Sunteți pe pagina 1din 80

PROFIL GEOGRAFIC COMPLEX DAVOS-ELVETIA

Dogaru Claudia Grupa: 219 Facultatea de Geografie Specializarea: Stiinta Mediului

PROFIL GEOGRAFIC COMPLEX ALINIAMENTUL DAVOS-CORTINA DAMPEZZO

Davos-Cortina dAmpezzo- 304 km

ELVEIA
Denumirea oficial: Confederaia Elveian Capitala: Berrna/Bern/Berne (l35.000 loc.) Limba oficial: germana, franceza, italiana, retoromana Suprafaa: 4l293 km2 Locuitori: 7,26 mil. (l76 loc./km2) Religia: catolicismul 49%; protestantism 45% Moneda: francul elveian Ziua naional: 1 august

Drapelul elveian inversat monocromatic a devenit drapelul Micrii Crucii Roii,nfiinat n 1863 de Henri Dunant.

ORIGINEA SI ISTORIA MISCARII DE CRUCE ROSIE SI SEMILUNA ROSIE

Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc. Batalia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu inversunare timp de 16 ore. In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a fost de 40 000 . Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii zaceau neingrijiti. Numarul chirurgilor era insuficient. Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor pentru acelasi numar de oameni si nici un doctor pentru fortele de artilerie. Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul genovez. El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji ranitii. Vorbele sale Siamo tutti fratelli (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti.

Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese martor la Solferino. Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa, in noiembrie 1862. Aceasta se numea O amintire de la Solferino. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului, de aceea a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si devenind obiectul unui val de admiratie.

Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala: infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari; promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru. O amintire de la Solferino a avut o influenta foarte importanta. In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o organizatie mondiala. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului.

In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost adanc impresionat de O amintire de la Solferino. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai societatii. Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri. Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri Dufour, dr.Louis Appia si dr.Theodore Maunoir. Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a auto-intitulat Comitetul International pentru Ajutorarea Ranitilor, care, in 1876, urma sa devina Comitetul International al Crucii Rosii. In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari. In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Astfel a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.

La sfarsitul Conferintei Internationale din 1863, prima idee a lui Dunant de a infiinta o societate de voluntari in fiecare tara a devenit realitate prin infiintarea primelor Societati Nationale. Astfel de societati au fost infiintate, cateva luni dupa Conferinta Internationala, in Wurttemburg, Marele Ducat de Oldenburg, Belgia si Prusia. Apoi au luat fiinta societatile din Danemarca, Franta, Italia, Mecklenburg-Schwerin, Spania, Hamburg si Hesse. Pe atunci, ele se numeau comitete nationale sau societati de ajutorare, dar, mai tarziu, au inceput sa fie cunoscute sub denumirea de Societati Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.

La sfarsitul primului razboi mondial, mari regiuni din Europa se aflau in haos: economia fusese distrusa, populatia era decimata de epidemii, un numar mare de refugiati si apatrizi isi cautau un loc pe continent. Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care, prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor, atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism de experti. Henry P. Davidson, presedintele Comitetului pentru Razboi al Crucii Rosii Americane, a propus, la o conferinta internationala medicala (aprilie 1919, Cannes, Franta), federalizarea Societatilor de Cruce Rosie din diferite tari, intr-o organizatie comparabila cu Liga Natiunilor, in scopul unei permanente cruciade medicale pentru imbunatatirea sanatatii, prevenirea bolilor si alinarea suferintei. Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la Paris, de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919, avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru ani de razboi. De asemenea, era destinata sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate, Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crearea de noi societati. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. Din 1939, sediul sau permanent a fost la Geneva. In 1991, s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.

Date geografice
EUROPA CENTRAL. TARA SE NTINDE NTRE PARALELELE DE 45 I 48 LATITUDINE NORDIC, I NTRE MERIDIANELE DE 5 I 11 LONGITUDINE ESTIC LIMITE: FRANA (N I V), GERMANIA (N), LICHTENSTEIN, AUSTRIA (E), ITALIA (SE I S). GEOGRAFIE FIZIC: E LVETIA ESTE AEZAT PE CURSURILE SUPERIOARE ALE FLUVIURILOR RHN (RON) I RHEIN (RIN). ELVETIA
ESTE AEZAT N

Principalii munti, lacuri si rauri

Relieful

RELIEFUL ESTE PREDOMINANT MUNTOS: ALPII ELVEIENI, M-II JURA. ESTE ARA CU CEA MAI RIDICAT ALTITUDINE MEDIE DIN EUROPA. ALPII ELVEIENI - MUNTELE MONTE ROSS (4634 M ALT. MAX.) MASIV N CENTRUL I SUDUL RII, SUNT ACOPERII DE ZPEZI VENICE I DE GHEARI. M-II JURA (1679 M ALT. MAX.; VF. TENDRE) LA GRANIA CU FRANA, SUNT CALCAROI I AU CULMILE PARALELE, CA NITE PLATOURI ONDULATE, CU FOARTE PUINE TRECTORI. REGIUNEA NORDIC A ELVETIEI ESTE UN PODI, PODIUL ELVEIEI. NTRE M-II ALPII ELVEIEI I JURA EXIST UN CULOAR (MITTELAND) DE CCA. 680 M ALTITUDINE; COLINE, PODIURI ERODATE DE GHEARI.

