AUSTRALIA

A. DATE GENERALE

NUMELE OFICIAL : COMMONWEALTH OF

AUSTRALIA (Uniunea Australiana)

SITUARE : Ocupa continentul cu acelasi nume

situat in emisfera sudica, intre Oc. Pacific si Oc.
Indian, la 10º41’-43º39’ lat S ( inclusiv insula Tasmania) si 113º09’-153º39’ long E

Limite: Marea Timor, Marea Arafura , Oc Pacific, Oc. Indian.

SUPRAFATA : 7686848 km2 (din care ins. Tasmania 67889 km2)

CAPITALA : Canberra , situate in SE tarii la cofluneta raurilor Molongo si Murrumbidgee.

Constructia orasului incepe in 1913 ,iar in 1927 devine capiatala federala. Conceputa strict
functional, ca centru politico-administrativ si oras gradina. Canberra a devenit, in ultimele
decenii, un important centru financiar-comercial, stiintific si de invatamant. Academia
Australiana de Stiinte , Academia de stiinte sociale, 2 universitati,colegii, mari biblioteci.

Monumente: Parlament House, catedrala St. Andrews, Albert Hall, Muzeul Militar.

LIMBA OFICIALA : Engleza. Arborigenii folosesc limbi proprii, neinrudite cu familiile de

limbi cunoscute in E Oc. Pacific.

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 7 state = “states” si un teritoriu “territory”.

Teritorii dependente : ins. Christmas, ins. Ashmore si Cartier , ins Cocos/Keeling, ins. Heard si
Mc Donald in Oceanul Indian, ins. Lord Howe, ins. Norfolk, ins. Marii Coralilor, ins. Macquarie.

ISTORIA : Austarlia este populate, cu 40000 de ani i.e.n. , de triburi de vanatori si pescari
imigranti in N. In sec 18 cei cca 300000 de aborigeni traiau grupati in peste 500 de triburi.
Navigatorii spanioli ,portughezi si olandezi descopera si exploreaza, la inceputul sec 17 , coasta
de N si V a Australiei. In 1642 Abel J Tasman descopera insula care din 1853 ii poarta numele.
La 20.04.1770 James Cook atinge coasta rasariteana si declara Australia , la 23.08.1770,
posesiune britanica. Dupa fondarea primei asezari pe teritoriul Australian iau nastere in urma
unei puternice imigratii engleze, colonii separate( New South Wales, 1823; Tasmania, 1825;
Western A.,1838, South A.,1842; Victoria,1851; Queensland,1859), care primesc incepand cu
1850, o larga autonomie interna. In prima jumatate a sec 19 incepe explorarea, apoi popularea
interiorului continentului. Decoperirea aurului in 1851 ,in New South Wales si Victoria provoaca
un nou val de imigranti, pop celor 2 provincii creste de la 265000 loc la 886000 in 1860.La
1.1.1901 ,cele 6 coloni autonome se unesc formand “ Commonwealth of Australia” cu statut de
dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua(1906) si terit. Genrman Noua
Guinee(1914) sunt subordinate administrative Australiei. Alaturi de MArea Britanie , Australia
participa la cele doua razboiae mondiale. Australia este membru fondator al ONU (1945), face
parte din pactele ANZUS si SEATO si participa cu trupe la razboaiele di Coreea si Vietnam.

Australia cunoaste o perioada de criza economica insotita de o inlata rata a inflatiei si a

somajului, iar pe celalat plan extern extine relatiile cu Japonia, S.U.A. si CEE.

ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala , potrivit constitutiei intrate in vigoare

la 1.1.1901, amendata ultima oara la 21.5.1977, seful statului fiind regina Marii Britanii,
reprezentata de un guvernator general.

SARBATOAREA NATIONALA : 26 ianuarie ( ziua Australiei- aniverssarea fondarii primei

asezari in New South Wales de catre capitanul Arthur Phillip-1788)

CONDITII NATURALE : Australia se caracterizeaza prin unitati de relief de dimensiuni

continenetale, printro clima temperata( in S) si tropicala (in N), vegetatie si fauna orginale, unice
in lume;

Relief : Este dispus in trei mari trepte ( de la E la V): Cordiliera Australiana , Depr. Centrala,
Marele Podis Vestic. Cordiliera Australiana ( Greate Diving Range) este un sistem de
podisuri,dealuri si munti nu prea inalti, extins pe cca 3400 km de-a lungul marginii de E a
continentului. Constituie principal cumpana de ape a tarii de a care pornesc spre E rauri scurte
spre interior( V si SV) principalele fluvii ale Australiei :Murray cu afluentii sai Darling si
Mrrumbidgee cu afl. Sau Lachlas. Depresiune Centrala formata din capii , dealuri si masive
isolate, cuprinde 3 compartimente : Campia Nordica joasa si relative recenta, Campia de mijloc,
o vasta zona endoreica si uscata in bazinul hidrografic al lacului Eyre si Campia Sudica
,dezvoltata in bazinul hidrografic Murray – Darling , o campie fluviala tipica ce reprezinta
principal zona Agricola a tarii. Marele Podis Vestic ,care ocupa aproape 50% din suprafata
Austarliei , este o regiune tabulara putin inalta cu munti insulari in E si podisuri inaltate de
miscari tectonice recente in V si N. Cuprinde 3 mari sectoare : Marele Desert de Nisip in NV
,Gibson Desert in partea centrala , Marele Desert Victoria in S. Campii litorale relative inguste
fac trecerea intre marele podis vestic si Oceanul Indian.

Clima : In N clima este tropicala cu un sezon uscat si cu ploi de vara care sunt bogate pe tarm si
scad spre interior pana la 500 mm pe an. Uneori se abat uragane asupra tarmurilor. In Australia
de E, muntoasa , clima tropicala trece treptat in clima temperata cu precipitatii bogate pe clina
estica a muntilor si mai reduse pe clina vestica a Cordilierei. In insl. Tasmania clima temperata
capata o nuanta oceanica tipica. Climatul semiarid afecteaza o fasie aproape circulara la periferia
Marelui Podis vestic si se caracterizeaza prin veri foarte calde , cu ingheturi si precipitatii relativ
reduse. In marele Podis Vestic clima este arida, desertica, cu precipitatii sub 200mm/an , in unele
locuri chiar sub 50 mm/an, cu amplitudini termice diurne pronuntate si vanturi( alizee) uscate si
fierbinti.

