu zone deluroase și de șes, având o altitudine între 400 și 600 m, situată
între Jura și regiunea Alpilor elvețieni),

• Regiunea Alpilor care se continuă mai departe în Franța, Italia, Germania, Austria,
Liechtenstein și Slovenia.

Suprafața arabilă a Elveției însumează (14.813 km²) ce reprezintă 38 % din suprafața


țării, 30,4 % (12.522 km²) fiind pădure și 25,5 % (10.531 km² fiind regiune muntoasă

4
neproductivă.
Lungimea maximă a țării pe direcția nord-sud este de 220 km, iar pe direcția est-vest
de 348 km.

Geologie
Structura geologică a Elveției este în mare măsură datorată coliziunii cu miloane de
ani în urmă a plăcii tectonice continentale africane cu cea europeană. Munții Alpi au structura
de bază constituită din granit. În perioada jurasică au rezultat munți de încrețire din calcar,
mai mici decat Alpii. La aceste trei zone se mai adaugă Valea Padului în sud cu înălțimea
Tessin, regiunea Mendrisio și depresiunea Rinului superior, unde se află orașul Basel.
Munții
În Elveția există 74 de vârfuri muntoase care depășesc 4000 m altitudine, dintre care
55 sunt în Elveția și 19 la granița cu Italia. In Alpii Walliser sunt un număr 12 piscuri,
constituind cei mai înalți munți din Elveția. Vârful cel mai înalt din Walisseri și din Elveția este
Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa. Acești munți cu piscurile lor înzăpezite sunt
punctele de atracție principale ale Elveției pentru schiori și turiști din lumea întreagă.
Prin amplasarea centrală geografică a Alpilor Waliser, încercuiți fiind de Masivul Alpilor,
regiunea Walliser are o climă mai blândă decât clima munților învecinați din nord și sud.
Această climă a favorizat zona de pădure, care aici urcă la altitudini mai mari.

Lacuri
Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în
perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera Lacul Geneva (580.03 km²)
situat la granița cu Franța fiind în Elveția 60 % din suprafața lacului.
Lacul Boden (Lacul Constanța) cu suprafața de 536.00 km² situat la granița cu Germania
și Austria, pe teritoriul Elveției fiind numai 23.73 %, Lacul Maggiore cu 193 m altitudine (locul
cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu elvețian, restul în Italia. Se mai pot aminti
lacurile Neuenburgersee (215.20 km²), Vierwaldstättersee (113.72 km²) și Zürichsee (88.17
km²).

5
Râuri
Două fluvii mari europene au izvorul în Elveția și anume Rinul și Ronul. Ambele fluvii
izvoresc din Masivul Gotthard care este și o cumpănă a apelor.
Rinul curge prin Reichenau din cantonul Graubünden, prin unirea celor două ramuri (Rinul
Anterior și Rinul Posterior), de fapt numai Rinul Anterior izvorăște din estul Masivului
Gotthard, Rinul Posterior își are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă
Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu
Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă
Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord
vărsându-se în Marea Nordului
Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul
Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă
orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.
Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și
a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.
Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă
la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României.
Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud
trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în
Marea Mediterană.
Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat
de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km.
Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat (afluenți ai Aarelui); Doubs având izvorul
în Franța, care traversează Jura spre nord se varsă în Sona care la rândul ei se varsă în Ron,
la Lyon.

6
Clima

In nordul Alpilor este o climă temperată, iar în sudul Alpilor domină o climă
mediteraneană. Clima în Elveția diferă mult de al o regiune geografică la alta. Astfel Elveția
se poate împărți în patru zone climatice:
• Regiunea munților jurasici (nordul-vestul Elveției)

• Regiunea centrală teritoriul dintre Alpi și munții jurasici

• Regiunea prealpină și alpină în sudul Elveției regiunii centrale

• Regiunea din sudul Elveției (Cantonul Walis, Tessin, Engadin și Graubünden)

In principiu domnește în zona centrală și a munților jurasici și regiunea alpină o climă


asemănătoare, diferențe mai mari climatice fiind în regiunea de sud a Elveției. Pe când în
regiunea centrală și alpină precipitațiile medii sunt cca. 2000 mm/an în Walis (valea Rhôn-
ului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscată. Cantitatea de precipitații vara, cu
excepția Valea Rhôn-ului, este dublă în comparație cu iarna.
Temperatura depinde mult de altitudinea locului, având spre vest o tendință ușoară de
creștere (în medie de cca. 1 °C) Luna cea mai călduroasă iulie cu o temperatură medie între
16 - 19 °C, iar temperatura medie anuală este de cca. 7 - 9 °C. In Alpi este clima aspră
caracteristică munților înalți.
Ca vânturi permanente se poate aminti Föhnul un vânt călduț (nu bate în regiunea
munților jurasici), iar Bise este un vânt rece care nu bate de obicei în sudul Elveției.

Flora
Pădurile ocupă o suprafață de 30 % din suprafața Elveției, astfel în zona alpină domină
rășinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile jucând
în munți un rol important de reducere a formării lavinelor și inundațiilor.
La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase în amestecate, iar în Tessin ca o
caracteristică regională s-au extins pădurile de castan domestic, servind în trecut o resursă
de hrană a populației.