Alpii elveieni reprezint acea poriune a munilor Alpi aflat n interiorul Elveiei, cunoscui i sub denumirea de Alpii Centrali. Acestia treaverseaz partea central-sudic a rii, formnd circa 60% din suprafaa ei total . n Elveia exist 74 de vrfuri muntoase care depesc 4000 m altitudine, dintre care 55 sunt n Elveia i 19 la grania cu Italia. In Alpii Walliser sunt un numr 12 piscuri, constituind cei mai nali muni din Elveia. Vrful cel mai nalt din Walisseri i din Elveia este Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa. Aceti muni cu piscurile lor nzpezite sunt punctele de atracie principale ale Elveiei pentru schiori i turiti din lumea ntreag. Prin amplasarea central geografic a Alpilor Waliser, ncercuii fiind de Masivul Alpilor, regiunea Walliser are o clim mai blnd dect clima munilor nvecinai din nord i sud. Aceast clim a favorizat zona de pdure, care aici urc la altitudini mai mari.

Regiunile geografice ale Elvetiei

Elvetia are 3 zone geografice mai importante, cu clim diferit: 1. Jura(caracterizat prin procese tectonice de ncreire din perioada jurasic, cu o altitudinentre 1000 i 1700 m), 2. Elveia central (cca. 30% din suprafaa rii, important din punct de vedere industrial, cu zone deluroase i de es, avnd o altitudine ntre 400 i 600 m, situat ntre Jura i regiunea Alpilor elveieni), 3. Regiunea Alpilor care se continu mai departe n Frana, Italia, Germania , Austria, Liechtenstein i Slovenia

Hidrografie

Elvetia prezinta o reea hidrografica bogat: Rinul (vale adnc) cu afluentul Aar, aparinnd bazinului hidrografic al Marii Nordului; rul Inn (afluent al Dunrii) aparinnd bazinului hidrografic al M. Negre; Ronul (vale adnc) aparinnd bazinului hidrografic al M. Mediterane i Ticino (afl. al. Padului) aparinnd bazinului hidrografic al M. Adriatice.

LACURI

Se gsesc peste l000 de lacuri naturale; printre cele tectonice-glaciare se numr: Lacul Geneva (Leman), Constance Constanta ( in limba romana ) (Bondesee), Neuchtel, etc. Elvetia poate fi socotit castelul de ap al Europei.

CLIMA
Clima: este alpin, continental-temperat, cu ierni lungi i aspre, veri destul de rcoroase. n Pod. Elveiei iernile sunt mai blnde, verile mai ploioase. Temperatura medie anual de 0C n ianuarie, i l9C n iulie; la Davos, -7C i l2C; la St. Bothard, -8C i 7C. Precipitaiile: valea. Valais, sub 630 mm/an; valea Rinului Superior, l270 mm/an; m-ii din NE, l440 mm/an.

LACUL GENEVA

Lacul Geneva sau Lacul Leman (francez Lman, francoprovensal L man) este cel mai mare lac din Europa occidental. Numele su, probabil de origine celtic, a intrat n francez prin intermediul limbii latine. Fotografie din satelit a lacului Geneva n form de corn, (sau ca o virgul), lacul are malurile nordice, vestice i estice n Elveia i malurile sudice n Frana. Frontiera dintre cele doua ri trece prin mijlocul lacului. Lacul Geneva este traversat de la est la vest de ctre fluviul Ron. Formarea lacului are origini multiple n urma cu 15 mii de ani: alunecri tectonice n partea denumit "Marele Lac" i prin topiri ale ghearilor pentru partea numit "Micul Lac" (ntre Genva i Yvoire).

Biodiversitate

Vegetaia este dispus n funcie de altitudine ct i de orientarea versanilor, astfel nct pdurile amestecate de foioase (de-a lungul Rinului, la poalele munilor Jura i Alpi), n zona Lacului Geneva, alterneaz cu culturi: mai sus, pduri de conifere, puni alpine. Fauna caracteristic Europei Centrale i Nordice: ursul, lupul, vulpea, capra neagr, bursucul, vidra.

Demografia
Populaia este de circa 7,9 milioane, ceea ce are ca rezultat o densitate medie de circa 190 de locuitori pe kilometru ptrat.Jumtatea sudic, mai muntoas, a rii este mult mai rarefiat populat dect cea nordic. n cel mai mare canton,Graubnden, aflat n ntregime n Alpi, densitatea populaiei scade la 27 /km.

Elveia este situat la intersecia mai multor culturi europene importante care au influenat puternic limba i cultura rii. Elveia are patru limbi oficiale: german (63,7 % din populaia total cu tot cu rezidenii strini; 72,5 % din rezideni cu cetenie elveian, n 2000), n nordul, estul i centrul rii; francez (20,4 %; 21,0 %) n partea vestic; italian ( 6,5 %; 4,3 %) n sud, precum i retoroman n sud i sud-est, o limb romanic retic vorbit la nivel local de ctre o minoritate mic (0,5 %; 0,6 %) n cantonul Graubnden. Concentrarea maxim n zona Mitteland (75%) dintre M-ii Jura i Alpi (60% din teritoriu). Rata natalitii: l2,3 Rata a mortalitii: 9 Rata populatiei urbane: 6l%.

DEMOGRAFIE 1970-2005 POPULATIA ELVETIEI 1970-2005. DATE PRELUATE DIN SWISS FEDERAL STATISTICAL OFFICE 2005; NUMARUL CETATENILOR ( IN MII ) .