Hidrografie : Cu exceptia sistemului fl. Murray- Darling, apele Australiei sunt scurte in E sau
temporare in restul teritoriului.

Vegetatie si fauna : Vegetatia foarte bogata si originala , include paduri tropicale umede cu
bambusi, palmieri , orhidee, paduri subtropicale cu eucaliti, accacia,ferigi arborescente, savane
cu graminee si arbori butelie, casuarina ,iarba copac,stepe cu dessisuri de maracini si arbusti cu
ghimpi. In tasmania padurile de nothofagus , pocarpus , araucaria ocupa mari suprafete.

Fauna ,extrem de originala include numeroase” fosile vii” ,intre care marsupialele( 40 specii de
canguri, lupus marsupial, cartita marsupiala, ursul koala), cainele dingo, ornitorincul,
echidna,666 specii de pasari, sarpe covor, rama gigantica, si pinguni.

Parcuri nationale si rezervatii naturale : 205 parcuri nationale si rezervatii naturale ,intre care
Tanami Sanctuary, Kosciuszko State Park, Royal National Park sunt ocrotiti uriasi monoliti iar in
Cradle Mount and Lake St. Clair National Park fauna tasmaniana si peisaj glaciar in jurul
muntelui Cradle.

ORA LOCALA

GMT+ 10 h = O.R.+8 h

AGLOMERATII URBANE

Sydney , Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth, Newcastle, Wollongong, Hobart.

PORTURI PRINCIPALE

Port Hedland, Newcastle ,Kembla, Fremantle, Sydney, Melbourne, Brisbane, Geelong.

AEROPORTURI PRINCIPALE

Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Canberra, Perth

ECONOMIA

Tara cu economie industrial-agricola dezvolata, unul din marii produatori si exportatori

de bauxita, carbuni, minereuri de fier,nichel,plumb, zinc,azbest, rutil, zirconiu, ilmenit, de
lana ,grau, carne si zahar. Industria prelucratoare dezvoltata rapid dupa al doilea razboi mondial
si larg diversificata este cocentrata in SE tarii in arealele Newcastle-Sydney-Kembla, Melborne-
Ballart- Geelong si Adelaide-Whyalla.

Resurse minerale : huila, lignit, petrol, gaze maturale,minereu de fier,mangan,nichel,titan,

cupru, plumb, zinc, bauxita, staniu, aur, argint,stibiu, azbest,sare, fosfati, ilmenit, zirconiu,rutiliu.

Produse industriale : energie electrica,fonta,otel,cocs,cupru brut, cuprurafinat,,plumb,zinc,

aluminiu,staniu,tractoare, autoturisme,avioane, nave, aparate de radio, televizoare,benzina,
uleiuri usoare,uleiuri grele, acid sulfuric,ingrasaminte azotoase si fosfatice,cauciuc
sintetic,anvelope,materiale plastice si rasini sintetice, cherestea,celuloza,hartie,ciment,tesaturi de
bumbac,fire de lana,tesaturi de lana,lapte,branzeturi,carne,zahar,bere,vin.

Modul de utilizare a terenurilor: arabil si culturi arborescente, pasuni si fanete, paduri si

tufisuri

Resurse agricole: grau, porumb,orez,orz,ovaz,sorg,cartofi, soia, arahide, floarea soarelui,

bumbac, legume si pepeni, struguri,trestie de zahar, mere, pere,portocale,ananas,banane.

Cresterea animalelor : bovine, porcine,ovine,cabaline.

Transporturi: cai ferate - 40753 km, cai rutiere - 884713km

Produs national brut: 113,83 md $( 7920 $/loc)

TURISM

605 000 turisti (1978).

Principalele zone sau obiective: marile metropole Sydney( Opera cea mai mare din emisfera
sudica “ Australia Square”, sporturi nautice, podul peste golful Port Jackson) si
Melbourne( gazda Jocurilor Olimpice din 1956), plajele de la Oc. Pacific si zona Marii Bariere
de Corali(pescuit subacvatic), zona Snow Mountains(turism hivernal) si P.N. din Marele Desert,
Tasmania, si zona Alpilor Australiei.

MONEDA

Australian Dollar (AD)=100 cents

RELATII INTERNATIONALE
Australia intretine r.d. cu 115 state (1979) si este mebru fondator ONU, AID , AIEA, BIRD, CFI,
FAO, FIDA, FMI, GATT, IMSCO, OACI, OIM, OMM, OMPI, OMS, UIT, UNESCO, UPU si a
altor 71 organiztii internationale guvernamentale.

B. CADRUL NATURAL

 In spatiul continentului se disting urmatoarele mari TIPURI DE PEISAJE:

• Peisajul de padure montana, colinara si de podisuri de pe latura estica

Sub raportul complexitatii sale, acest peisaj se prezinta cu doua subtipuri,si anume:
peisajul regiunii montane si colinare din jumatatea nordica si peisajul regiunii montane si de
podisuri din jumatatea sudica.

Regiunea montana si colinara nordica reprezinta un peisaj distinct fata de restul

Australiei. Relieful sau cu caracter montan a fost definitivat de liniile sale majore in timpurile
tertiare si cuaternare. O serie de flexure majore l-au compartimentat creand depresiuni si
horsturi. Catre Peninsula York, sistemul muntos, desfasurat sub forma unor culmi pe directia
sud-nord, poarta denumiri diferite: New England Range (1574 m), Lindsay Range (1970 m),
Coast Range. Vulcanismul si miscarile tertiare au imprimat asimetria sistemului muntos cu o fata
abrupt catre Oceanul Pacific si una din trepte spre interior.

Padurea acopera dens versantul estic al Cordilierei, intre Capul York si Golful Moreton,
fiind cunoscuta sub numele de padure musonica (tropical umeda). Ea se aseamana cu cea din
Noua Guinee, care este de fapt o padure de tip ecuatorial. Dealtfel din suprefata totala de
aproximativ 769505 ha, 207267 ha sunt ocupate de paduri, ceea ce reprezinta 25,5 % din
intinderea continentului. Cu toate acestea padurile veritabile detin un procent redus.

