COLEGIUL AGRICOL TRAIAN SAVULESCU TARGU MURES

SPECIALIZAREA:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

PROFIL:TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA MEDIULUI

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA:PARCUL NATIONAL CALIMANI

Prof.Coordonator:

Elev:

Vizi Zsuzsanna

Bumbu Bogdan

2016

CUPRINS

I. ISTORIE SI CULTURA

1.Infiintarea parcului
2.Comunitatiile
3.Legende si traditii
4.Muzee

II. FAUNA SI FLORA

1.Flora
2.Fauna
3.Peisaje
4.Habitate
5.Oportunitati de cercetare

III. Descrierea Parcului National Calimani

I. ISTORIE SI CULTURA
2

1.Infiintarea parcului
Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre
Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de
Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de
Ocrotire a Monumentelor Naturii.
Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat
prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejata administrata in
special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria IIa, conform IUCN.
Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de
conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a
habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat
utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul
de management al parcului. Se vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati
educationale, de cercetare stiintifica si recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc,
localnici, sunt permise activitati traditionale cu acordul APNC.
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in calitate de autoritate
responsabila cu buna administrare a retelei nationale de arii naturale protejate, a incredintat
administrarea Parcului National Calimani, Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv
Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 - pentru o perioada de 10 ani.
Administratia este constituita din:
Director parc;
Responsabil cu constientizarea publica si relatii cu comunitatile;
Economist;
Informatician;
Biolog;
Responsabil cu activitatea de paza a parcului;
9 agenti de teren.

Fondurile necesare functionarii Administratiei Parcului National Calimani sunt

asigurate de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin Directia Silvica Suceava.

Parcul National Calimani are o suprafata totala de 24.041 ha si cuprinde urmatoarele

zone:
Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra, categoria Ia I.U.C.N. in suprafata
de 384,2 ha;
Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 322 ha;
Rezervatia geologica 12 Apostoli categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 200 ha.

2.Comunitatiile

Datorita raspandirii sale pe teritoriul a 4 judete, Parcul National Calimani interfereaza

economic si geografic cu un numar substantial de oameni si comunitati. In principal este
vorba de acei proprietari ai caror paduri se afla pe cuprinsul parcului, a acelor activitati
economice care se inscriu geografic pe teritoriul acestuia.
Astfel comunitatile Parcului National Calimani (grupate pe judete) sunt:

-in Suceava : municipiul Vatra Dornei, com Panaci (cu satele

Dragoiasa, Paltinis, Coverca, Catrinari si Glodu), Saru Dornei (cu
Plaiul Sarului, Neagra Sarului, Sarisor, Sarisoru Mare, Saru Bucovinei
si Gura Haitii), Dorna Candreni (cu satele Poiana Negri si Floreni) si
com Poiana Stampei (cu Tataru, Casoi, Pilugani, Podu Cosnei, Cosna,
Dornisoara si Praleni);

in Bistrita Nasaud se afla : com Tiha Bargaului (cu satele Tiha, Tureac,
Mureseni, Piatra Fantanele si Ciosa), com Prundu Bargaului (cu
Prundu si Suseni), com Bistrita Bargaului (cu Colibita), Josenii
Bargaului (cu Mijlocenii Bargaului, Rusu Bargaului si Stramba), com
Marisel (cu Magurele, Bicle, Sint Ioana, Jeica, Neteni si Domnesti),
com Sieut (cu satele Rustior, Sebis si Lunca), comuna Monor (cu
Voievodeasa - stana si Gladiu), com Dumitra (cu satele Ragla, Dumitra
si Budacu de Sus) si Vatava (cu satele Dumbrava si Rapa de jos);

-in Judetul Mures intalnim : com Stanceni (cu satele Ciobotani si Mestera), Lunca Bradului
(cu Neagra si Salard), Deda (cu satele Bistra Muresului, Filia si Petris), Ideciu de Jos (cu
4

Ideciu de Sus si Deleni), Brancovenesti (cu Sacalu de Padure, Idicel-sat, Idicel-padure si

Valenii de Mures), Alunis (cu Fitcau, si Lunca Muresului) si Rastolita (cu Iod, Galaoaia,
Borzia si Andreneasa).

3.Legende si traditii

Haiducii
este prezenta pe aceste
ca Pintea sau altii mai

Un subiect incitant legat de Muntii Calimani

meleaguri in vechime a haiducilor, unii celebrii
putin cunoscuti ca Pohontu, Plesca, Miu si nu in
ultimul rand Haralambie Niculita. Povestea lor
impleteste momente de barbatie, sete de
dreptate cu viata grea si dura in inima muntilor.
Au ramas in urma legende cu comori ascunse in
pesteri pazite de stime. Palma lui Pintea este incrustata in stanca la
Apa Rece. Tot in apropiere se gaseste si Izvorul lui Pintea.