RAPORT PE SEXE - SWISS FEDERAL STATISTICS OFFICE 2007


Raport feminin / masculin 1.05 1.06 1.01 0.73 0.96

Varsta
La nastere 0-15 16-64 65+ total

Feminin (mii)
38.1 651.8 2,551.0 524.3 3,727.0

Masculin (mii)
36.2 615.6 2,530.0 720.9 3,866.5

STATISTICI VITALE: DATE LUNARE PROVIZORII VITAL STATISTICS, 2012


Registered same-sex partnerships January February March April May June July August September October November December Natalitate 6500 6100 6300 6200 6600 6500 7100 7000 7000 6700 6300 Mortalitate 5900 5800 5800 5400 5000 4800 4800 4900 4900 5300 5200 Casatorii 1800 1900 2400 2800 4400 5300 3800 5100 4300 2800 2000 35 53 59 41 58 93 59 73 62 46 36

Acest tabel prezinta cele mai recente cifre demografice provizorii ale Elvetiei

IMPARTIRE ADMINISTRATIVA

RESURSE I ECONOMIE Elvetia are o economie dezvoltat, bazat pe servicii, finane i turism. Tradiional: industria ceasurilor, aparatur electric, instrumente de msurat i de calcul, farmaceutic; textil; industrii de precizie cu un consum mic de materii prime i energie; mn de lucru calificat. Resurse minerale minime. Hidroenergie, termocentrale, centrale atomo-electrice.

Agricultura bazat pe creterea bovinelor. Este o agricultura intensiv. Prosperitatea economic a Elvetiei este legat de tradiia comercial dar i a neutralitii ei politice, favorabil activitii financiare. omaj redus ; moned forte. Transporturi i comunicaii: ci ferate n totalitate electrificate (cu ecartament ngust i specifice zonei de munte, cu cremalier; autovehicule; autostrzi; flot comercial fluvial i maritim. Tuneluri montane care asigur legtura Elvetia cu Italia, Frana, Austria. Rinul este navigabil. Aeroportul la Zurich i Geneva.

ORAE

Zurich, pe rmul Lacului Zurich, centru comercial i financiar internaional; Basel (port fluvial), centru bancar, al industriei farmaceutice, al textilelor i ceasornicelor, Geneve (Geneva) pe rmul Lacului Leman, ora al industriei ceasornicelor i al instrumentelor de precizie, sediu al unor organisme internaionale (Palatul Naiunilor, Crucea Roie, Organizaia Mondial a Sntii .a.); Lausanne, Lucerna.

Zurich

Basel

Geneva

Limbile vorbite pe teritoriul Elvetiei

Elveia a fost influenat de cteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale pn la limbile vorbite. n Elveia exist patru limbi oficiale: Germana n nordul i centrul rii (64%),franceza n vest (19 %),italiana n sud (8 %); o comunitate mic din cantonul sud-estic Graubnden vorbete retoromana (cu varianta ei romana), o limbromanic retic (reian), dintr-un grup de dialecte neunitar (< 1 %).

ISTORIA
Teritoriul Elvetiei locuit de triburi celtice (helveii) supuse de Caesar (58 . Hr.), romanizate (sec. I-V face parte din Imp. Roman). n sec. III se stabilesc aici burgunzii i alamanii (triburi germanice); aparin succesiv: Imp. Francilor, al statutului burgund, din Imp. Romano-German. ntre sec. VII-IX se cretineaz. Din sec. XIII-XIV cteva cantoane (Ury, Schwyz, Unterwalden, apoi Lucerna, Zurich i Berna) formeaz o confederaie care i pstreaz independena printro lupt drz. Sec. XVII, Reforma (sub forma calvinismului mai ales) care se rspndete n cteva cantoane. n l648 prin Tratatul de pace de la Westfalia este recunoscut independena Confederaiei Helvetice. n l8l5 Congresul de la Viena declar Elvetia stat cu neutralitate perpetu. n l848 o nou constituie instaureaz un stat federal, stat cu un guvern central cu sediul la Berna. n l874 se introduce prin Constituie dreptul la referendum. n cele dou rzboaie mondiale neutralitatea E. este respectat. n l979 este creat cantonul Jura de limb francez. n l992 E. se pronun pentru aderarea la F.M.I. i la Banca Mondial, prin referendum i mpotriva integrrii n EEE; paralel, guvernul depune cerere de aderare la CEE. Statul: este republic confederativ, cu regim parlamentar, conform Constituiei din l874. Puterea legislativ este exercitat de Adunarea Federal (Consiliul Naional i Consiliul Cantoanelor); cea executiv de un cabinet (Consiliul Federal) numit de Adunarea Federal. Multipartitism

ELVETIA-O

TARA A RECORDURILOR

- Un caz unic in lume: Elvetia prezinta atat de multe buncare antiatomice, dotate cu siteme de ventilatie si filtre contra radiatiilor, incat poate gazdui mai multi oameni decat numarul propriu de locuitori. Numarul refugiilor amenajate este de 300 000, cu 8,6 milioane de locuri, adica 114% fata de numarul populatiei. - Elvetia are 322,6 milioane de pasageri care calatoresc anual cu trenul. Lungimea cailor ferate este de 3011 km, iar numarul garilor de 760. In 2008 au existat 2,2 milioane de abonamente de tren la jumatate de pret si 375 000 de abonamente generale. Exista 93,7 trenuri pe zi, pe km de cale ferata. Fiecare locuitor parcurge 2422 km cu trenul, mai mult cu 412 km fata de rivalii japonezi. - Cel mai inclinat funicular din lume, considerat si cel mai rapid, este Gelmerbahn. Acesta te duce 1082 m, in doar 10 minute, cu o viteza de 2m/s. - In Tara cantoanelor se afla si cel mai inalt ascensor in aer liber din Europa. Liftul de la Hammetschwand urca si coboara zilnic 153 m.

