Elvetia

VECINII

Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte
naturale). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si
N-E impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In
parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar
grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor Occidentali

RELIEFUL

In Elvetia se disting trei regiuni principale:

- Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si
orientala a Elvetiei.
- Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele
alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana.
- Podisul Elvetiei--Le Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a
Elvetiei) este situat intre doua lanturi de munti, pe o intindere care ocupa restul de
30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta.

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvetieni se afla zona
rocilor cristaline(sisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din
cuart si mica), iar in exteriorul acestor muni se afla zona sedimentara (calcare si
marne). Astfel :
- Zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline
- Zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.
Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor
munti de natura foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul
istoriei Pamantului au condus la formarea lor.

La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte, forte de natura tectonica

care au determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte,
fenomene de eroziune, care actionand din exterior, au modelat si au transformat
relieful, dandu-i formele pe care le cunoaste astazi.
Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate
a tertiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre
nord, dand nastere asa numitelor panze de sariaj- care sunt niste cute culcate, cu
flancul inferior alungit pentru prima data in aceste locuri.

Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:

- In nord: muntii Bernezi, Glarus
- In sud: muntii Pennini, Lepontini, Retici
Toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si periglaciar, ghetari
de tip alpin, circuri si vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in
general influentate de pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite- Alpii
Calcarosi(Kalkapen).
Muntii Jura se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elvetiei,in
regiunea cuprinsa intre Rin si Acar.

Sunt formati in general din culmi calcaroase paralele si alungite pe directia sud-
vest, nord-est, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700-800m si
coboara brusc spre regiunea podisului. In cadrul muntilor Jura se pot distinge trei
zone mai importante:
1. Zona din partea meridionala-denumita si zona Neuchatelezi, constituie regiunea
cea mai inalta. Regiunea Neuchatel este remarcata prin industria de ceasuri, care a
determinat un adevarat miracol in activitatea industriala a Elvetiei(1600).
2. Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea
mai mare parte iin nordul cantonului Berna.

Muntii Jura Bernezi sunt mai putini inalti decat Muntii Neuchatel despartiti de vai
joase.
3. Zona muntilor Jura septentrionali- regiune colinara, ale carei altitudini nu
depasesc 600-700m.
Podisul Mitteland(Tara de Mijloc)- se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui
culoar de 250Km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podisul Mitteland ocupa
aproape 1/3 din teritoriul Elvetiei si se bucura de cele mai favorabile conditii pentru
dezvoltarea agriculturii , industriei, artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate
din intreaga populatie a tarii.

CLIMA

Lantul Alpilor formeaza o adevarata frontiera intre climatul mediteranean la sud, cel
moderat si umed al Europei Occidentale la nord si vest si cel continental la est.
Elvetia dispune astfel de un climat de tranzitie intre cel oceanic si cel continental.
Cantitatea anuala de precipitatii variaza de la 800 mm in Podisul Elvetiei la peste
2000 mm in zona Alpilor. Vanturile caracteristice Alpilor sunt brizele si foehnul, care
prin specificul lor, manifesta influenta asupra practicarii agriculturii si turismului. Cea
mai ridicata temperatura in Elvetia este inregistrata la Ballinzona, in cantonul Ticino,
unde mediile zilnice au un caracter mediteranean.

Cele mai coborate temperaturi sunt inregitrate in localitatea La Brevine din Muntii
Jura Neuchatelezi, care ating uneori valori apropiate de cele siberiene. Regiunea
care se bucura de cel mai mult soare este situata la sudul Alpilor Bernezi, de la Lacul
Leman la Lacul Constance, de-a lungul vailor Rhonului si Rinului, iar regiunea cu cea
mai mare cantitate de ceata in timpul anului se afla de-a lungul Muntilor Jura, de la
lacul Neuchatel la lacul Constance, prin expunerea directa la climatul oceanic din
vest.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St Gothard, unde
sunt concentrati o parte dintre cei mai mari ghetari ai Alpilor. Dintre cele mai
importante rauri din Elvetia amintim: Rinul care are cel mai lung curs dintre toate
raurile care curg pe teritoriul Elvetiei cu afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar
este alimentat de ghetarii si zapezile din St Gothard si Alpii Bernezi, ca si de ploile si
zapezile din Jura.

Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elvetiei, strabate cantonul Valais pe o

lungime de 264 km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe
alocuri mlastinoasa si isi continua

cursul spre sud la iesirea din lac in apropiera orasului Geneva. Apele sale repezi au
putut fi folosite pentru producerea de energie electrica prin construirea unor
importante baraje, cum sunt cele de la Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier.

Ticino si Inn sunt alte doua rauri importante din Elvetia.toate raurile importante din
Elvetia au un pronuntat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa
importanta lor creste sub raport energetic.
Numeroase lacuri ale Elvetiei, situate in regiuni si altitudini diferite, imbogatesc in
mod armonios configuratia reliefului. Majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu
forme extrem de variate, sunt de dimensiuni mici, iar peisajul e deosebit.

Cele mai interesante sunt lacurile de la paralele nordice si sudice ale Alpilor, lacurile
de vale glaciara, numite frecvent subalpine si intinse pe suprafete mari.

Lacul Leman este cel mai mare de pe teritoriul Elvetiei, pe care acesta il imparte cu
Franta. Situat intr-o regiune muntoasa cu pantele inclinate spre sud, lacul este
incojurat de terase de pietris etajate, acumulate de apele formate din topirea ghetei
si de torenti care au barat odinioara calea spre aval a ghetarului Ronului.

Lacul Constance (Bondesee) este impartit de Elvetia cu Germania si cu Austria.

Situat la frontiera de N-E intr-o regiune de coline cu inaltimi de peste 400 m, lacul
este format din bazinul principal al Lacului Bodensee, numit si Obersee, si doua
golfuri alungite in partea de vest: Uberlingen si Untersee. Lacurile Leman si
Constance sunt cele mai mari din Europa Centrala.

Un alt lac important este lacul Zurich, ce curge pe directia NE spre SV. Lacul celor
Patru Cantoane (Vierwaldstattersee) numit si lacul Lucerna este situat intre
cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri si Underwalden, la poalele unor munti inalti. La
nord muntele Rigi il desparte de lacul Zug (Zugersee), iar in partea de nord-vest
este situat lacul Sempach, din care se scurge raul Sur, afluent al Aarului.

Lacurile Brienz si Thun, situate intr-o veche albie glaciara din valea Aarului, sunt
despartitede o campie aluvionara la varsarea raului Lutschine, unde s-a construit
orasul Interlaken. Lacurile de pe versntul sudic al Alpilor (Maggiore, Lugano), pe
care Elvetia le imparte cu Italia, pastreaza cel mai bine caracteristicile de vale
glaciara: sunt adanci si au forma alungita.

Lacul Neuchatel este situat la poalele sud-estice ale muntilor Jura delimitat de
Podisul Elvetiei in partea de sud-est. Este cel mai mare din lacurile aflate in
intregime pe teritoriul Elvetiei si al treilea ca marime din Europa Centrala. Pe langa
rauri si lacuri, Elvetia dispune de multe Izvoare naturale, care produc ape minerale
si ape termale de mare importanta in activitatea turistica a tarii.

Statiuni balneare si sanatoriale, cum sunt cele de la St Moritz, Arosa, Davos,

Schulus- Tarasp si Ragaz- Pfaffers sunt vestite in intreaga lume.

POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia Elvetiei este concentrata in podisul Mitteland, circa 70% si doar un sfert in
regiunea muntilor Alpi si Jura. In Podisul Mitteland valorile depasesc 350- 400
loc/km. se pot identifica doua structuri mari de tip axe urban industriale:
1. axa subjurasiana- la contactul dintre masivul Jura si podisul Mitteland. Este
dominata de activitati cu caracter industrial. Aceasta axa cuprinde orasele: Geneva,
Basel, Newchatel, Le Locle, Les Chaux des Fouds.