Conditiile de formare ale acestei paduri de tip musonic sunt: temperatura constanta,
precipitatiile de vara si scurtimea anotimpului uscat. Temperatura medie anuala este cuprinsa
intre 10° si 25° spre Peninsula York. Pe litoral se dezvolta mangrove, iar pe interfluvii paduri
umede. Dintre genurile apartinand acestui tip de padure, mai importante sunt: Elettaria, Ficus,
Cindrella, Piper, dintre liane Calamus, iar dintre epifite Pothos Iongines. Se gasesc soluri
lateritice, rosii de savanna, crasnoziomuri, etc.

Regiunea montana si de podisuri din jumatatea sudica reprezinta un sistem de culmi si

podisuri, separate de vai si depresiuni longitudinal si transversal tectono-erozive. Genetic
apartine, ca intregul sistem muntos dealtfel, cutarilor paleozoice timpurii, dupa care a urmat o
intreaga perioada de slefuire. Miscarile din tertiarul mijlociu si superior au reintinerit relieful, l-
au imbucatatit, imprimandu-i si o evidenta asimetrie. O serie de podisuri de prezinta sub forma
unor blocuri isolate, separate de puternice linii de falie. La nord de stramtoarea Bass, dintr-un
lant central se desfac spre est o serie de culmi. La limita dintre statele Victoria si Noua Galie de
Sud, in sistemul Alpilor Australieni (Great Dividing Range) apar altitudinile maxime (vf.
Townsond 2241 m). la nord de acesta se gasesc Muntii Albastrii (Blue Mountains), care au mai
mult un aspect de podis. Numeroase rupture transversale si longitudinale, care au generat un
relief de blocuri relicte, dau o asociere generala de horsturi si grabene, podisuri vulcanice, etc.,
toate impunand imaginea caracteristica cordilierei.

Campia litorala care insoteste sistemul muntos, este ingusta si patrunde tentacular sub
forma de golfuri spre interior. O nota aparte o impune Tasmania, un horst vechi, indelung
aplatizat cu urme ale modelarii glaciare Pleistocene, cu multe lacuri si o bogata retea de ape.

Climatic, regiunea estica se suprapune climei subtropicale umede si celei temperat

oceanice. Cantitatea de ploaie adusa in special de vanturile sud-estice depaseste 1000 mm
(Sydney,1206 mm), ajungand la 3500 mm in Tasmania. Se intalneste sic lima umeda specifica
muntilor inalti cu temperaturi negative, zile de inghet, zapada, etc. pentru Tasmania este
caracteristica clima temperat-oceanica, cu vanturi de vest permanente, etc.

Raurile sunt numeroase, cu ape repezi, reprezentand reale surse hidroenergetice. Mai importante
sunt: Fitzroy, Clarence, Burdekin. Au lungimi reduse, reusind sa strapunga pe anumite portiuni
culmi ale sistemului muntos. Pe aceste sectoare vaile raurilor au character de defile. Debitul
acestora cunoaste valori crescute vara.

La sud de Kempsey, tarmul prezinta numeroase golfuri in cea mai mare parte amenajate
portuar (Kembla, Yackson, Hacking).

In acest peisaj se dezvolta padurile si tufisurile subtropicale cu Eucalyptus salmonophloia,

padurea austral cu fagul austral, Araucaria, Agathis, Callitris, etc. exista si o etajare a vegetatiei
indeosebi pana la 1000 m. solurile frecvent intalnite sunt cele maronii, cenusii de padure, brune
podzolite montane, etc. fauna cuprinde printre altele:cangurul cenusiu, echidna, lupul marsupial,
s.a.

• Peisajul semidesertic si de savanna al campiilor si colinelor joase centrale.

Morphologic se suprapune in buna parte campiilor central din bazinul hidrografic Murray-
Darling, in care se detaseaza campiile: Liverpool si Campia de Vest. Spre est, cotactul cu
sistemul muntos se realizeaza printr-o treapta colinara si de podisuri. Astfel, spre nord se gasesc
colinele si podisul Darling, regiunea vulcanica Warrumbunglas si Nandewars, regiunea joasa
uscata Mallee.

Clima este strans legata de actiunea alizeelor continentale, care impun aparitia unor
amplitudini termice apreciabile, pana la 40° C. Deseori, vara, apar furtuni uscate ca urmare a
aerului uscat si supraincalzit, iar iarna, ploi ciclonale venite din sud. La Broken Hill, cantitatea
medie anuala de precipitatii este de 134 mm.

Apele,in afara de Murray,Darling si alte cateva,au character temporar.Sistemul Murray-Darling

are o lungime de circa 2600 km si o suprafata a bazinului de peste 900000 km2.Debitul raului
Murray depaseste 1900 m3/s.Lacurile se gasesc mai ales in sud vestul regiunii.Multe se
transforma in cruste de sare datorita evaporatiei excesive.In aceasta regiune se afla lacul Eyre,a
carui suprafata ajunge la 8000 km2,iar in anotimpul polios la peste 15000 km2,datorita aportului
de apa al creek-uri-lor.Ina anotimpul uscat se formeaza un strat de sare care ocupa circa 2/3 din
suprafata lacului.Sub acest strat se afla un mal inchis saturat in saruri.In vest se afla lacul
Gairdner,precum si o serie de alte depresiuni uscate.

O parte a acestei regiuni reprezinta arii endoreice.Dealtfel,in Australia,avand in vedere

deserturile,spatiile fara scurgere detin 51% din suprafata continentului,ceea ce insumeaza circa
3900000km2.In afara de aspectele hidrografice amintite,in aceasta unitate a campiilor si
colinelor centralese intalnesc si cele mai mari bazine arteziene din Australia: Marele bazin
australian; bazinul Murray; bazinul Est-Gippsland,bazinul Pirrie-Torrens.

Vegetatia este formata in principal din ierburi(iarba cangurului) si rare palcuri de eucalipti.Sunt
raspandite solurile negre si brun roscate productive.

• Peisajul mediteranean

Se desfasoara in partea sud-vestica si sud-estica a Australiei de-o parte si de alta a Marelui

Golf Australian.Se dezvolta pe un relief montan si colonar de alitudine mijlocie(sub 1200 m-
M.Flinders)in partea estica, podisuri structural etajate si martori reziduali in sud-vest.Ambele
compartimente apartin cutarilor paleozoice-caledonice.