- In Elvetia se afla cea mai veche casa din lemn din Europa. Aceasta a fost construita in anul 1287 la Schwyz, in zona centrala a tarii. Casa Bethlehem a fost renovata de mai multe ori, in prezent fiind muzeu.
- Cea mai mare cascada din Elvetia are 417 m. Cascada Murrenbach, din apropierea Bernei, a fost omologata in 2009, ca cea mai mare cadere de apa din Europa, scrie Swiss Tourisme.

- Ghetarul Aletsch, lung de 23 km, este considerat cel mai mare din Europa si ofera o panorama incredibila. - Tot in Elvetia se afla cel mai mare lac subteran din Europa, la St. Leonard en valais, langa Sion, acesta avand peste 100 000 de vizitatori pe an. - Restaurantul Hiltl, datand din anul 1898, unul dintre cele mai cautate din Zurich, este primul restaurant vegetarian care s-a deschis in lume. - La Holloch, in Valea Muota, din cantonul Schwartz se afla cea mai lunga grota din Alpi: aceasta are 200 km. - Satul european locuit in permanenta, aflat la cea mai mare altitudine, este Juf, din comuna Avers. Acesta are 30 de locuitori si se afla la o altitudine de 2 133 m. - Cea mai inalta braserie europeana se afla tot in Elvetia, in satul Monstein. - Cel mai inalt post de lucru din Europa se afla la o altitudine de 3 580 m, la Jungfraujoch. Este vorba despre o statiune de cercetare meteorologica a carei gara, aflata la 3in lemn din Europa, Grand 3 450 m este, la randul sau, aflata la cea mai mare atitudine din Europa. - Cea mai mare cabana de lemn din Europa, Grand Chalet de Rossiniere, care i-a apartinut faimosului pictor Balthus, a fost loc de refugiu pentru Victor Hugo, Dalai Lama sau David Bowie. Aceasta se afla la o ora de mers cu trenul de Montreux, pe malurile lacului Leman. Cabana a fost construita in 1754 si se distinge prin lucratura sa artizanala de mare pret. Astazi, cabana ii apartine contesei Setsuko Klossowska de Rola, vaduva lui Balthus. Pentru construirea cabanei au fost folositi 200 de brazi; casa are 115 ferestre, iar peretii exteriori sunt oranti cu inscriptii florale si animaliere.

In Elvetia se afla cel mai inclinat funicular din lume (se spune c ar avea o nclinare de 106 grade ) considerat si cel mai rapid, numit Gelmerbahn. Acesta te duce 1082 m, in doar 10 minute, cu o viteza de 2m/s. Funicularul a fost construit n 1920, dar nu a fost folosit pentru pasageri dect din 2001. Traseul dureaz aproximativ 12 minute, funicularul putnd transporta 24 de pasageri .

Funicularul Gelmerbahn

Funicularul Gelmerbahn

LARGE HADRON COLLIDER ( MARE ACCELERATOR DE HADRONI; PE SCURT LHC) ESTE UN ACCELERATOR DE PARTICULE, CONSTRUIT LA CENTRUL EUROPEAN DE CERCETRI NUCLEARE CERN, NTRE MUNII ALPI I MUNII JURA, LNG GENEVA. LHC ESTE CEL MAI MARE ACCELERATOR DE PARTICULE DIN LUME, I CEL CARE ATINGE CELE MAI MARI ENERGII. COLIDERUL SE AFL NTR-UN TUNEL CIRCULAR, CU O CIRCUMFERIN DE 27 KM, AFLAT LA O ADNCIME NTRE 50175 M SUB PMNT. TUNELUL, NVELIT NTR-UN STRAT DE 3,8 M GROSIME DE BETON, CONSTRUIT NTRE 1983 I 1988, A FOST FOLOSIT ANTERIOR CA GAZD PENTRU LARGE ELECTRON-POSITRON COLLIDER. EL TRECE GRANIA DINTRE ELVEIA I FRANA N PATRU PUNCTE, O PARTE MAI MARE DIN EL AFLNDU-SE PE TERITORIUL FRANEI. CLDIRILE DE LA SUPRAFA ADPOSTESC ECHIPAMENTE AUXILIARE, CUM AR FI COMPRESOARE, ECHIPAMENTE DE VENTILAIE, ELECTRONICA DE CONTROL I UZINE DE REFRIGERARE.

Ceasuri
BRANDURI

Ceasurile Harry Winston

Ceasurile Rolex

Ceasuri Breitling

Ceasuri Hublot

Ceasuri TAG Heuer

Ceasuri Omega

Sika-Materiale chimice pentru constructie si industrie

Briceagul elvetian

Cabestan sol invictusprimul ceas cu energie solara din lume

DAVOS
Davos este un oras-statiune din estul Elvetiei cu o populatie de 11.000 de locuitori. Orasul este situat in cantonul Graubunden. In fiecare an, in acest oras se tine Forul Economic Mondial. Este orasul aflat la cea mai inalta altitudine din Europa - 1562 m.