7
Fauna
In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte.
Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt
lilieci și mamifere mici. Toate animalele mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole
printr-o vânare excesivă, azi prin cunoașterea importanței acestor animale în menținerea
echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu râs,
lup și ursul brun care sunt încadrate în grupa animalelor ocrotite, precum și la o vânare
limitată a celorlalte animale carnivore vulpe, vidră, jder, și pisică sălbatică.
Sunt de asemenea prezente și alte animale sălbatice ca și căprioara, cerbul, elanul,
bourul, capra sălbatică, capra neagră, muflonul, mistrețul și castorul.

Economie
Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină
de succes pe termen lung în domeniul siguranței monedei naționale, dublată de secretul
operațiilor financiare efectuate în băncile elvețiene a făcut din Elveția un „rai financiar” al
investitorilor și al investiților acestora. În același timp, a creat o economie care se bazeză
masiv pe afluxul extern constant de investiții. Din cauza dimeniunilor reduse ale țării și a
specializării înguste a forței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comerțul și
finanțele sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a țării.

Religia
Religiile cele mai întâlnite în Elveţia sunt Romano-Catolicismul, confesiune de care
aparţine 43% din populaţie, şi protestantismul (35%), însă datorită imigrărilor s-au mai stabilit
şi Islamul cu 4% din populaţie şi Ortodoxismul cu 2%.

8
MINERITUL Sl INDUSTRIA ENERGETICA
Exceptand sarea, care se exploateaza in vaile Rinului si a Ronului, Elvetia nu are
resurse minerale. Jumatate din energia electrica este produsa in centrale hidroenergetice,
37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale temice cu titei importat. Majoritatea
centralelor hidroenergetice functioneaza in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri
artificiale pentru stocarea apei.

TURISMUL

Turismul este una din ramurile principale economice ale Elvetiei. La inceput a fost
turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in muntii splendizi elvetieni, cu florile lor
fermecatoare, si alpinismul, dar dupa 1950 schiul a devenit foarte popular. Azi turismul
reprezinta 15% din venitul total al tarii.

AGRICULTURA
Circa 10% din suprafata tarii este cultivata, iar 40% se utilizeaza ca pasuni. O parte
insemnata din suprafata tarii este acoperita iarna cu zapada, deci sunt inutilizabile. Numai 4%
din populatia activa lucreaza in agricultura, producand 2% din produsul intern brut. Ramura
principala este industria laptelui, vacile fiind tinute in grajduri, datorita climei. Din surplusul de
lapte se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara in munti,
iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci. Aici este singura regiune unde
cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat zootehnia. Se cultiva grau, orz,
secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile
din Xeuchatel, se practica viticultura. Elvetia poale produce numai jumatate din necesarul
propriu de alimente.

9
SILVICULTURA
Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile si pe alocuri
Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc: hartie, case si mobila. Pe langa
acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire si numeroase familii, iarna se ocupa
de fabricarea unor obiecte traditionale -jucarii, cutiute muzicale, etc.

INDUSTRIA

Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata.
alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite. In Elvetia se mai produc
masini, textile, medicamente si materiale chimice. Majoritatea sunt produse mici de calitate
deosebita. Un bun exemplu sunt ceasurile elvetiene de renume mondial, care se fabrica in
cantonul Jura. Acelasi lucru se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc
vopsele, iar cantoanele St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor textile. Industria
de masini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elvetiene, si anume
motoare Diesel si masini de cusut.

TRANSPORTUL
Reteaua elvetiana de transporturi este foarte bine dezvoltata. Cele 5031 km de cai
ferate, sunt aproape in totalitate electrificate, iar in munti au fost construite peste 600 de
tunele. Simplon are lungimea de 19,8 km. In regiunile muntoase sunt construite cai ferate cu
crema-liera, funiculare, si sisteme teleferice. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km.
Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu
stramiorile Sf. Bernard, Sf, Gothard si Simplon. In Basel, Zurich si Geneva exista mari
aeroporturi internationale.

10
Mitul ciocolatei elvetiene: Elvetienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la
perfectiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in 1819, ei au imbunatatit incontinuu
reteta acesteia. Astfel, in 1875 ei au creat ciocolata cu lapte, iar in 1879 primul sortiment care
se topeste in gura. In timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune si o mandrie
nationala pentru elvetieni. Ciocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted,
sa nu faca firimituri la rupere si sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de
cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie
sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura sau sa se lipeasca de
palat.

Organizaţii internaţionale
În 1863 Henri Dumand a fondat Crucea Roşie, un simbol şi un agent internaţional
pentru dragostea frăţească. Chiar şi astăzi sediile centrale ale Comitetului Internaţional al
Crucii Roşii şi ale Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii sunt la Geneva. Şi alte organizaţii
mondiale cum ar fi Schimbul Internaţional al Forţelor de Muncă şi Reprezentantul European al
Naţiunilor Unite, şi-au stabilit sediile în Elveţia. Elveţia este membră în Consiliul Europei,
Acordul General pentru Tarife şi Comerţ, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică şi Comitetul Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare.
Elveţia îşi menţine politica de neutralitate: nu este membră a O.N.U., N.A.T.O., U.E
Nu este membră U.E. dar a semnat acordurile bilaterale cu ţările Schengen plus cele 10 noi
ţări intrate în U.E