In est cad circa 700-800 mm precipitatii pe an.In coltul sud-vestic,datorita bordurii inalte
ce constituie factor de bariera(Muntii Darling-Blaff)-bariera si pentru repartitia vegetaiei-in
anotimpul verii boreale se produce condensarea vaporilor de apa,indeosebi in intervalul mai-
septembrie,radicand astfel valoarea cantitatii de precipitatii la peste 800
mm(Albany,947mm).Sunt specifice ploile de iarna,care cad in proportie de 80%.aceste
caracteristici contureaza si mai bine clima subtropicala umeda ca si cea subtropicala de tranzitie
de la aceasta latitudine.

Vegetatia este alcatuita din stepe uscate,tufisuri si paduri lemnoase sclerofile de tip
mediteranean(Jarrah,Hary,Tuart) si scrub.Sub vegetatia amintita,se gasesc soluri castanii,brun
roscate,solonceacuri.

 Peisajul subecuatorial de savana al podisurilor si campiilor din partea

nordica
 Este format din munti,coline,podisuri si campii,trepte majore de refief ce se succed
dinspre interior spre exterior,adica spre litoral,scazand in altitudine pe aceiasi directive,de la
1000 m la 200 m.Se disting urmatoarele unitati de relief:Podisul Kimberley,cristalin care se
termina spre ocean printr-un tarm pe tip rias;Podisul Arnhem;Podisul Barkley,format pe depozite
calcaroase si conglomeratice ale caror inaltimi nu depasesc 500 m;Campia litorala nordica;
Campia Carpentariei; Colinele penisulei York.Regiunea se caracterizeaza printr-un climat
tropical cald si umed cu influente musonice in extremitatea Nordica,unde precipitatiile ajung la
2000 mm annual.

Cu cat ne deplasam spre sud clima se continentalizeaza,conturandu-se cele 2

anotimpuri,ploios si secetos.Temperatura medie anuala trece de 25°C Exista o retea hidrografica
permanenta spre nord si una temporara spre sud.In jumatatea vestica doar cateva rauri au lungimi
mai mari:Roper,Ord,Victoria;sunt alimentate din ploi musonice.In est raurile sunt scurte,cu mici
defilee si vai adancite,unele dernand depresiuni de eroziune ca depresiunile Grossing,Birdum-
Matarenka,cu aspect tentacular.

Vegetatia este alcatuita din paduri tropicale,indeosebi spre nord-est in Peninsula York in
acociatie,spre sud,cu savana.Arealul padurilor umede se intainde pana aproape de
Brisbane.Dintre speciile padurii tropicale mentionam:Cederella,Elaeocarpus,iar dintre palmieri
Livistona australis,apoi Flindersia si Aleizzia.

Solurile sunt reprezentate prin laterite si soluri tropicale lateritice de paduri umede,soluri rosii de
savana si spre sud soluri rosii brune.

Fauna este bogat reperezentata de pasari-pasarea Emu(Dromiceius novae-holandiae)-marsupiale-

ursul marsupial Koala,cangurul cenusiu,cainele Dingo,lupul marsupial.

• Peisajul deserturilor

Cuprinde aproape toata jumatatea vestica a continentului,suprapunandu-se podisului

australian.Aceasta are o altitudine medie redusa,prezina caracterul unei peneplene stravechi,fiind
o suprafata relicta intens denudata si usor ondulata,avand pregnante forme de evolutie inaintata.

In partea central a Podisului Australiei de Vest,intre cele doua unitatii mai ridicate,se situeaza o
intinsa regiune de afundare tectonica,corespnzatoare Marelui Desert Victoria.

La nord de aria ocupata de Desertul Victoria se situeaza,in regiunea Tropicului

Capricornuiui,Desertul Gibson,intre acesta si regiunea colinara (Tara lui Tasman)- Marele Desert
de Nisip.In partea Nordica a Muntilor Macdonnell se gaseste Desertul Tanami.Astazi aceste
deserturi sunt lispite de vai.Spre periferia lor,insa,exista un numar apreciabil de creek-uri,unele
destul de largi.

Refieful deserturilor este format din dune cu aspectul ergurilor sahariene.Spre perfierie
catre inaltimile marginale dunele sunt inlocuite cu desertul pietros si numeroase suprafete cu
pavaje de deflatie.Spre sud se afla Campia Nullarbor-Ebene,semidesertica,lipsita de retea
hirografica pe circa 1500 km.Aici se afla un carst format in alte conditii climatic decat cele
actuale,reprezentat prin:circa 150 pesteri,avene de prabusire.

Predomina clima tropical uscata,elgata de acctiunea alizeelor.Acest tip de clima este

limitat la nord de pozitia frontului tropical din cursul verii australe si la sud de pozitia frontuli
polar de iarna austral.Se caracterizeaza prin amplitudini termince diurne destul de mari(peste
43°C),temperaturi medii anuale ce depasesc 24 °C,precipiatii sub 200 mm anual(Alice
Springs,274 mm),care spre Marele Golf Australian cresc oarecum.Curentul rece Australian ridica
valoarea cantitatii de precipitatii in partea vestica a desertului.

Vegetatia este formata din diferite asociatii,ce corespund mai ales regimului
precipitatiilor.Astfel,aproximativ intre 18-20° lat.sudica,se dezvlota savenele si padurile alcatuite
din copaci rari si scunzi.Pe larurile de vest si de est,formate din munti reziduali si podisuri joase
se intalneste formatia mulga-scrub(cu Acacia spinosa),iar in sud-Mallee-scrub(cu ecualipt pitic).

In spatial imens in care sunt cantonate cele 3 deserturi:Victoria,Gibson si Marele Desert de

Nisip,vegetatia este extrem de saracacioasa,aparand la tot pasul roca golasa si nisipurile.SE
dezvolta totusi vegetaia de spinifere.Partea central are o vegetaie xeromorfa de pustiu
nisipos,ierburi si arbusti,vegetaie de pustiuri pietroase si tufisuri pipernicite,vegetaie de pustiu cu
graminee sub forme de tufe,cu predominarea unor specii ca:Triodia pungens,T.irritans.

C. IMPARTIRE ADMINISTRATIVA
 Continentul este impartit in sase state (New South Wales, Queensland, South
Australia, Tasmania, Victoria si Western Australia) si mai multe teritorii, cele mai
importante fiind Northern Territory (NT) si Australian Capital Territory (ACT).