Datorita aerului foarte curat, aici a fost construit si Sanatoriul TBC, dar tot aici a lucrat o vreme indelungata si Thomas Mann. Regiunea este alcatuita din doua orase: Davos (1560 m) si Klosters (1194 m), respectiv cele 5 varfuri: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa, Pischa. Davos a fost timp de secole un centru major de sanatate, astazi avand 1 spital si 3 clinici, iar cateva dintre ele sunt destinate copiiilor.

Harta partiilor pentru cele 3 statiuni : Schatzalp, Parsenn si Madrisa In Davos exista 34 de partii pentru experti, 47 partii pentru avansati, 31 de partii pentru intermediari : 320 km de partii, 75 de km de partii schi fond, 38 de instalatii de transport pe cablu cu o capacitate de 64400 de persoane/ora, altitudine maxima 2840 m, altitudine minima 1110 m, diferenta de nivel 1730m, altitudinea la care se gaseste statiunea 1560 m, sezon de schi intre 19 noiembrie si 1 mai . De asemenea, din Davos se pot accesa regiunile de schi din Klosters. Exista instalatii pentru zapada artificiala pe 15 km de partii.

LOCALIZARE:

Orasul Davos este situat in districtul Prattigau, in cantonul Graubunden,Elvetia. Este localizat pe raul Lanwasser, pe valea raului cu acelasi nume, in Alpii Elvetieni. Davos se afla la o altitudine de 1560 m, fiind orasul european situat la cea mai mare altitudine. Davos este cea mai mare statiune de schi din Elevtia . Orasul este impartit in doua mari zone :Davos Dorf (de unde incepe Parsennbahn) si Davos Platz (sub Schatzalpbahn). Aceste 2 zone impreuna cu alte cateva sate - Wolfgang, Laret si Glaris formeaza Davos-ul.

ISTORIE
Asezarea Davos isi are originile in perioada medievala, odata cu imigrarea Reto-romanilor. Prima mentionare documentara a localitatii Davos dateaza din 1213. Colonizarea cu populatii vorbitoare de limba germana a facut ca localitatea sa aiba un dialect specific aceluia din cantonul Graubunden. Incepand cu sceolul XVIII, Davos devine o destinatie preferata de catre persoanele ce sufereau de boli cronice, in special celor ce sufereau de afectiuni ale plamanilor. S-a format aici o foarte cunoscuta statiune de schi, cre dupa ce a atins apogeul in anii 1970 si 1980, a ramas drept una dintre cele mai profitabile localitati din Elvetia.

Echipa Bobsled in Davos, 1910 Bobsled ->sport de iarna

FACTORI DE MEDIU

1) Latitudine 46 48' 15" Nord si 9 50' 12" Vest 2) Conditia climatica

Clima: Statiunea Davos prezinta un climat de tip sub-arctic, cu ierni abundente in zapada si temperaturi moderate, avand o medie de -5,8 grade C in ianuarie. Verile sunt racoroase si bogate in precipitatii, cu o medie de 10,9 grade C in luna iulie .

DATE CLIMATICE PENTRU DAVOS

Davos are o medie de 126.7 zile de ploaie pe an si o medie de 999 mm (39.3 in) de precipitatii receptate.Cea mai umeda luna este August timp in care Davos recepteaza o medie de 135 mm (5.3 in) precipitatii.In timpul acestei luni sunt precipitatii in medie de 13.6 zile .Luna cu cele mai multe zile ce inregistreaza precipitatii este Iunie , cu o medie de 14.2 zile dar doar cu 120 mm ( 4.7in) precipitatii. Cea mai uscata luna a anului este aprilie cu o medie de 55 mm (2.2 in) precipitatii de-a lungul a 13.6 zile .

DIAGRAMA CLIMATICA

3) STRUCTURA SI RELIEF

Cei 320 km de partii se impart in 6 regiuni (Parsenn, Pischa, Jakobshorn, Rinerhorn, Madrisa si Gotschna)

HIDROGRAFIE

Lacul Davos (German: Davosersee) Lacul Davos (German: Davosersee) este un lac natural mic din Davos , Elvetia. Suprafata lui este de 0.59 km si adancimea maxima de 54 m. alimentat de Flelabach ,Totalpbach si alte parauri de munte , lacul este folosit ca un rezervor hidroenergetic , apa acestuia numai curge catre Landwasser River dar este drenat catre Raul Landquart din Klosters . Lungimea maxima : 1500 m Latimea maxima : 500 m

INDUSTRIE
Statiunile gemene Davos Platz si Davos Dorf din Alpii Elvetieni au fost populare pentru turisti de foarte mult timp, inainte ca sporturile de iarna sa devina o moda. Cu toate acestea pe partiile din Davos se schiaza inca din 1911. Exista chiar si un club de schi dinainte de Primul Razboi Mondial. Astazi statiunea Davos este vizitata anual de 12.000 de turisti, mare parte din economie fiind construita din aceasta industrie.

POPULATIA SI ORASELE
Regiunea de schi si snowboard Davos Klosters este alcatuita din urmatoarele statiuni: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa si Pischa. Regiunea este alcatuita din doua orase: Davos (1560 m) si Klosters (1194 m), respectiv cele 5 varfuri: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa, Pischa. Cele doua orase sunt legate prin reteaua de partii si instalatiile de transport pe cablu, respectiv de reteaua de skibus si cale ferata.