11
II Potentialul turistic

Un adevărat paradis montan și cultural, Elveția își așteaptă turiștii pentru a le împărtăși
câte ceva din ceea ce deține, pentru că deși nu se număra printre statele mari ale Europei,
sistemele de transport sunt foarte bine puse la punct și toate obiectivele sunt ușor accesibile
tuturor. Pe lângă pajiștile uimitor de verzi și vârfurile Alpilor veșnic înzăpezite, este pe timp de
vară o gazdă primitoare, căci dezvăluie și modernitatea specifică unei țări cu adevărat
dezvoltate.
Obiective turistice create de om de-a lungul vremii și atracții naturale vin să completeze
perfect o vacanță minunată. În această țară micuță și bogată se întrepătrund 4 culturi diferite,
ceea ce face din Elveția un stat cu caracter multicultural. Bogăția culturală se poate observa în
centrele vechi ale orașelor, precum Zurich, Lausanne, Geneva etc.
Pentru împătimiţii de schi şi drumeţii montane se dezvăluie regiunile Jungfrau sau
Franches Montagnes, ori staţiunea Zermatt, cu kilometrii întregi de pârtii şi trasee marcate.
Elveţia este o ţară care devine tot mai populară şi printre practicanţii de schi din România, în
special pentru cei cu venituri ridicate.1
Trenul Express Glacier traverseaza Alpii elvetieni oferind o experienta cu adevarat
unica. Peisajul nu este singurul lucru de care ne putem bucura pe parcursul calatoriei . Se
poate degusta o gama larga de specialitati proaspat preparate care se pot servi in
restaurantul in stil vechi, intre Zermatt si Davos.
In anii 1920 , datorita excursionistilor entuziasti si a celor din clasele sociale superioare
dornici de aventura, vechile sate montane pana atunci isolate, Zermatt si St. Moritz au fost
transformate in statiuni la moda. Cele trei companii feroviare din acea vreme au reusit cu
success sa beneficieze de potentialul touristic prin deschiderea in 1926 a rutei Valais –
Graubunden. Deschiderea traseului Brig – Chur si Chur – St. Moritz numai pe timpul verii a
fost intampinata cu entuziasm de publicul calator. Cu tooate acestea au mai trecut 50 de ani
pana cand trenurile au putut trece si iarna prin imposibilul traseu alpin Furka.2

1
http://www.curierulnational.ro/Specializat/2008-01-28/Elvetia
2
http://www.turistik.ro/info/elvetia---cel-mai-incet-tren-rapid-din-lume-01173

12
Pe 25 iunie 1930, dup ace s-a facut legatura feroviara intre Visp si Brig, Expressul
Glacier a circulat pentru prima datade la Zermatt la St. Moritz. Din cauza celui de- Al Doilea
Razboi Mondial, traficul a fost oprit in 1943, pentru a fi reintrodus cu mici modificari in 1948.
Expressul Glacier a beneficiat intre ani 50-60 si de dezvoltarea tehnologiei. Motoarele mai
rapide au imbunatatit timpu calatoriei chiar si pentru cel mai lent tren rapid din lume, iar
modernizarea vagoanelor si adaugarea vagonului restaurant au marit atractia pentru acest
tren.
Multumita modernizarii si a publicitatii intensive, Expressul Glacier a devenit unul din
obiectivele turistice de top ale Elvetiei intre ani 80 si 90. De atunci intereseul international
pentru pentru acest tren a fost in continua crestere. In 2005 trenul si-a sarbatorit cea de a 75-
a aniversare si pare mult mai tanar, mai dinamic si mai poular ca niciodata.

ST. Moritz - capitala golfului pe gheaţă

Între 9-13 ianuarie 2008, staţiunea elveţiană St. Moritz a devenit capitala mondială a
golfului pe zăpadă. Peste 75 de concurenţi, din 12 ţări, sportivi de elită sau personalităţi
publice din diverse domenii s-au reunit în spectaculoasa staţiune montană pentru a se întrece
în lovituri strategice pe gheaţă. Staţiunea este cunoscută drept una dintre cele mai celebre la
capitolul schi şi sporturi de iarnă, fiind destinaţia favorită pentru milionarii şi miliardarii lumii, în
căutare de distracţie sau relaxare. Aici vin vedete, politicieni, actori şi bogătaşi din orice colţ al
lumii. În staţiune, din cele 365 zile/an, 322 sunt zile însorite, acesta fiind un record în Elveţia.
Sezonul de schi şi snowboard ţine de la sfârşitul lunii noiembrie, până la începutul lunii mai.
Sezonul din 2007-2008 este al 144 sezon în istoria St. Moritz, ca regiune de schi şi
snowboard.3
În urma statisticii efectuate de revista elveţiana "Bilanz", St. Moritz este destinaţia
favorită pentru schiori şi snowboarderi la ora actuală, după care urmează Zermatt, Gstaad şi
Davos. În statistică au fost luate în calcul - în afară de infrastructura schiabilă – posibilităţile
de agrement, hoteluri, restaurante şi nu în ultimul rând comportamentul personalului.
Astăzi, oraşul este consacrat în orice colţ al lumii. În 1986, numele St. Moritz a devenit marcă
înregistrată pe plan mondial, ca destinaţia favorită de pe mapamond. Şi pe bună dreptate: aici
s-a născut sportul de iarna al Alpilor în 1864, şi, în acelaşi an, a fost înregistrată şi prima
3
http://www.curierulnational.ro/Specializat/2008-01-28/Elvetia

13
agenţie de turism din Elveţia. Tot în St. Moritz, în anii 1880-1890, s-au organizat primele
concursuri de curling, patinaj artistic, golf, snowboard, bob; aici s-a deschis prima şcoală de
schi în 1929 şi a fost inaugurat primul Hotel Palace din lume (1896). În anul 2003, regiunile
St. Moritz şi Engadin au fost alese de ADAC Ski Guide, cele mai bune din lume, la schi alpin,
snowboard, schi fond, ture pe schiuri şi apres ski. În anul 2003 aici au avut loc Campionatele
Mondiale de Schi Alpin.