 Australian Capital Territory si Canberra

Australian Capital Territory este o zona relativ mica, in care se afla capitala statului,
Canberra. Partea de sud-vest este ocupata in intregime de Parcul National Namadgi. Orasul
Canberra a fost doar un tinut ferme si un punct de comercializare a oilor, pana cand Walter
Burley Griffin a castigat concursul national pentru a avea dreptul sa proiecteze orasul.

Canberra se afla in partea de nord a tinutului Australian Capital Territory, la 300km vest de
Sydney si 650km nord-est de Melbourne. Orasul se afla pe un lac artificial, numit Burley Griffin.
Populatia orasului a ajuns la aproximativ 300.000 de locuitori, de la 50.000 in 1960. Canberra
este un cuvand aborigen ce inseamna "loc de intalnire".

Capitala Australiei va ofera multe muzee, galerii si cladiri guvernamentale interesante. Aici
se afla Parlamentul, Memorialul Razboiului Australian, Galeriile Nationale si Questacon, un
muzeu de stiinta.

Australian Capital Territory se afla in apropierea frumosilor munti Snowy. Zona este
preferata si de cei care vor sa faca drumetii, datorita Parcului National Namadgi si a Rezervatiei
Naturale Tidinbilla. Temperaturile maxime in acest teritoriu variaza intre 10 si 26°C, depinzand
de anotimp.

 Northern Territory (Darwin, Alice Springs, Ayers Rock sau Uluru)

 Northern Territory este un tinut incantator, cald si aspru, colonizat de britanici de teama
asezarilor franceze sau olandeze. Teritoriul se afla in nordul indepartat al Australiei, emblema sa
fiind stanca Uluru, sau Ayers Rock. Se organizeaza excursii spre aceasta stanca, precum si in
zonele aride (Outback) Olgas si MacDonnel Ranges.

Pe langa deserturi rosiatice, in acest tinut se afla si multe parcuri nationale spectaculoase,
cum ar fi Kakadu. Acest parc va ofera un peisaj salbatic si animale ce includ vulturi, soparle
uriase, crocodili si emu. Tot in Northern Territory se afla mare parte din cultura aborigena.

Fie ca vizitati cel mai mare oras din aceasta regiune, Darwin, cautati aur, calatoriti pe camila prin
desert, vizitati Parcul National Kakadu sau treceti cu barca defileul Katherine, Northern Territory
va va oferi o incursiune in viata din nordul Australiei. Aici clima este foarte fierbinte.
Majoritatea vizitatorilor vin iarna, cand temperaturile pot ajunge pana la 26, 32°C.

 New South Wales (Sydney, Blue Mountains, Valea Hunter)

New South Wales se afla in partea de est a Australiei si este locul in care se afla cel mai mare
oras de pe continent, Sydney. Datorita acestui oras si altor orase de coasta, statul New South
Wales are cea mai densa populatie. In acest stat se afla zonele muntoase Muntii Albastri si
Muntii Inzapeziti. La vest tinutul este arid, iar coasta are o vegetatie luxurianta.

Iernile din acest stat sunt blande, iar verile calde. Perioada cea mai buna pentru vizite este
toamna (martie-aprilie) si primavara (octombrie-noiembrie).

 Queensland (Brisbane, Gold Coast, Sunshine Coast, The Great Barrier Reef)

Queensland este al doilea stat ca marime al Australiei. Datorita climei fierbinti, acest stat este
o destinatie favorita a vizitatorilor straini, dar si a australienilor. Queensland se afla in partea de
nord-est si va da acces spre Marea Bariera de Recif. In aceasta zona veti gasi paduri tropicale,
plaje cu nisip auriu si insule.

Majoritatea populatiei locuieste pe coasta, dar economia se bazeaza pe fermele din interiorul
continentului, vite si minerit. Verile de aici sunt umede si pot fi fierbinti. Iarna (iunie - august)
este anotimpul cel mai placut pentru vizitat.
  South Australia (Adelaide, Valea Barossa, Insula Kangaroo, Valea Clare)

Acest stat este deosebit, deoarece nu a fost niciodata locuit de colonii de detinuti. Capitala
statului, Adelaide, a fost intemeiata in 1836 de colonelul William Light si a fost numit dupa
regina Adelaide, sotia regelui englez William IV. In acest stat se afla unele dintre cele mai bune
podgorii din lume, cea mai faimoasa fiind Valea Barbarossa.

 Tasmania (Hobart, Peninsula Tasman, Valea Huon, Port Arthur, Freycinet)

Tasmania este statul cel mai mic al Australie, situat pe insula cu acelasi nume, separata de
continent prin stramtoarea Bass de 240km. In mare parte nelocuita, cu plaje parasite, munti, 17
parcuri nationale si coaste stancoase, insula Tasmania a devenit o destinatie favorita pentru
drumetii. Pe insula exista aproximativ 2.000km de trasee marcate. Capitala statului este Hobart,
alte orase importante fiind Launceston si Devenport.

Tasmania este renumita pentru cea mai curata atmosfera din lume. Acest fapt se datoreaza in
mare parte stramtorii Bass, Oceanului de Sud si Marii Tasmaniei care inconjoara insula. Cand
bate vantul pe deasupra insulei, acesta nu poarta aerul poluat de deasupra continentelor
inconjuratoare. De asemenea exista o foarte buna politica de protejare a mediului.

Tasmania ofera cate ceva fiecarui vizitator. In regiunea Platoului Central se afla sute de lacuri
pline cu pastrav - un adevarat paradis pescaresc. Industria vinului se dezvolta rapid si puteti gasi
multe magazine cu vinuri bune. Cea mai buna perioada pentur a vizita insula este vara, in lunile
ianuarie si februarie.

 Victoria (Melbourne, The Great Ocean Road, Peninsula Mornington)

Statul Victoria se afla in reginea de sud-est a continentului, aici aflanduse celalalt mare oras
al Australiei - Melbourne. Pe langa atmosfera cosmopolitana a capitalei Melbourne, statul
Victoria va mai ofera coasta drumul Great Ocean Road, podgoriile din peninsula Mornington,
tinutul alpin si statiunile de schi din munti, istoria vechilor orase de cautatori de aur si 2.000km
de coasta.