ISTORICUL POPULATIEI

Ani 1850 1888

Populatie 1.680 3.891

1900
1930 1950 2000 2010

8.089
11.164 10.433 11.417 11.166

TRANSPORTURI

Cele doua orase Davos si Klosters sunt legate prin reteaua de partii si instalatiile de transport pe cablu, respectiv de reteaua de skibus si cale ferata. Cei 320 km de partii se impart in mai multe regiuni, unele dintre ele fiind conectate prin intermediul instalatiilor de transport pe cablu. Dintre toate cele 6 regiuni, cea mai mare si cea mai cunoscuta este Parsenn. Este conectata prin teleschi de statiunea vecina, Klosters. Regiunile de schi pot fi accesate cu ajutorul funicularelor sau a telecabinelor, marea majoritate a zonelor de schi fiind peste limita de 1800 m. Multe dintre partii sunt marcate cu rosu (avansati) si albastru (intermediari), dar expertii pot gasi numeroase partii off-piste, inclusiv o coborare de 12 km spre Kublis.

Cu avionul Cel mai apropiat aeroport international catre DavosKlosters este Zurich International Airport, localizat la 98km de Chamonix. Aeroportul din Zurich deservit de majoritatea companiilor aeriene mari, si de unele companii aeriene mai mici . Exist multe modaliti de a ajunge de la Aeroportul Zurich la Davos, inclusiv numeroase companii de nchiriere a mainilor la aeroport. Exist un autobuz numit Davos Express care are plecari regulate de la Zurich la Davos. Taxi Gotschna ofer plecari zilnice spre diverse locatii ca Zrich, Basel, Innsbruck, i mai multe. Preurile pentru aceste servicii variaz.

AEROPORTUL INTERNATIONAL ZURICH

Cu masina Cltoria prin Davos Klosters - cu maina, este foarte pitoresca. Exist mai multe trasee pitoreti, care pot trece prin munte, dar condiiile de drum pot varia. Este ntotdeauna util s ntrebi despre condiiile de drum nainte de a te decide sa mergi cu masina! Aceste drumuri pot fi lungi i vntul poate fi destul de puternic, dar daca aveti timp , peisajul va merita.

Din Zrich Elveia pana in Davos sunt aproximativ 147 km distan, iar drumul dureaz aproximativ 1 or i 50 de minute cu masina.

Cu trenul
Calatoria

prin Davos cu trenul este o optiune relaxanta cu privelisti minunate. SBB CFF FFS este principalul sistem de cale ferata care trece prin Davos-Klosters Pentru a ajunge de la Zurich la Davos trebuie sa se ia trenul catre Landquart de unde se schimba catre Davos-Klosters .

TRANSPORTUL PUBLIC
Transportul public in Davos Klosters este foarte accesibil.Este un tren care trece de la Klosters catre Davos si prin vale . Cand va cazati in Davos primiti adesea un card de oaspete care va da dreptul sa calatoriti gratuit sau sa aveti reduceri.Calatoriile gratuite includ autobuzul local Davos,autobuzul local KlostersSerneus ,si calatorii nelimitate cu trenul prin compania feroviara Rhaetian Railway pe linia Klosters Dorf-Davos-Filisur .

Harta detaliata pe secitiunea Landquart-Davos

Harta detaliata pe sectiunea Davos-Filisur

CALEA FERATA RHB (RHAETIAN)

Harta RHB

SPORT

In Davos s-a deschis primul liceu sportiv din Elvetia, in anul 1997, iar aici tineri atleti se antreneaza pentru excelenta academica si sportiva (discipline precum schi, hochei pe gheata, patinaj artistic, snowboard si golf). Davos este de asemenea una dintre destinatiile de top pentru snowboaderi, intrucat are 3 scoli de snowboarding, 4 parcuri de distractii, iar aici s-a desfasurat de curand Campionatul Mondial de Snowboard.

Vaillant Arena (Eisstadion Davos) -construita in 1979 este o arena din Davos, Elveia. Acesta este utilizata n principal pentru hochei pe ghea .Aceasta are o capacitate de 7080 de spectatori , dintre care 3280 pot sta aezati. n fiecare an, Cupa Spengler este jucata aici. Patinoarul natural deschis de lng aren, Eisstadion Davos, a fost n trecut (pn la 1997) loc de ntlnire pentru multe evenimente internaionale : multe recorduri internationale de viteza a patinatorilor au fost atinse aici . Acesta continu s fie utilizata pentru Campionatele elveiene n patinaj vitez. Acesta este un patinoar natural,in aer liber (spre deosebire de patinoarele care sunt interioare i folosesc ghea artificial) i se afl la 1560 de metri (aproape o mil) deasupra nivelului mrii.

Vaillant Arena in timpul Cupei Spengler din 2006

TURISM
Davos - Klosters este regiunea cu cele mai mari traditii dintre toate statiunile iarna vara din Elvetia, orasul Davos gazduind numeroase evenimente sportive (concursuri de tenis si calarie), respectiv simpozioane politice .