Staţiunea Zermatt - una dintre cele mai înalte

Regiunea de schi şi snowboard Zermatt se înalţă până la altitudinea de 3.900 m şi este


una dintre regiunile cele mai înalte din lume. Sezonul de iarnă începe la sfârşitul lunii
noiembrie şi se termină la începutul lunii mai, iar pe gheţar există posibilitatea de a avea parte
de zăpadă excelentă pe tot parcursul anului. Din cei 195 km de pârtii, 48 km sunt dotaţi cu
tunuri de zăpadă. Zermatt este legată în reţea printr-o telecabină de regiunea Breuil-Cervinia
(Italia). Zermatt, situată la altitudinea de 1.620 m, este în totalitate închisă pentru maşini.
Acestea se pot parca în localităţile Tasch sau Visp şi de aici se continuă drumul cu trenul
montan. Din gara Zermatt porneşte Gornergratbahn, care urcă peste 3.000 m, de unde se
poate ajunge pe vârfurile din zonă (3.200 - 3.400 m) cu telecabine, după care sunt mai multe
posibilităţi de coborâre pe pârtii uşoare şi medii către Furi şi Zermatt. Cea mai lungă pârtie din
Zermatt este de 17 km şi parcurge o diferenţă de nivel de 2.200 m. Partea superioară a
pârtiei este uşoară până la Trockener Stegig, de unde se schimbă în pârtie roşie până la
Furgg. De aici se poate urca cu telecabina în zona Schwarzsee, unde funcţionează alte două
teleschiuri, sau se poate urca pe gheţar. Din Furgg până în Furi pârtia este de dificultate grea
(neagră), iar de aici se schimbă în dificultate medie.

Davos - Klosters, staţiunea cu cele mai multe tradiţii sportive

Regiunea de schi şi snowboard Davos - Klosters conţine staţiunile Jakobshorn,


Rinerhorn, Parsenn, Madrisa şi Pischa. Este regiunea cu cele mai mari tradiţii dintre toate
staţiunile din Elveţia, oraşul Davos găzduind numeroase evenimente sportive (concursuri de

14
tenis şi călărie) sau simpozioane politice. Davos este oraşul situat la cea mai mare altitudine
din Europa. Datorită aerului foarte curat, aici a fost construit Sanatoriul TBC.

Regiunea este alcătuită din oraşele Davos (1.560 m) şi Klosters (1.194 m), respectiv
cele 5 vârfuri: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa, Pischa. Cele două oraşe sunt legate
prin reţeaua de pârtii şi instalaţiile de transport pe cablu, respectiv de reţeaua de skibus şi
cale ferată. În oraşe, oaspeţii sunt aşteptaţi cu cele mai interesante băuturi şi specialităţi
culinare locale ale restaurantelor. Ca orice staţiune de nivel mondial, Davos - Klosters are şi o
viaţă de noapte pe măsură, prin pârtiile de schi şi pistele de săniuş nocturne, evenimente
sportive, respectiv restaurante şi baruri de noapte. Regiunea dispune de 250 km pârtii
întreţinute excelent, deservite de 51 de instalaţii de transport pe cablu moderne, numeroase
trasee de tură iarna - vara, piste schi fond, 5 piste pentru săniuş, gradiniţe şi şcoli de schi,
funpark-uri, parapantă şi 2 halfpipe-uri uriaşe. Aici este şi cea mai lungă pârtie de schi din
Elveţia, Weissfluchjoch – Kurblis, traseul total fiind de 14 km.
Jakobshorn se înalţă chiar deasupra oraşului Davos, iar pârtiile din această zonă sunt
deservite de 12 instalaţii de transport pe cablu. Este un loc preferat de snowboarderi, cu
multe pârtii special amenajate pentru ei. Tot aici găsim halfpipe-ul uriaş Nidecker, snowboard
parcul “Sunrise”, încă un halfpipe uriaş, cu program nocturn, dar şi numeroase posibilităţi de
freeride şi pârtii mogul. Familiile sunt aşteptate cu pârtii mai uşoare, late şi bine întreţinute, cu
terase, şcoli de schi şi Disney-park. Rinerhorn este situat între Davos şi Klosters, iar pârtiile
din această zonă sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu. Copii pot însuşi primele
deprinderi în sporturile de iarnă sub formă de joacă, în Parcul Piticilor, iar sub telegondolă
găsim o pistă amenajată de săniuş, cu o lungime de 3,5 km. Zona este recomandată în primul
rând pentru începători şi intermediari, dar şi «experţii» găsesc pârtii ideale pentru nivelul lor
de pregătire, care coboară chiar până la baza muntelui. Parsenn - Gotschna se găseşte lângă
oraşul Davos, cu trei vârfuri mari şi renumite: Weissfluhjoch, Weissfluhgipfel şi Gotschnagrat,
cu o mare varietate ca grade de dificultate şi sunt deservite de 17 instalaţii de transport pe
cablu.
Din vârful muntelui se deschide o panoramă fantastică către Lacul Davos. Madrisa se
găseşte lângă oraşul Klosters, pârtiile fiind deservite de 8 instalaţii de transport pe cablu. În
inima zonei este situată o pistă uriaşă de snowtubing şi locul de joacă pe schiuri destinat
copiilor, dotat cu instalaţie tip «covor magic», gratuit până la 6 ani. Tot aici se găseşte pista de

15
săniuş "Madrisa Run", destinaţia preferată a familiilor, cu o lungime totală de 8,5 km.
Pischa începe să devină cea mai mare zonă freeride din Elveţia. Îndrăgostiţii freeride-ului
sunt feriţi de pericolele alpine şi conduşi către vale pe piste marcate. Pe lângă acestea, există
şi pârtii amenajate în toate categoriile de dificultate.