 Western Australia (Perth, Raul Margaret, Fremantle, Valea Swan, Insula Rottnest)
 Western Australia este cel mai mare stat de pe continent, situat in partea de vest. Industria
turismului s-a dezvoltat rapid in ultima perioada, in special datorita zonelor salbatice. Acest stat
va ofera o varietate de atractii, de la orasul Perth, delfinii jucausi de la Monkey Mia, la zona
arida si salbatica numita Outback si regiunile viticole din zona raului Margaret. De-a lungul
coastei Ocenului Indian veti gasi plaje minunate, iar la sud de Perth, lanuri uriase de secara si
paduri. Datorita faptului ca Western Australia este un stat
urias, clima variaza mult. Cu cat inaintati spre nord,
temperaturile sunt mai fierbinti.

RESURSE TURISTICE

( NATURALE SI ANTROPICE )
 1. Conditii climatice unice

Australia este una dintre cele mai atractive destinatii turistice din
lume. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie, exista valuri de
caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele
parti sunt umede, in general regiunile de coasta estice si Insula
Tasmania.

Iernile secetoase, din iunie pana in august, alterneaza cu veri umede

din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestica tropicala are ierni
secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exista conditii
musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in
timpul iernii; totusi, in alte parti, zapada este extrem de rara. Orasul
nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27
iarna, in Australia, exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de
salcam.

2. Relief variat

Este dispus in trei mari trepte ( de la E la V): Cordiliera

Australiana , Depr. Centrala, Marele Podis Vestic. Cordiliera
Australiana ( Greate Diving Range) este un sistem de
podisuri,dealuri si munti nu prea inalti, extins pe cca 3400 km
de-a lungul marginii de E a continentului.
Constituie principala cumpana de ape a tarii de a care
pornesc spre E rauri scurte spre interior( V si SV) principalele
fluvii ale Australiei :Murray cu afluentii sai Darling si
Mrrumbidgee cu afl. Sau Lachlas.
Depresiune Centrala formata din capii , dealuri si masive
isolate, cuprinde 3 compartimente : Campia Nordica joasa si
relative recenta, Campia de mijloc, o vasta zona endoreica si
uscata in bazinul hidrografic al lacului Eyre si Campia Sudica
,dezvoltata in bazinul hidrografic Murray – Darling , o campie
fluviala tipica ce reprezinta principal zona Agricola a tarii.
Marele Podis Vestic , care ocupa aproape 50% din suprafata
Austarliei , este o regiune tabulara putin inalta cu munti insulari
in E si podisuri inaltate de miscari tectonice recente in V si N.
Cuprinde 3 mari sectoare : Marele Desert de Nisip in NV
,Gibson Desert in partea centrala , Marele Desert Victoria in S.
Campii litorale relative inguste fac trecerea intre marele podis
vestic si Oceanul Indian.

3. Vegetatie si fauna unice

Mare parte din vastul "centru rosu" al Australiei a fost imblanzit

si trecut pe traseele turistice, insa zona arida nu si-a pierdut infatisarea
 PRINCIPALELE ATRACTII TURISTICE

 MAREA BARIERA DE CORALI

Cum a fost descoperita Marea Bariera de Corali ?

In 1606, pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de

Torres, impins de furtuna dincolo de extremitatea
statului Queensland, prin stramtoarea care astazi ii
poarta numele. A urmat capitanul Cook, a carui corabie
HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav
avariata intre recif si continent, in 1770. Dupa el a venit
capitanul Bligh, care, in 1789, si-a dus camarazii
infometati si revoltati de pe Bounty printre recife spre
apele calme de dincolo de ele.

Este cea mai faimoasa zona marina protejata si cel

mai mare loc din patrimoniul mondial UNESCO,
intinzandu-se pe 2.300km de-a lungul coastei de nord-
est, din Bundaberg pana in Cap York. Marea Bariera de
Corali este cel mai mare sistem coralier din lume si
adaposteste aproximativ 400 tipuri diferite
de corali, 1.500 specii de pesti, 4.000
tipuri de moluste si multe specii aflate in
pericol.

Intinzandu-se pe circa 2300 km de-a

lungul placii continentale a Australiei de
nord-est, este cea mai mare entitate vie de
pe Pamant. Pe alocuri se grupeaza in jurul
unor insule reale de fapt culmile unui lant
muntos scufundat de mult. Dar
extraordinara sa bogatie provine de la cele
3000 de recifuri, insule, bancuri de nisip si
lagune, fiecare in alt stadiu de dezvoltare.
Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la
nivelul actual, dupa ultima Era Glaciara.
Arhitectii acestei uimitoare realizari sunt milioane de mici polipi coraliferi 350 de specii
in total. Inruditi cu meduzele, polipii au un inel de tentacule in jurul gurii. Fiecare polip extrage
carbonatul de calciu din apa marii, transformandu-l intr-un schelet de calcar; miliarde de astfel
de schelte formeaza reciful. Polipii insa isi impart adapostul cu niste plante minuscule, numite
zooxantele, care folosesc lumina solara pentru a transforma apa si dioxidul de carbon in
carbohidrati si oxigen. Aceste substante sunt apoi absorbiti de catre polipi, oferind plantelor in
schimb nitrati si alti produsi reziduali. Astfel, recifurile pot creste
doar acolo unde lumina soarelui poate patrunde in ape limpezi, pana
la 40 m adancime.