Bineinteles o statiune de nivel mondial, ca Davos Klosters are si o viata de noapte pe masura, prin partiile de schi si pistele de sanius nocturne, evenimente sportive, respectiv restaurante si baruri de noapte. Regiunea dispune in total de 250 km partii intretinute excelent, deservite de 51 de instalatii de transport pe cablu moderne, numeroase trasee de tura iarna vara, piste schi fond, 5 piste pentru sanius, gradinite si scoli de schi, funpark-uri, parapanta si 2 halfpipe-uri uriase. Aici gasim si cea mai lunga partie de schi din Elvetia, Weissfluchjoch Kurblis, traseul total fiind de 14 km.

Jakobshorn se inalta chiar deasupra orasului Davos, iar partiile din acasta zona sunt deservite de 12 instalatii de transport pe cablu. Este un loc preferat de snowboarderi, cu multe partii special amenajate pentru ei, dispunand si de scola, respectiv hotel pentru ei. Tot aici gasim halfpipe-ul urias Nidecker, snowboard park-ul Sunrise, inca un halfpipe urias, cu program nocturn (se intretine in fiecare marti si joi!), dar si numeroase posibilitati de freeride si partii mogul. Familiile sunt asteptate cu partii mai usoare, late si bine intretinute, respectiv cu terase, scoli de schi si Disney-park.

Rinerhorn este situata intre Davos si Klosters, iar partiile din aceasta zona sunt deservite de 7 instalatii de transport pe cablu. Copii pot insusi primele deprinderi in sporturile de iarna sub forma de joaca in Parcul Piticilor, iar sub telegondola gasim o pista amenajata de sanius, cu o lungime de 3,5 km. Zona este favorabila in primul rand pentru incepatori, respectiv incepatori avansati, dar bineinteles si expertii gasesc partii ideale pentru nivelul lor de pregatire, care coboara chiar pana la baza muntelui.

Parsenn - Gotschna se gaseste langa orasul Davos, cu trei varfuri mari si renumite: Weissfluhjoch, Weissfluhgipfel si Gotschnagrat, chiar visa-vis cu varful Jakobshorn. Partiile din aceasta zona dispun de cea mai mare varietate ca grade de dificultate si sunt deservite de 17 instalatii de transport pe cablu. Din varful muntelui se deschide o panorama fantastica catre Lacul Davos.

Pischa incepe sa devina cea mai mare zona freeride din Elvetia. Indragostitii freeride-ului sunt feriti in acasta zona de pericolele alpine si condusi catre vale pe piste marcate. Pe langa aceste posibilitati bineinteles exista si partii amenajate in toate categoriile de dificultate.
Tot aici aveti posibilitatea sa incercati si noul, dar in ce in ce mai poular sport: airboard-ul. Pischa este ideala si pentru organizarea cursurilor de schi sau snowboard pentru grupuri, zona fiind dotat cu sali de clase si unitati de cazare destinate special pentru aceste activitati.

Madrisa se gaseste langa orasul Klosters, partiile fiind deservite de 8 instalatii de transport pe cablu. In inima zonei este situata o pista uriasa de snowtubing si locul de joaca pe schiuri destinata copiilor, dotat cu instalatie tip covor magic, gratuit pana la 6 ani. Tot aici se gaseste pista de sanius "Madrisa Run", destinata preferata familiilor, cu o lungime totala de 8,5 km!

Alte caracteristici
321 de km de partii si locuri pentru schiat extrem in regiunea Davos-Klosters, fiind astfel una dintre cele mai mari zone de schiat din lume (chiar cea mai mare statiune de ski din Elvetia) O capacitate de peste 22.000 de turisti in hoteluri, camine, pensiuni, case. Sporturi non-alpine: snowboarding, curling, parapanta, drumetii pe trasee amenajate, inot interior, patinaj la ringul Eisstadion care a gazduit Campionatul Mondial de Patinaj Artistic si campionate de hockey.

Atractii turistice: Printre cele mai importante obiecive turistice din Davos se Numara :Arhivele Locale, Muzeul Kirchner, cladirea Grosses Jenatschhaus, sau Cimitirul din Padure (Waldfriedhof). De asemenea, inca trei hoteluri de patrimoniu merita a fi admirate: Berghotel Schatzalp, Grand Hotel Belvedere si Zurcher Hohenklink von R. Gaberel.

St. JohannBiserica dateaza in mare parte din secolul XI, atunci cand clopotnita a fost recosntruita .

St Theodul

Gradina Botanica Schatzalp

Cimitirul din Padure (Waldfriedhof)

Valea Sertig este localizata in sudul orasului Davos , in Cantonul Swiss din Graubnden . Este o zona naturala unica ,impresionanta prin peisaje ce fac sa fie o experienta alpina de neuitat .Destinatie indragita pentru plimbari cu trasura sau cu sania trase de cai .

CULTURA

Muzeul Kirchner

Ernst Ludwig Kirchner (1880-1938) a trit in Davos din 1918 pn la moartea sa n anul 1938 . Davos i mprejurimile sale l-au inspirat printr-un numr mare de lucrri importante- Foarte multe din lucrari sale importante au avut ca sursa de inspiratie Davos si imprejurimile sale. Muzeul Kirchner din Davos ofer vizitatorilor o experien remarcabil de a vedea arta lui Ernst Ludwig Kirchner, n locul care au fost create.