III Principalele forme de turism practicate in Elvetia

Turismul ca atare a inceput in secolul 19, dar inca din secolul 17 Elvetia a atras elitele
intelectuale diin strainatate.4
Elveția depune eforturi deosebite pentru dezvoltarea stațiunilor montane, pornind în
amenajarea turistică a muntelui, de la o concepție proprie, menită să pună în valoare resursele
naturale, tradiția, în scopul atragerii clientelei de pe piața intenațională a sporturilor de iarnă și
creșterii rentabilității.
Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din această țară este de a asigura o
activitate non-stop, în toate anotimpurile, în stațiunile montane, prin:
• prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se menține 6-8 luni pe an;
• extinderea schiului pe iarbă;
• inițierea unor acțiuni — cursuri de alpinism, speoturism etc. — care să atragă turiștii
în orice lună a anului;
• practicarea pe scară largă a pescuitului la păstrăv și a vânătorii sportive;
• asigurarea unei oferte de vară sau chiar de extrasezon foarte variate, în apropierea
stațiunilor, a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor naționale, fapt ce a permis extinderea
vacanțelor la fermă sau a agroturismului.
În Elveția peisajul alpin oferă, prin altitudini și forme specifice, un mare potențial de
atractivitate turistică. Datorită altitudinilor mari, sectoarele montane înalte prezintă zăpezi
permanente, ceea ce favorizează dezvoltare schiului și vara ( pe ghețari). Pe de altă parte,
numeroase văi glaciare în formă de ”U”, dintre care unele foarte largi, au favorizat penetrarea în
anumite masive ( ex: Valea Rhonului) permițând amenajarea turistică a spațiului montan.

4
http://www.swissinfo.ch/eng/country_information/country_profile/Tourism.html?cid=5764048

16
Deasemenea au fost create sute de stațiuni de capacități diferite: 230 stațiuni; ele au luat
naștere prin amenajare, pentru sporturi de iarnă, a unor vechi stațiuni climatice sau
balneoclimatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de
turism, sau ca stațiuni moderne, nou construite.
În ceea ce privește, stațiunile pentru sporturi de iarnă se disting, în profil teritorial, mai
multe regiuni. O primă regiune este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului și
masivul Monte Rosa. Este o zonă foarte masivă unde stațiunile se află pe văile ce străbat
versantul de nord și se îndreaptă spre Valea Rhonului. Cele mai importante stațiuni sunt
stațiunile din Alpii Pennini: Zermat, Crans Montana, Saas Fee și Verbier, situate la peste 1000 m
altitudine. Spre Lacul Maggiore se desfășoară regiune Ticino ( Tessin) unde amenajările pentru
sporturi de iarnă sunt puține ( mai cunoscute fiind stațiunile Lugano și Locarno), predominant
fiind turismul de tranzit. În Alpii Retici s-au dezvoltat stațiuni importante, între care Davos ( ce
cea mai mare capacitate de cazare – 24000 locuri, renumită pentru desfașurarea unor forumuri
politice sau economice), Saint Moritz, Arosa și Silvoplana, iar în zona Alpi Berner: Interlaken,
Grinderwald, Jungfraujoch s.a.5
Pe primul loc ca număr total al pârtiilor de schi se situează stațiunea Davos ( 88 pârtii), ca
lungime a pârtiilor de schi alpin – Saint Moritz ( 350 km) urmată de Davos ( 300 km) și
Grindenwald ( 165 km), iar ca lungime a pârtiilor de schii fond – Saint Moritz ( 150 km),
secondată de Davos ( 75 km). În ceea ce privește numărul total al instalațiilor de transport pe
cablu evidențiem domeniul schiabil Portes du Soleil, ce deservește stațiuni din Elveția și Franța,
și Verbier.
Staţiunile elveţiene oferă condiţii foarte bune de cazare, pârtiile sunt excelente și bine
concepute, iar instalaţiile de transport pe cablu sunt suficiente şi bine puse la punct.
Engelberg este cea mai importantă staţiune de schi din centrul Elveţiei. Aici se află
singura telecabină din lume care se roteşte la 360 de grade, pentru ca turiştii să poată admira
peisaje de vis şi o panoramă extraordinară a lacului Lucerne. plimbările nocturne, cu sănii trase
de cai, au intrat deja în tradiţie în această staţiune care se află la 1.000 de metri altitudine, iar pe
pârtiile de schi, pentru siguranţa turiştilor, au fost instalate radare. Nu există însă limită de viteză,
nici amenzi, ci premii pentru cei care coboară cu doi kilometri pe oră!