Pentru un vizitator, reciful este o lume frumoasa si pasnica, insa

in realitate aici se duce o lupta continua, o veritabila concurenta
pentru hrana si spatiu vital. Exista corali moi si corali duri, de diverse
forme si marimi ca niste coarne de cerb, ca un bici, ca un evantai,
corali suficient de duri pentru a rezista fortelor mareelor, altii atat de
delicati incat pot rezista doar in cele mai linistite ape. Unele specii
cresc mai rapid decat vecinele lor, astfel incat ajung sa le ia lumina;
altele folosesc tentacule veninoase pentru a-si alunga rivalii, sau elibereaza substante mortale in
ape.
Adaugati la acestea pradatorii precum pestele papagal, care poate roade coralii, steaua de
mare cu spini care isi scoate stomacul in exterior,
invaluind coralii si digerandu-i. Periodic, se
inregistreaza o crestere exploziva a numarului de
stele de mare, care distrug recifuri intregi.
Furtunile si uraganele contribuie si ele la ruperea,
macinare si pulverizarea coralilor.
Ziua, viata este linistita in apele joase ale
recifurilor, dar noaptea incepe o activitate
frenetica. Acum se hranesc polipii, intindandu-si
tentaculele multicolore pentru a prinde
minuscuele fiinte care formeaza planctonul.
Cand milioanele de tentacule isi fac aparitia, ai
impresia ca reciful a inflorit brusc o actiune
imposibila ziua fiindca ar umbri zooxantele.
In unele nopti de primavara activitatea atinge un nivel paroxistic. De-a lungul intregului
recif, la semnalul unui neelucidat mesaj chimic, sau poate
luminos, intreaga populatie de polipi elibereaza mase
compacte de ovule si spermatozoizi portocalii si rosii, verzi si
albastri, care se ridica la suprafata. Acolo se destrama si se
recombina, dand nastere unor polipi noi, care plutesc purtati
de curent in cautarea unui loc liber si potrivit pentru a incepe
construirea unui recif nou.
Alte fiinte adaptate la viata printe corali sunt buretii si
anemonele de mare, melcii si castravetii de mare, crevetele,
scoicile, serpii de mare, meduzele si nenumarati pesti. In recif
si prin imprejurimi misuna rechinul, iar in apele mai adanci
traiesc mamiferele marine ca delfinii si balenele.
Reciful este intr-o dezvoltare continua. Imediat ce atinge suprafata marii, noul pui de coral
capata un acoperamant de nisip alb cu ceva viu ce creste inauntru. Unul dintre acest pionieri
colonizatori apar cu o viteza neinchipuit au fructe rezistente la sare ce pot pluti la intamplare
timp de luni intregi, pana ce gasesc un loc propice in care sa germineze. Astfel deschid drumul
spre viata a unor noi plante. Pasarile de pe intinsul recifului contribuie la bunastarea sa
raspandind semintele de plante si furnizand fertilizatori naturali. Pescarusii se hranesc cu boabele
solanaceelor si le imprastie semintele in insule. Randunicile de mare cuibaresc in copacii pisonia
, ale caror seminte lipicioase se prind pe aripile pasarilor.
In insulele de corali traiesc o sumedenie de pasari marine: randunici de mare pescarusi, pasari-
fregata, gaste de mare si maiestuosii vulturi de mare.
Vara, testoasele femela vin pe uscat pentru a-si depune ouale in nisipul cald. Opt saptamani
mai tarziu, mii de pui de testoasa ies la suprafata si se pornesc taras-grapis spre mare, vanati de
pasari, crabi si sobolani.

Cele mai mari pericole

- protejarea zonei -
  Marea Bariera de Corali este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme
din lume; totusi echilibrul sau este extrem de fragil. Presiunile asupra unui singur element pot
avea efecte dezastruoase asupre intregului ansamblu. Reciful face fata furtunilor si valurilor
uriase, dar in secolul XXI cele mai mari pericole sunt cele induse de activitatea omului modern.
Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l afecta. In secolul
XX insa, au aparut deja cicatrice lasate de exploatarea guano (excremente de pasare folosite ca
ingrasamant), pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumati si
goana dupa pretioasele perle.
Declararea zonei Parc National a limitat aceste riscuri, iar turismul este atent controlat. Chiar
si in aceste conditii, specialistii considera ca reziduurile de canalizare deversate de statiunile au
provocat o recenta inmultire a stelelor de mare cu spini si ca resturile de mancare aruncate in apa
au determinat cresterea de 10 ori a populatiei de pescarusi, care la randul lor decimeaza puii de
testoasa si de pasari.
Oficialitatile din Queensland si-au asumat solutionarea acestei probleme si au impiedicat aparitia
altora, astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat, lasand Marea
Bariera de Corali sa-si vada de viata ei zilnica.
• Port Arthur este o fosta colonie penala ce s-a
deschis in 1830 ca statie de cherestea. A devenit
inchisoare pentru barbati in 1833 si s-a inchis in
1877, fiind redenumita Carnarvon. In 1927 totusi, s-a
revenit la denumirea Port Arthur si astazi turistii pot
vizita inchisoarea si portul.
• Parcul National Kakadu se afla in Northern Teritory si se intinde de la Arnhem Land in est
pana la Katherine George in sud. Kakadu este unul dintre putinele
locuri aflate pe lista de patrimoniu mondial UNESCO atat din motive
naturale cat si culturale. Parcul adaposteste picturi rupestre, situri
istorice si multe specii de plante si animale.

• Cu o inaltime de 305m, Turnul Sydney este cea mai cladire

din Sydney si a doua din Australia. De pe puntea de
observatie aveti privelisti superbe ale portului. Turnul terminat
in 1981 are si un restaurant rotitor care va ofera o
panorama de 360°.

 Sydney Harbour Bridge

Sydney Harbour Bridge este o atractie emblematica

pentru Sydney si poate fi vazut din orice parte a
districtului The Rocks sau din centrul orasului. Acest
pod nu detine un record de lungime, insa structura sa
este impresionanta.

Podul Sydney Harbour Bridge a fost terminat in

1932, la 8 ani dupa inceperea constructiei si se
intinde pe 500 m de la nord la sud, avand inaltimea
de 134 m.
• Opera din Sydney s-a deschis in 1973 si este cel
mai faimos simbol al capitalei si al Australiei. Cu un
concept revolutionar, cladirea a fost creata sa semene
cu o corabie, iar acoperisul cu panze umflate de vant.
 • Insula Fraser este cea mai mare insula de nisip din lume. Aflata
pe coasta de est, in statul Queensland, Insula Fraser a fost listata
ca patrimoniu mondial UNESCO in 1992. Teritoriul insulei este
caracterizat de lacuri cu apa dulce, stanci de nisip colorat, padure
tropicala luxurianta ce creste pe nisip, izvoare izolate si plaje cu
nisip alb superbe.

• Parcul National
Uluru-Kata Tjuta adaposteste unele dintre cele mai
populare atractii si mai cunoscute simboluri ale
Australiei - Uluru este o bucata de piatra ina lta de
348m, cel mai mare monolit din lume; Kata Tjuta sau
Olgas este o serie de 36 domuri masive din piatra si
un sistem de defilee si vai.

 Galeria Nationala a Australiei adaposteste

multe dintre cele mai frumoase colectii de arta
ale Australiei, precum si lucrari
indigene.

 Curtea Londoneza

Unul dintre cele mai fotografiate obiective din Perth

este Curtea Londoneza in stil Tudor (1937), un
centru comercial care se intinde intre St Gerge`s Terrace si
Hay Street Mall (zona pietonala). Intrarea din nord are
un turn cu ceas dupa modelul Big Ben-ului din Londra.