Priveliste Davos cu Biserica ( Davos in timpul verii ) , 1925 , Muzeul Kirchne Davos

Forumul Economic Mondial este o organizaie nonprofit elveian cu sediul n Cologny, Geneva, Elveia, cel mai binecunoscut pentru ntlnirea anual din Davos

11 . DESTINATII DE VACANTA SI ORASE

Zurich

Zrich este un important centru financiar global. Greater Zrich Area este centrul economic din Elveia i casa unui numr mare de companii internationale. De departe cel mai important sector din economia Zrich este industria de servicii, care are aproape patru cincimi din muncitori.. Cele mai multe bnci elveiene au sediul n Zrich i exist numeroase bnci strine n zona Greater Zrich. Situat n Zrich, Bursa de Valori, a fost nfiinat n 1877 i este n prezent la bursa de valori al patrulea cel mai important din lume. n plus, Zrich este cel mai mare centru comercial de aur. Zece din cele 50 mari companii din ar au sediul social n Zrich, printre care UBS, Credit Suisse, Swiss Re i Zurich Financial Services.

GENEVA

Geneva este un ora elveian situat n extremitatea vestic a rii, capital a cantonului cu acelai nume. este al doilea ora al rii (dup Zrich) i primul din zona francez. Geneva este situat pe malul celui mai mare lac din Europa, lacul Leman (lacul Geneva). n Geneva rurile Ron i Arve se vars n lacul Leman. Direct la marginea lacului s-au strns multe bnci, mari hoteluri (palate), magazine de ceasuri i bijuterii. Conform unui studiu publicat de compania de consultan american Mercer Human Resource Consulting, Geneva ocup primul loc (la egalitate cu Zrich) n lista oraelor cu cea mai bun calitate a vieii. Geneva este oras de importanta mondiala datorita multor institutii ONU ce isi au sediul aici si deasemeni a prezentei sediului Crucii Rosii; Geneva este cunoscuta si pentru tratatul cunoscut sub numele de Conventia de la Geneva, tratat referitor la tratamentul non combatantilor si al prizonierilor de razboi fiind supranumit si Capitala Pacii. Orasul Geneva este centru cultural si financiar de anvergura si unul dintre orasele cu un standard ridicat de viata.

BASEL

Situat in nord vestul Elvetiei la frontierele acesteia cu Germania si Franta, Basel este resedinta administrativa de canton. Asezare urbana situata pe locul doi ca marime in Elvetia, Basel este centru industrial al tarii si in special al industriei farmaceutice elvetiene si important centru cultural. Prin portul sau, Basel este conectat la sistemul Rin - Marea Nordului, accesibil navelor de mare gabarit, avand legaturi pe apa cu Rotterdam. In zona orasului Basel este utilizata o varianta a limbii germane vorbite in Elvetia numita Germana de Basel. Basel este corolarul artei si culturii, aici fiind locul unde sunt concetrate aproximativ 40 de muzee, diferite galerii de arta contemporana sau clasica si teatre, dintre care amintim: Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arta Contemporana, Muzeul Muzicii, Muzeul Arhitecturii Elvetiene.

BERNA

Intemeiat in 1191 de Ducele Berchthold al V-lea de Zahringen, orasul Berna este capitala Elvetiei si a cantonului cu acelasi nume. . Berna orasul care l-a adoptat pe Albert Einstein este al patrulea oras ca marime al Elvetiei dupa Zurich, Geneva si Basel. Dup un incendiu n 1405, n care oraul a fost distrus n mare parte, a fost reconstruit din molas. Culoarea verzuie a cldirilor din centrul oraului este tipic pentru Berna. Centrul medieval a fost nscris pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial i include trotuarele acoperite (arcade) i fntni decorate cu statui. Berna face parte din topul celor zece orase cu un inalt standard de viata.

LUCERNA

Kapellbrcke i Wasserturm - emblema oraului

Purtand candva numele de Luciaria, orasul Lucerna este situat in zona centrala a Elvetiei, pe malul lacului cu acelasi nume. Strabatut de Raul Reuss ce se varsa in lac, Lucerna a devenit renumit si prin arhitectura specifica a podurilor ce unesc malurile si cartierele orasului; cel mai vechi pod este Podul Capelei de 204 metri lungime construit in 1333, care impreuna cu Turnul de pe apa sunt constructiile emblematice ale orasului. Lucerna este cel mai populat oras al Elvetiei iar vecinatatea Muntelui Pilatus si al lantului muntos Rigi din Alpii Elvetieni il consacra ca o destinatie turistica traditionala. Pe langa plimbarile pe strazile strajuite de muzee, sali de concerte si magazine, de aici se pot face excursii spre Muntii Rigi sau croaziere pe Lacul Lucerna. Lucerna fost capital aRepublicii Elveiene n 1798.

BIBLIOGRAFIE

http://en.wikipedia.org/wiki/Davos http://www.myswitzerland.com/en/davos.html http://www.eturia.ro/turism/elvetia http://www.kirchnermuseum.ch/sites/en/e_l_kirchner.html http://www.planetware.com/ http://trains.rijniers.nl/rhb/txtlanddavos.html http://www.skiwelt.de/ski-map/davos/ http://www.skiwelt.de/ski-map/davos/ http://www.scribd.com/doc/104815437/ELVETIA http://www.crucearosie.ro/despre-noi/originea-si-istoria-miscarii-de-cruce-rosie-sisemiluna-rosie.html http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/en/index/themen/01/02/blank/key/bevoelkerungssta nd/01.html http://www.skimania.ro/schi-Elvetia-statiune-Davos-Klosters-65.html