5
George Erdeli și Aurel Gheorghilaș - ”Amenajări turistice”, Ed. Universitară, București, 2006, pag. 86-87

17
Parcul National din Elvetia
Începând din 2009 este singurul parc national din Elvetia, deşi există planuri de a crea mai
mult. Acesta are o suprafaţă de 174.2 km ² şi este cea mai mare arie protejată din ţară. A fost
fondata la 1 August 1914, sarbatoare nationala a Elvetiei Acesta a fost unul dintre cele mai vechi
parcuri nationale din Europa .
Nu se poate parasi parcul decat in grup, nu se poate face focul sau sa se doarma in afara
cabanei montane ce apartine parcului. De asemenea este intersiz sa se perturbe linistea
animalelor sau sa se plece acasa cu ceva luat din aceasta rezervatie. Cainii nu sunt permisi
chiar si in lesa.
Centrul de vizitatori se poate gasi in Zernez. Drumul prin parc ne poate conduce la
muntele Fuorn care face legatura cu provincia italiana Bolzano – Bozen.

IV Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ si cantitativ

In ciuda faptului ca nu este o tara mare sau cu populatie densa, Elvetia este foarte
bogata. Si aceasta din toate punctele de vedere, caci teritoriul ei se imparte in 26 de
cantoane, iar locuitorii sai vorbesc patru limbi oficiale, avand o libertate religioasa de invidiat.
Gurile rele spun despre Elvetia ca ar fi monotona in perfectiunea sa, insa exista merite care
nu-i pot fi negate. Desi a refuzat cu aroganta sa se integreze in sistemul economic european,
tara cantoanelor ofera cele mai sigure servicii financiare din lume, bancile ei depozitand
averile presedintilor, mafiotilor si vedetelor de cinema deopotriva. Nimeni nu contesta
calitatea ceasurilor produse aici, devenita proverbiala pe intreg mapamondul. Elvetia este
sinonima cu aerul curat al muntilor, zapada imaculata si lacurile de cristal. Nicaieri nu se
schiaza mai bine in Europa, iar ciocolata elvetiana a facut deja istorie. In plus, contrastul
dintre sofisticatele aglomerari urbane si atmosfera rustica a satelor de munte este incredibil.
Adevarul este ca, in ciuda eurofobiei pe care o manifesta fatis, Elvetia ramane, cu siguranta,
una din principalele destinatii turistice ale vechiului continent.

18
Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Elveția:
• Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983)

• Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair (1983)

• Centrul vechi istoric din Berna (1983)

• Cele trei cetăți din Bellinzona (2000)

• Regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007)

• „Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003)

• Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007)

Cazarea
Oferta elvetiana cuprinde toate categoriile de cazare, de la hoteluri de lux pana la
camere in case particulare. Ca sa va faceti o idee, luati de la oficiile locale de turism un
exemplar din Schweizer Hotelfohrere (Ghidul hotelurilor elvetiene). Este gratuit si contine o
lista la zi cu toti membrii Asociatiei Elvetiene a Hotelurilor. Majoritatea camerelor au baie si
dus incluse, dar, daca sunteti dispusi sa renuntati la acestea, preturile scad substantial. O
camera cu tot ce-i trebuie va va costa la hotel intre 120 si 350 de franci elvetieni (CHF) pe
noapte. O alternativa ar fi cabanele mobilate. In extrasezon, patru turisti se pot caza intr-o
astfel de casuta contra unei sume de 50 CHF pe noapte de persoana. In plin sezon, pretul se
dubleaza. Elvetia este insa bogata in campinguri, unde o persoana se poate caza contra
sumei de 7-10 CHF pe noapte, iar in cantoanele locuite de germani se pot inchiria camere la
particulari, la preturi intre 25-70 CHF.
Capitala Elvetiei a fost fondata in anul 1191 de catre ducele Duke Berchtold V of
Zähringen, ca un bastion inexpugnabil al vastului sau domeniu. Pozitia sa strategica se
mentine si astazi: orasul se intinde pe o peninsula inalta, stancoasa, creata de raul Aare. Desi
distrus de un incendiu in anul 1405 si complet reconstruit, isi pastreaza intacta atmosfera

19
medievala. Arcadele, strazile vechi, podurile, cele 11 fantani cu sculpturi in piatra unice
impresioneaza chiar si pe cel mai insensibil vizitator.

ZURICH
Nu in multe orase din lume veti avea ocazia sa vedeti navele de pescuit plutind pe raul
din centrul urbei, chiar langa gara principala. Raul si lacurile sunt o adevarata comoara, pe
deplin exploatata de elvetieni. Cu mai putin de 400.000 de locuitori, Zurich-ul este totusi
capitala financiara a tarii: bursa locala, infiintata in 1877, este printre cele mai importante din
lume. De-a lungul timpului, orasul infiintat de romani pe raul Limmat a atras personalitati ca
Goethe, Wagner, Mann, Einstein, James Joyce, Lenin. Aici a luat fiinta originalul curent literar
dadaist, in cafeneaua Voltaire.
Alaturi de monumente datand din secolul al XIII-lea si de faimoase biserici, cu vitraliile
pictate de Chagall sau de Augusto Giacometti , de turnurile gemene Grossmünster, marturie
a secolului al XV-lea, orasul este dominat de celebra strada de magazine Bahnhofstrasse,
cea mai vestita, dar si cea mai scumpa din Elvetia, ce se indreapta lin spre malul lacului.