Deasupra ceasului se afla patru cavaleri care se pun in miscare din sfert in sfert de ora. La
intrarea din nord se afla o replica a Gros Holroge, un turn cu ceas din secolul XVI din Rouen,
infatisand-ul pe Sf Gheorghe cu dragonul.

 Acvariul Australiei de Vest

 Aflat in Portul Hillary`s Boat din Oceanul Indian,
Acvariul Australiei de Vest este atractia principala
(numit inainte Lumea Subacvatica). Vizitatorii pot
merge printr-un tunel de sticla subacvatic, de unde pot
observa peste 200 de specii de animale l ocale marine,
inclusiv pisici si vulpi de mare, delfini si diverse specii
de rechini. Aici puteti trai experiente unice, cum ar fi
sa inotati cu rechinii sau sa va jucati cu delfinii.

 Muzeul Melbourne

Muzeul are o varietate de expozitii pe diverse teme,

de la dinozauri la agricultura si stiinte moderne.

 Galeriile Nationale Victoria

Lucrari ale artistilor europeni si

australieni din secolul XIX, inceputul
secolului XX, precum si arta aborigena.

 Gradinile Botanice Flecker

Gradinile Botanice Flecker reprezinta o atractie

principala in Cairns. Infiintate in 1886, acestea
contineau un numar mare de plante tropicale,
inclusiv 100 de specii de palmieri. Aleile din gradina
conduc spre un petic de padure tropicala in Muntii Whitfield, unde aveti privelisti uimitoare ale
orasului si ale coastei.
Lacurile Centenare (Greenslopes Street, Cairns North) au fost create in 1976, cu ocazia
centenarului orasului, ca o extensie a gradinilor botanice.

 Parcul National Barron Gorge

Frumoasa padure tropicala cu cascadele

spectaculoase de pe raul Barron impreuna cu
afluentii sai, au fost recent trecute pe lista Locurilor
Patrimoniu Mondial UNESCO. Cea mai buna
metoda de a vedea aceste frumuseti este printr-o
excursie pe calea ferata Kuranda Scenic Railway
sau cutelecablul Skyrail. De o importanta deosbita
este cascada de pe raul Barron, care isi revarsa
apele de la o inaltime de 260 metri.

 Turnul Eureka

Cea mai inalta cladire rezidentiala din emisfera sudica, care

ofera vederi panoramice ale intregului oras.

 Catedrala St Paul

Catedrala anglicana se afla pe locul unei foste

biserici parohiale din 1850. Fatada catedralei este bogat ornata cu frontoane ascutite, clopotnite
si un mare turn.

 Piata Federatiei
Un spatiu modern, cu baruri populare si un
centru turistic de informatii.

 Surry Hills

Surry Hills este un amestec de zone rezidentiale,

zone de restaurante si baruri din centrul orasului
Sydney, cu Central, Darlinghurst si Paddington pe
margine. Este o zona urbana cosmopolitana cu
locuitori si vizitatori stilati. O caracteristica a
urbanitatii acestei zone o reprezinta persoanele fara
adapost care sunt sprijinite de cele cateva adaposturi
din zona.

Atractiile diurne sunt mai putin numeroase, dar va puteti petrece timpul in piata Surry
Hills,  Shannon Reserve. Aici gasiti articole de mestesugarie, haine la mana a doua si aparatura
casnica. Studioul Brett Whiteley pastreaza studioul artistului din secolul XX si gazduieste
lucrarile sale.

 Plaja Bondi

Bondi Beach este cea mai faimoasa plaja din

Australia, aflata in suburbia Bondi,
municipalitatea Waverly, la 7 km de centrul
 orasului Sidney.

Se crede ca "bondi” este un cuvant de origine aborigena, insemnand sunetul valurilor care
se sparg. In capatul nordic al plajei, la Ben Buckler, si la sud, langa plaja McKenzies, exista
sculpturi in piatra de origine aborigena.

Latimea plajei Bondi ajunge pana la 50 m in nord si pana la 100 m in capatul sudic, fiind
cea mai larga plaja din regiunea Sydney. Temperatura medie a apei in timpul verii este de
21°C, iar in lunile septembrie - octombrie temperatura medie este de 16 °C. La 150 m in larg
este amplasata o plasa de aparare impotriva rechinilor - din 1937 nu s-a inregistrat niciun
deces cauzat de rechini. In capatul sudic al plajei se afla Baile Bondi, vechi de 100 de ani si
care au fost folosite multi ani de faimosul club de inot Bondi Icebergs. La capatul nordic se
afla piscinile Children’s Wading Pool si Wally Weekes Pool.

Printre evenimentele anuale cele mai populare in Bondi Beach se numara: Carnavalul de
Surf, North Bondi Classic - o cursa inot de-a lungul golfului Bondi, Alergare pe nisip, Sun-
Herald City to Surf - o intrecere de la primaria Sydney pana in Bondi, Festivalul Vantului -
un festival international de zmee, Festivalul Sud - American de Sculptura in Nisip,
Flickerfest - film de scurt metraj, Celebrarile de Craciun/Anul Nou - populare printre turistii
de peste ocean.
 Rezervatia de conservare a meteoritilor (Henbury Meteorites Conservation Reserve)

Aceasta rezervatie are un peisaj asemanator

cu cel de pe luna si contine douasprezece cratere
lasate de un meteorit care a explodat cu in jur de
5000 de ani in urma. Cel mai mare crater are
diametrul de 180 m si adancimea de 15 m, iar cel
mai mic abia se observa, cu un diametru de 6 m si
cativa centimetri adancime. Vegetatia din zona
aproape ca lipseste, fiind prezenta doar in baza
craterului, unde se aduna apa. Fragmentele de
meteorit gasite au o greutate foarte mare, constand
aproape in totalitate din metal (90% fier si 8% nichel). Alte fragmente nu au mai fost cautate,
acest lucru fiind si interzis.
Cea mai impresionanta imagine a craterelor apare dimineata devreme si la sfarsitul dupa-
amiezei.

BIBLIOGRAFIE
1.AUTOR: NICOLAE COLOIANU
TITLU: GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EDITURA: DIDACTICA SI PEDAGOGICA

2. http://vicov.licee.edu.ro/site/Atestat2/Aus3.htm

3. http://www.funtur.ro/australia/turism-in-australia-prezentare-
turistica-a-australiei-82