GENEVA este situat la extremitatea sud-vestica a lacului Geneva, la iesirea Rohnului

din lac, pe teritoriul caruia se afla punctul de varsare al
raului Arve in Rhone. In Geneva putem intalni sedii a numeroase organizatii
internationale: ONU, Biroul International al Muncii, Sediul Crucii Rosii Internationale
si alte organizatii. Dintre obiectivele turistice care merita vazute in Geneva amintim:
Palatul Wilson, hotelul La Paix, Bristel- Minerva, Bergues, Podul Mont- Blanc (primul
care uneste malul drept cu cel stang al orasului, Gradina engleza).

NEWCHATEL este un centru complex din punct de vedere industrial, reprezentative

fiind activitatiile din sectorul industriei constructoare de masini, industria chimica cu
doua specializari:
-farmaceutica
-ingrasaminte chimice

BASEL - mare centru industrial, care a influentat si regiunea invecinata, a contribuit

la o concentrare puternica a populatiei de-a lungul Rinului. Importanta cetate
comerciala inca din Evul Mediu, pozitia sa geografica la cotul Rinului l-a ajutat sa
devina un loc de popas pentru drumetii sositi din nordul si vestul continentului si
trecere spre sud prin pasurile alpine. Amenajarile hidroelectrice ale Rinului superior
si Aarului, care furnizeaza curent electric din abundenta, echipamentul modern si
lucrari de amenajare ale portului Basel prin care se scurge aproximativ jumatate din
comertul exterior al Elvetiei, precum si o insemnata retea bancara , sunt factorii care
au determinat o puternica dezvoltare economica a acetui oras.
2. axa subalpina se dezvolta in podisul Mitteland si cuprinde orasele: Lausanne,
Berna, Lusern, Zurich- principalele aglomerari urbane, cu o industrie diversa, cum ar
fi: industria metalurgiei, chimiei, textila, industria lemnului.

BERNA oras elvetian cu cel mai nealterat peisaj urban; este sediul autoritatilor
elvetiene si are o pozitie geografica foarte pitoreasca, intr-un meandru al raului
Aare. Berna este unul dintre cele mai vechi orase ale Elvetiei, fondat la sfarsitul
secolului XII, devenit capitala in anul 1848. Principala functie pe care o are orasul
Berna este cea administrativa, ea fiind sediul unor organizatii internationale a
Uniunii Internationale a Postelor, Transporturilor, avand functie bancara.

ZURICH - este un important centru comercial, financiar si cultural, dipune de unul

dintre cele mai mari si moderne aeroporturi internationale (Kloten) ale tarii. Cel mai
interesant lucru este pastrarea pe malul drept al Limmatului a -örasului mare-,
centrul vechiului oras cu cladiri impresionante cum ar fi: catedrala, Biserica Notre-
Dame, Hotelul vechi al orasului care dateaza de cateva secole, inconjurate de
cartierele moderne formate din vile elegante. Orasul este celebru pentru
Universitatea sa fondata in 1833, pentru scoala Politehnica infiintata in 1854, si
Conservatorul din 1876, acest oras este numit si capitala mondiala a bancilor

LAUSANNE - este situat pe malul nordic al lacului Leman sau Geneva fiind o
statiune climatica internationala, este capitala contonului Vaud. Are o catedrala din
secolul XII, unul dintre cele mai frumoase monumente gotice din Elvetia, scoli de
invatamant superior (universitate, institut agronomic si politehnic), muzee si
numeroase intreprinderi de industrie alimentara, de mobila aparate de precizie

