Elvetia

Localizare: in Europa Centrala, ntre paralelele de 45 i 48 latitudine

nordic, i ntre meridianele de 5 i 11 longitudine estic
Caracteristici:
I. Fizico-geografice
1. Relief
Conine trei zone topografice de baz: Alpii Elveieni la sud, Platoul
Elveian sau ara de mijloc, i Munii Jura n nord.
Alpii Elvetieni
-altitudine maxima: 4.634 m, Monte Rosa
-ocupa 60% din teritoriu
-in centru se gasesc roci cristaline, iar in exterior roci sedimentare:
marne si calcare
-grupe:
- In nord: muntii Bernezi, Glarus
- In sud: muntii Pennini, Lepontini, Retici
-toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si
periglaciar, ghetari de tip alpin, circuri si vai glaciare, depozite morenaice
plus reliefuri specifice, in general influentate de pedrografie: carstic,
dezvoltat pe dolomite- Alpii Calcarosi(Kalkapen).
Platoul Elvetian(Podisul elvetian/Podisul Mitteland)
-ocupa 30% din teritoriu
- se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui culoar de 250Km de
la Lacul Leman la Lacul Constance
-are forma alungita, ingusta
Muntii Jura
-ocupa 12% din teritoriu
-se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elvetiei,in
regiunea cuprinsa intre Rin si Acar
-sunt formati din culmi calcaroase paralele si alungite pe directia sudvest, nord-est, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700800m si coboara brusc spre regiunea podisului
-se pot distinge trei zone mai importante:
- Zona din partea meridionala(Neuchatelezi) constituie
regiunea cea mai inalta si este
remarcata prin industria de
ceasuri
- Zona situata in partea centrala(Jura Bernezi) se intinde in cea
mai mare parte in nordul cantonului Berna.
- Zona muntilor Jura septentrionali- regiune colinara
2.Clima
- Elvetia dispune de un climat de tranzitie intre cel oceanic si cel
continental

- Cantitatea anuala de precipitatii variaza de la 800 mm in Podisul

Elvetiei la peste 2000 mm in zona Alpilor
- Vanturile caracteristice Alpilor sunt brizele si foehnul
-Cele mai ridicate temperaturi: in Ballinzonadin cantonul
Ticino(caracter mediteranean)
-Cele mai joase temperaturi: in La Brevine din Muntii Jura
3.Hidrografie
-cele mai importante rauri si fluvii izvorasc din masivul St. Gothard,
unde sunt o parte din cei mai mari ghetari ai Alpilor.
-cele mai important rauri sunt: Rinul(cel mai lung curs), Aar(cel mai
mare), Rohnul
-majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu forme variate. Exemplu:
lacul Leman, lacul Constance, lacul Zurich
-exista izvoare naturale, care produc ape minerale si ape termale, cu
importanta turistica
4.Vegetatie
-padurile ocupa o suprafata de 30 % din suprafata tarii, in zona alpina
domina rasinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul
(pinus cembra))
-la altitudinea de sub 1000 de m cresc pdurile de foioase, iar n Tessin
ca o caracteristic regional s-au extins pdurile de castan domestic
5.Fauna
-exista 40 000 de specii de animale, din care 30 000 sunt insecte
-speciile de animale intalnite sunt: lilieci, vulpe, vidra, jder, pisica
salbatica, caprioara cerb, elan, capra neagra, castorul
6.Soluri
-in Platoul Elvetian: soluri brune, acide, argilo-iluviale, rendzine, podzorice
-in muntii Jura: rendzine
-in muntii Alpi: soluri podzolice
II. Economico-Geografice
1.Populatie - 7.952.600 locuitori (locul 95)
2.Spor natural 1,1-2
3. Densitate - 192,6 loc/km
4. Asezari rurale si urbane
ntre dou treimi i trei sferturi din populaie locuiete n zone urbane.
Elveia a trecut de la a fi o ar predominant rural la una urban n doar
70 de ani. Aceast explozie urban nu afecteaz doar zona podiului, ci i
vile montane din Jura i din Alpi. Cele dou centre principale, Zrich i
Geneva, sunt recunoscute pentru gradul deosebit de ridicat al calitii
vieii. Capitala este situata la Berna.
5. Resurse naturale: Potenial hidroelectric, cherestea, sare
6.Economia
-Turismul. Elveia este vizitat de peste 11 mil. de turiti care vin s fac
ski i alte sporturi de iarn

-Industria. Creeaza produse de inalta precizie: ceasuri, aparate optice,

electronice. Cea alimentara este recunoscuta pentru ciocolata si
branzeturi. Se produc si produse farmaceutice.
-Agricultura. Este extrem de protejata de stat, tarifele mari incurajeaza
productia domestica, aceasta furnizand aproximativ 60% din alimentele
din tara