GENEVA
Repezindu-se la vale din varful Alpilor elvetieni, Ronul cel hranit de ghetari stralucitori
creeaza, inainte de a-si continua drumul netulburat spre Marea Mediterana, cel mai mare lac
alpin din Europa (70 km), pe malul caruia se intinde pitoreasca Geneva. Dincolo de lac, intr-
un tablou prea frumos pentru a fi adevarat, rasar parca din ape Alpii cei vesnic acoperiti de
zapada, iar Mont Blancul doarme printre nori. Geneva este cel mai mare oras al Elvetiei de
limba franceza, sediul Natiunilor Unite, al Crucii Rosii, al altor importante organizatii
internationale si al nenumarate banci, un adevarat paradis financiar.

LAUSANNE
Este un prosper centru universitar, administrativ si de afaceri, intins pe culmea unui
deal ce coboara lin spre apele unui lac. Un cartier lung de o mila s-a construit pe malul
lacului, Ouchy, cu numeroase cafenele si restaurante, un adevarat paradis al roller-ilor. Si
aici, ca si in restul tarii, puteti vizita vechi asezari romane, palate parca desprinse din basme,
catedrale gotice, turnuri cu ceasuri animate, ale caror figurine spun mai mereu o poveste.

20
Nu putem sa nu va reamintim ca aici, in Elvetia, veti gasi locul perfect pentru excursii
montane, plimbari cu barca si sporturi de iarna.

Baile Brig
Unul dintre cele mai mari centre termale in aer liber din Elvetia, la 6km de Brig.

Panta Lotschberg
Un traseu montan de-a lungul pantei de sud aride si abrupte a caii ferate Lotschberg,
faimos pentru privelistile panoramice.

Rutli
Un loc simbolic pentru Confederatia Elvetiei. In aceasta pajiste Uri, Schwyz si
Unterwalden si-au intarit alianta in 1291 si au promis ajutor reciproc impotriva oricarei
dominatii.

Lacul Lucerne
Prin numeroasele ramificatii, Lucerne este unul dintre cele mai diverse lacuri din
Elvetia, avand si o flota de barci cu motor si aburi.

Capela lui Tell


Potrivit lui Schiller, aici a sarit Milliam Tell din barca Gessler. In apropiere se afla cel
mai mare glockenspiel (instrument muzical cu clopote), cu 38 de clopote ce canta 20 de
melodii.

Catedrala Sf Vincent - Munster


Catedrala Sf Vincent este unul dintre cele mai frumoase locasuri de cult din Europa,
vizitat in fiecare an de nenumarati turisti dar si de credinciosii veniti din toata tara. Prima
biserica a fost ridicata aici odata cu fondarea orasului, fiind mentionata intr-un document din
1224. In martie 1421, cand in Berna locuiau cel mult 5000 de oameni, un maestru constructor
din Strasbourg, pe numele sau Matthaus Ensinger, a inceput constructia unei noi biserici,

21
folosind materiale locale. Ensinger era deja un maestru apreciat, care mai construise alte trei
catedrale, asa ca a avut libertatea necesara.

Interiorul catedralei Munster este pe masura exteriorului : masiv, atent construit si cu


decoratiuni impresionante. S-au pastrat unele elemente originale, precum si mai multe statui
ale sfintilor, ale lui Hristos si Sfintei Fecioare, care au scapat de distrugere pentru ca erau
asezate mult prea sus. Stranele pentru cor, datand din 1520, sunt sculptate minutios cu
chipurile profetilor si scene din viata cotidiana. Daca aveti curaj, puteti urca mai bine de 100
de metri pe o scara ingusta, cu 254 de trepte roase din piatra, dar odata ajunsi in varful
turnului nu veti regreta. Acolo veti gasi si cel mai mare clopot din Elvetia, turnat in 1611, cu o
greutate de peste 10 tone.

Palatul Stockalper
O cladire in stil baroc, construita de printul Kaspar Jodok von Stockalper intre 1658 si
1678. De atunci a fost renovat si restaurat. Structura impozanta domina prin cele trei turnuri
patrate.

Muzeul de Arte Frumoase - Kunstmuseum


Muzeul de Arte Frumoase - Kunstmuseum din Berna se gaseste la mica distanta de
gara din oras si este o cladire moderna, inteligent proiectata si proaspat renovata, un
adevarat paradis pentru iubitorii artei.
In afara expozitiilor temporare organizate periodic, Muzeul de Arte Frumoase se poate
lauda cu cea mai mare colectie Paul Klee din lume, cu peste 2000 de piese variate,
majoritatea desene. Din pacate cea mai mare parte dintre acestea sunt in depozitele
muzeului, asa ca nu le veti putea admira. Pe langa Klee, aici se gasesc numeroase opere de
Kandinsky, Modigliani, Giacometti, Cezanne, Matisse, Rothko, Miro, Pollock si multi altii,
majoritatea prezentate in expozitii permanente. Nici artistii contemporani nu au fost uitati, fiind
preferati cei elvetieni.
Muzeul Alpin Elvetian este un muzeu foarte potrivit unui oras aflat chiar langa munti.
Muzeul prezinta toate aspectele vietii in munti, intr-o maniera inteligenta si noua. De la turism
la excursii si viata celor care locuiesc in Alpi, fauna si flora, impactul industriei asupra muntilor

22
Alpi, nimic nu a fost uitat. Muntii sunt prezentati in cadrul muzeului atat prin intermediul
imaginilor, cat si prin cel al machetelor detaliate.

Ghetarul Aletsch
Cel mai lung ghetar din Europa, ce face parte din situl protejat de UNESCO, Jungfrau -
Aletsch - Bietschhorn.