Nedeea din Calimani

Complexul statuar 12 Apostoli precum si varful Lucaciu aflat in
imediata apropiere pastreaza marturia unor evenimente de factura
magico-mitica descinse din cultura dacilor de odinioara si modelate in
decursul timpului in forme ale credintei ortodoxe romanesti.

Urcarile pe munte si manifestarile ceremoniale organizate in timpul solstitiului de

vara, cunoscute in limbajul local "Mosii de la Calimani" sau "Mosii de Sanpetru" au originea
in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca element central cultul
mosilor si stramosilor. Transsimbolizarea sarbatorii solstitiale de traditie dacica pe planul
religiei de rit crestin-ortodox a dat nastere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sarbatoare care in
timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Calimani.

Cu ocazia sarbatorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie multime de locuitori din
zonele invecinate Calimanului porneau pe poteci consacrate spre Vf. Lucaciu la marea
intalnire.

Focul sacru care spre seara despartea multimea de divinitate purifica ofrandele aduse
sufletelor celor trecuti in nefiinta. Povestile se infiripau, cantecul si jocul insoteau romanii
despartiti de culmile Calimanului uniti insa prin credinta , limba si neam.

Contextul istoric si geografic a facut ca populatia din jurul Calimanului sa evolueze

diferit fiind separata la un moment dat de granita a trei provincii : Ardealul, Bucovina si
Moldova. In asemenea imprejurari sarbatorile de la 12 Apostoli si Lucaciu luau infatisarea
unor adevarate momente de lupta pentru unitate nationala. Se pare ca ultima nedee a avut loc
in conditiile unor insuportabile restrictii din partea autoritatilor ocupante in anul 1914.

4.Muzee

Muzeul Etnografic Deda;

Muzeul Satului din Idicel Padure si cel din Sacalu de Padure, (comuna
Brancovenesti);
Casa Etnos muzeu viu cu activitati pastorale in comuna Sieut;
Muzeul Literar al doctorului Teodor Tancu (muzeu particular) din comuna Monor;
Muzeul Istoriei Graniceresti din Calimani din orasul Nasaud;
Muzeul Etnografic din vechiul castel Urmatzi din Toplita;
Muzeul Manastirii Sfantul Ilie din Toplita;
Muzeul Etnografic din Vatra Dornei
Muzeul Stiintelor Naturale din Vatra Dornei.
Muzeul Etnografic din Poiana Stampei

II.FLORA SI FAUNA
1.Flora
Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea
superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.
6

Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de

amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra,
paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si
ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate
insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de
neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana
in aprilie-mai.
Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare
sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland
diferite cai de supravietuire si perpetuare.

In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in

ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si
arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.
Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis
atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana
punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens,
Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna,
Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri,
Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus
carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius,
Senecio fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens,
Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.

Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica;

Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius
Hepatica transsilvanica.

2.Fauna
Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus
arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.),
jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris
Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.

Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si
mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va
recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la
spectacolul pe care natura ni-l ofera.
Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun
(Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de
munte (Sorex alpinus Schinz).
In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat
brun (Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt
citate in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar
in anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in
anexa IV a aceleiasi directive.

Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana
acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-

geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.

In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din
padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fAsa de munte (Anthus
spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste
codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco
tinnunculus L.). In sezonul cald urca pAna in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.),
codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.).

In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix

perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea
(Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul
( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus
trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). n zbor, la inaltime, au fost
observate unele rapitoare de zi: eretele vAnat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco
peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila
pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).

Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao
tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta.

Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.),
a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie
una dusmanoasa, intrucAt este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste.
Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati adecvat, iar in cazul in care s-a produs
vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie anuntata imediat administratia parcului
sau serviciul Salvamont (vezi adrese utile).

O alta specie de sarpe, Coronella austriaca Laur. (sarpele de alun), a fost citata de
literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.
Dintre sopArle, pot fi observate Lacerta agilis L. (sopArla cenusie), Lacerta vivipara
Jacq. (sopArla de munte) si Anguis fragilis L.(napArca).
Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate,
fiind specii care necesita o protectie stricta.
Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea
pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T. vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar
si broscutele fara coada (Bombina bombina L., Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in
zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra

salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.
Dintre anure, doua sunt citate in anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina,
Bombina variegata), specii de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea de
zone speciale de protectie. De asemenea, aceste specii figureaza si in anexa IV, specii de
interes comunitar care necesita o protectie stricta.

Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc
important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin
10

(Rosalia alpina), intAlnit in habitate de paduri de amestec de fag si brad din zona sudica a
parcului.

3.Peisaje
Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic
prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in:

pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu

insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In
timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de
oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit
cu ienupar;
grohotisuri silicioase, de o mare frumusete.
padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin;
jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica;
caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei
diametru depaseste 10 km;
nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o
impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.