ECONOMIE

Elvetia si-a dezvoltat economia intr-un mod specific datorita pozitiei sale ca zona de
tranzit european.
Industria se bazeaza pe resurse limitate, a energiei suficiente indeseobi hidroenegie,
pe o forta de munca foarte specializata si o adaptare continua la exigentele pietei.
Petrol este important sub forma bruta sau produse rafinate. Dintre rafinarii se
intalnesc la Cressier (cantonul Neuchatel) si Collombey (cantonul Valais).
Industria siderurgica si a constructiilor de masini se bazeaza pe otelarii electrice
prelucrand materia prima importanta, valorificandu-se in acelasi timp energia
hidroelectrica autohtona. Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria
(industria ceasurilor). Primele activitati au inceput in sec XVI- lea, iar prima
 corporatie a inceput sa functioneze in sec al XVII-lea avand cele mai numeroase
centre in lungul Jurei intre Geneva si Schaffhausen. In 1845 se construieste prima
masina cu ajutorul careia se fabrica piesepentru ceasuri. In 1962 la Neuchatel a fost
creat centrul electronic de orologerie.
Industria textila completeaza si imbogateste peisajul industrial prin produsele sale
de exceptie si foarte cautate pe piata externa: tesaturi, dantelarii, matase la Zurich.
Industria alimentara are o larga reprezentare teritoriala, avand ca materii prime
importante laptele si toate produsele derivate sau care il contin. Sunt prezente si
industria berii, conservelor, a produselor fainoase. Majoritatea centrelor se gasesc in
podisul Elvetiei (Neuchatel, Zurich, Berna, Geneva).
Agricultura si silvicultura in podisul Mitteland si unele din vaile alpine se cultiva vita-
de –vie, pomi fructiferi si tutun, plante furajere, grau, ovaz, orz, sfecla de zahar. In
regiunile montane padurile si fanetele sunt folosite drept activitati pastorale.
Predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine- indeseobi rasa
Schwys, porcine, pasari). Aproape 4000 ha de teren sunt plantate cu legume
destinate conservelor. Vita de vie ocupa circa 6% din suprafata cultivata (Tessin,
Rhon, Rin- unde actioneaza foehn-ul, dar si pe coastele insorite ale lacurilor Leman,
Neuchatel, Bienne, Zurich).
¼ din suprafata tarii este ocupata de padure, din care 80% paduri de conifere si
circa 20% paduri de foioase in care domina fagul

GENEVA

- Orasul situat pe malul lacului omonim este sediul a numeroase organisme

internationale fiind si cel de- al doilea centru al ONU dupa New York
- Conform unui studiu publicat de consultantul american Mercer Human Resource
Consulting, Geneva ocupă primul loc (la egalitate cu Zürich) în lista oraselor cu cea
mai bună calitate a vieţii.

Vechiul Oras
- Are mici strazi pitoresti unde se afla cladiri din secolul XVIII – XIX.
- Pe Grand-Rue intre numeroasele librarii, anticariate si magazine se afla casa natala
a lui Jean-Jaques Rousseau. Place du Bourg-de-Four este situata in centrul vechiului
oras si este inconjurata de case vechi dintre care unele mai pastreaza insemnele
vechilor hanuri.

Catedrala Sfantul Petru

- Impozanta si sobra, pastreaza in interiorul sau sediul lui Calvin, care a fost pastor
aici intre 1536 -1564.
- Fatada catedralei a fost modificata in stil neogrecesc in secolul XVIII

Primaria
- In sala Alabama a fost semnata la 22 august 1864, prima conventie a Crucii Rosii
numita si conventia de la Geneva

Casa Tavel
- Cea mai veche locuinta din Geneva adaposteste Muzeul de Istorie al orasului

Palatul Natiunilor
- Situat in parcul Ariana
- Impresionante sunt: Sala Pasilor Pierduti, Mare Sala a Adunarilor si Sala Consiliului

Muzeul Ariana
- Ilustreaza istoria ceramicii in Europa si Asia.