Trecatoarea Simplon
Drumul de 35km dintre Brig si Gondo duce si spre Ecomuzeul Simplon, dedicat istoriei
trecatoarei din veremea lui Stockalper pana la Napoleon.

23
V Indicatori circulatiei turistice

În 2008, 83,5% dintre persoanele care trăiau în Elveţia s-au dus in cel putin o
excursie cu sedere peste noapte. Pentru a fi mai precis, fiecare persoană are o medie de
3.2 excursii cu sejururi peste noapte şi 12,7 excursii de o zi. Mai mult jumătate (57%) din
toate călătoriile cu şederi peste noapte au fost călătorii scurte (maxim 3 noptii). Excursiile în
străinătate reprezintă 8% din excursiile de o zi şi de 56% din excursiile cu sejururi peste
noapte.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

24
Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o
anumita zona. El este rezultatul raportului intre numarul de innoptari si cel al turistilor.
Densitatea circulatiei turistice ofera informatii cu privire la gradul de sosire a zonelor si
indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacea nevoilor turistice, fara
a fi perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrul ecologic al zonei.
Densitatea circulatiei turistice se calculeaza atat in relatie cu populatia rezidenta a zonei
vizitate, cat si cu suprafata acesteia.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetia

25
Hoteluri si SPA-uri: evolutia lunara a innoptarilor

Statisticile privind cazare turistică în noiembrie 2010

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

26
Potrivit rezultatelor provizorii de la Oficiul Federal de Statistică (FSO), industria
hoteliera elveţiana a înregistrat 1800000 de innoptari în noiembrie 2010. Aceasta semnifica
o creştere de 4,8% (81.000 înnoptarea) comparativ cu luna noiembrie 2009. Vizitatorilor
străini au generat 961.000 de şederi peste noapte, adică o crestere de 5,1% (46.000 şederii
peste noapte). Oaspeţii elveţieni au înregistrat 817.000 de şederii peste noapte, adică o
creştere de 4,5% (35.000 şederii peste noapte).
Numărul cumulativ de şedere peste noapte din ianuarie-noiembrie 2010 a fost de
33800000. Aceasta reprezintă o crestere de 2,1% (682.000 şederii peste noapte), comparativ
cu perioada similară din anul anterior.

27
VI Locul turismului in economia Elvetiei
Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină
de succes pe termen lung în domeniul siguranței monedei naționale, dublată de secretul
operațiilor financiare efectuate în băncile elvețiene a făcut din Elveția un „rai financiar” al
investitorilor și al investițiilor acestora. În același timp, a creat o economie care se bazeză
masiv pe afluxul extern constant de investiții. Din cauza dimensiunilor reduse ale țării și a
specializării înguste a forței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comerțul și
finanțele sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a țării.

Valoarea adăugată brută Turism 2009

Tourism gross value added, direct tourist demand and tourism employment 2009 1) T 10.2.1.3

Gross value
added 2) Direct demand Employment

at current growth, at current growth, in full-time growth,


prices, in % prices, in % equivalents in %
in millions of in millions of
CHF CHF

Total 14.455 -1,5 34.904 -3,0 145.684 -2,6

A.Tourism-specific products 14.026 -1,4 26.777 -2,8 143.291 -2,6


A.1 Tourism-characteristic products 10.857 -2,0 22.025 -3,3 109.041 -3,2
1 - Accommodation services 3.714 -3,4 5.244 -6,2 36.197 -8,0
of which: Hotels 2.137 -7,1 4.435 -6,8 32.951 -8,5
2 - Food and beverage serving services 2.411 1,2 5.185 1,4 37.176 0,3
3 - Transport 2.256 -5,1 7.294 -5,8 16.208 -2,2
of which: Cableways, funiculars, ski-tows 448 -0,8 1.016 -3,2 3.603 -0,4
Passenger air transport 905 -11,2 4.395 -7,9 4.718 -6,5
4 - Travel agency, tour operator and tourist
guide services 1.574 0,3 2.544 0,5 12.964 -1,7
5 - Cultural services 148 2,9 294 -2,5 1.941 1,5
6 - Recreation and other entertainment
services 440 3,3 910 -1,0 3.273 0,8
7 - Miscellaneous tourism services 315 -4,5 553 -3,3 1.283 1,0
A.2 Tourism-connected products 3.169 0,4 4.753 -0,6 34.250 -0,8

B. Non tourism-specific products 429 -3,5 8.127 -3,5 2.393 -3,7

Sursa: Anuarul de statistica - Elvetia

28
In tabelul de mai sus valoarea adaugata bruta din produse specifice turismului cum ar
fi cazarea in hoteluri, restaurant, transportul turistilor, cultura, sporturi si diverse servicii din
cadrul turismului, reprezinta totalul de 14 026 milioane franci elvetieni. Astfel ponderea
turismului la formarea PIB in 2009 reprezinta -1.4%.
Ocuparea fortei de munca full-time in turism este de 143 291. Valoarea totala a fortei
de munca reprezinta 145 684.

Produsul intern brut

Pentru intregul an 2009, PIB-ul a scazut cu 1,5%. Aceasta este cea mai mare
incetinirea a cresterii economice din 1975, cand PIB-ul tarii a scazut cu 6,7%.6

Bibliografie:

6
http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/elvetia-a-iesit-din-recesiune-999401

29
30

S-ar putea să vă placă și