4.Habitate

Situl este important pentru padurile naturale de molid cu

zambru, pentru tufarisurile de jneapan cu smirdar dar si pentru
pajistile intinse smaltuite de gentiene, toporasi, sclipeti, clopotei,
sisinei, etc. Zambrul (Pinus cembra) este relict glaciar, iar in
Romania poate fi gasit in cateva zone izolate din Carpatii
Orientali si Meridionali.
11

Pe langa aceste habitate caracteristice, mai pot fi intalnite padurile acidofile cu molid si
afin, constituite in asociatia Vaccinio-Piceetea, padurile de amestec cu fag si molid, dar si
vegetatia specifica malurilor paraielor de munte.

Conform Directivei Habitate, Flora si Fauna salbatica a

Consiliului European, habitatele din Parcul Naaional Calimani
care se regasesc in anexa I, sunt:
3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;
4080 Tufarisuri cu specii subarctice de Salix;
4070 Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifollium;
6230 Pajisti montane de Nardus bogate in specii, pe substraturi
silicioase;
9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea);
9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea
montana;

5.Oportunitati de cercetare

Pe teritoriul parcului au fost realizate de-a lungul timpului o serie de lucrari stiintifice
pornind de la articole, lucrari de licenta pana la teze de doctorat. Sunt in derulare 4 teze de
licenta si doua de doctorat.
In prezent parcul nu dispune de facilitati de cercetare.Pe viitor se preconizeaza
realiazarea unor studii pentru:
identificarea suprafetelor degradate (numai antropice) si recomandarea
unor solutii si actiuni de reconstructie ecologica a acestora; initierea
unui studiu fizicogeografic la nivelul intregului parc etc.

12

III. Descrierea Parcului National Calimani

Parcul National Calimani Sud se afla in regiunea vulcanica cea mai importanta din
tara, importanta care rezida atat din intinderea sa cat si ca amploare volum de roca precum
durata in timp a eruptiilor. Parcul National Calimani este unic in Europa si in lume, fiind
considerat atipic din punct de vedere al climei si reliefului, al peisajului, florei si faunei.
Parcul National Calimani are o suprafata totala de 24.041 ha din care 16.211 ha fond
forestier, 7.517 ha pasune, 14 ha fanete, 297 ha perimetru minier, 0,5 ha constructii teren
administrativ. Flora este reprezentata prin peste 800 de specii de plante vasculare, la care se
adauga un numar impresionant de specii de licheni, muschi si ciuperci.
Declararea acestui masiv drept parc national s-a produs datorita existentei unor
suprafete mari de ecosisteme naturale si datorita prezentei zambrului, jneapanului si a
cocosului de mesteacan. Muntii Calimani sunt recunoscuti pentru populatiile de carnivore
mari (lup, urs si ras), pentru cele peste 100 de specii de pasari sedentare si migratoare, pentru
numeroasele specii de insecte, printre care si croitorul alpin (Rosalia alpina), specie protejata
la nivel european. Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul
1975 de catre Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976
de Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei
de Ocrotire a Monumentelor Naturii. Parcul s-a declarat si s-a oficializat, fiind arie protejata,
administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria a II
a, conform IUCN. In contextul dezvoltarii turistice actuale, ariile protejate devin mai
atractive pentru grupuri tot mai numeroase de turisti. Parcul National Calimani, ca masiv
montan in care turismul este practicat inca dinaintea dobandirii acestui statut, se inscrie in
aceeasi tendinta, fapt pentru care, in vederea dezvoltarii unui turism ecologic, Administratia
acestuia isi propune sa vina in intampinarea cererii turistice in continua crestere cu programe
turistice specifice, cu masuri clare de organizare si control a fenomenului turistic actual si
planificare a obiectivelor de perspectiva. Data fiind valoarea bogatiilor naturale de pe
cuprinsul Parcului National Calimani (3 rezervatii naturale, flora si fauna deosebita), date
fiind variantele multiple de acces in Calimani, parcul isi propune organizarea fluxului turistic
astfel incat sa existe o imbinare perfecta a intregii activitati turistice cu obiectivele de
conservare a naturii. Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani
este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural,
a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat
utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul
de management al parcului. Se vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati
educationale, de cercetare stiintifica si recreere. In zona Parcului National Calimani Sud,
versantii cu inclinatii de peste 30 de grade reprezinta din totalul suprafetelor procentul de
77,6 %, cu o expunere accentuata la eroziunea solurilor. Infiintarea unei arii protejate ar oferi
un control riguros pentru prevenirea degradarii mediului prin activitati antropice.

13

BIBLIOGRAFIE

http://www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php?
nume=17281585023
http://www.calimani.ro/index.php?lang=ro&p=proiecte
http://carieradesulf.blogspot.ro/2010/04/impactul-exploatarilorminiere-asupra.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_C
%C4%83limani

14

15