Marea Britanie

Arhipelagul Britanic
Situat intre Marea Nordului, Marea Manecii si Oceanul Atlantic se desprinde prin peisaje marcate de
prezenta si influenta oceanica, a caracteristicilor reliefului in stransa legatura cu latitudinea.
Linia tarmului grad diferentiat de articulare, mai accentuat in Scotia si mai complex genetic in restul
arhipelagului.
Scotia tarmul cu fiorduri ( ghetari cuaternari). Sunt perechi si urmaresc linii de fractura incadrand
Scotia de-o parte si de alta :
-

Fiorth of Lorne si Moray Firth

Fiorth of Clyde si Firth of Forth + Solwoy Firth ( S- Muntii Scotiei ; Southern Uplands)

Tarm larg care usureaza patrunderea vaselor in interior.

Arhipelagul Britanic structura veche- Precambrian NV Scotiei ( formatiuni gresii apar sub
Cambrian se prelungesc in NV- arhipelagul Hebride.
Apar gnaise, cuarite cambriene, micasisturi.
Structurile in rest apartin caledonicilor.
Scotia
-

culmi care nu trec de 1700 m desfasurare generala NE-SV

peneplenizare indelungata alaturi de tectonica a creat highlands si lowland-uri , depresiuni
sau culoare cu canale care fac legatura de-o parte si de alta
eroziunea diferentiata a creat o serie de forme structurale : cueste, suprafete erozivostructurale, pe roci cristaline -> un relief greoi.
Miscarile paleogene au definitivat unele din masive luand nasterea grabenurilor si hiosturilor
( highlands,lowlands), urmate de o perioada de liniste tectonica ce a permis formarea unor
suprafete de eroziune , de mica altitudine NV Scotiei.
Principalele culmi din N si S :

M. Scotiei de N (118 m )
M. Scotiei centrale sau Grampiani ( vf. Ben Nevis 1343 m )
M. Scotiei de sud ( southern Uplands) 840 m
M. Cheviot 800 m

N Scotiei se remarca pe gresii cambriene inaltimi izolate iar in Sud Southern Uplands
(alcatuiti din sisturi)

Arhipelagul Britanic , climat temperat oceanic, inexistenta unor contraste termice intre anotimpuri
, supus permanent perturbatiilor atlantice.
Scotia separata de izotermele 4 si 5 intr-o regiune vestica si una estica.
1

Precipitatiile sunt intre 2020 mm ( Fort William in V) 640 mm (Aberdeen in E), culmile devin
obstacole in calea maselor de aer.
Scotia face parte din zona padurilor cu frunze cazatoare, conifere in aprtea superioara etaj superior
format din fag, carpen, frasin si stejar, strat arbustiv (conul si alunul)
Rasinoase pinul silvestru, laria, molidul (pana la 700 m )
Reteaua hidrografica : scurtime a raurilor, debit bogat, varietatea lacurilor din punct de vedere al
cuvetei si prezenta canalelor :
o Canalul Caledonian din Scotia uneste fiordul Lorne cu fiordul Moray
o Canalul Tamisa-Severn-Tren-Mersey uneste Londra- Birminghan si Liverpool
o Marele canala Irlandez
o Canalul Regal
Muntii Penini
-

reprezinta un anticlinoriu cu directia N-S grad avansat de slefuire , in V fracturi

o larga raspandire a calcarelor , calcare carbonifere carst
se afunda in bazinul Londrei acoperite de cuvertura mezozoica si neozoica
nu depasesc 900 m
zacaminte carbuni, minereuri de fier

Pen. Wales ( Tara Galilor)

-

regiune cu munti josi si coline, M. Cambrieni nu depasesc 1100 alt. Vf. Snowdon.
In S Tarii Galilor relief structural de cueste
Relief glaciar Snowdon parc national Snowdonia
N si S 2 estuare cu importanta pentru porturi ( Liverpool, Newport)
Raul Seven se varsa in Bistrol

Irlanda
-

relief alcaturit din culmile Donegal NV si Wicklow SE pana in 1000 m

releif dominant alcatuit din campii si coline
SV limita structurilor hercinice : M. Kerry relief appalasian.
N Irlandei forme reziduale cu aspect de creste, modelare glaciara
Campia Irlandei dezvoltata pe gresii si calcare carbonifere
Glaciatia pleistocena a creat peisaj de drumlinuri
Shannon ru
SV Irlandei si SV Wales tarm cu riass.
Vegetatie de lande ocupa regiunile litorale.

Bazinul Londrei
-

pe structura monoclinala usor cutata a acestui bazin a luat nastere relief structural: cueste,
tipuri de depresiuni si vai
2

cueste dezvoltate pe calcare, marno-calcare, conglomerate, butoniere ( dep. Wales) cueste pe

gresii jurasice, calcaroase formeaza coline 500 m : Cotswolds, Chiltern, Downs de Nord si
Sud
tarmul cu estuar care flancheaza regiunea, golfuri mari care functioneaza in stransa
dependenta de maree
estuarele raurilor : Tamisa ( 330 km) , Severn in lungul carora se gasesc orase porturi :
Londra, Cardiff, Newport.

Peisaje asupra carora omul a influentat:

Peisajul litoral .
Cunoaste o dinamica accentuata
Apele oceanice patrund prin estuare sau canale pana in inima tarii
Vanturile de vest propaga aer maritim umed si atenueaza sezonul rece
Marea amelioreaza amplitudinile termice duc la aparitia asezarilor
Peisajul campiilor si depresiunilor in sudul si estul Angliei.
Campii fluvio-maritime in jurul golfurilor
Depresiuni adapostite de culmi montane au luat nastere in largi bazine sedimentare
( baz. Londrei )
In campii : campia Glasglow, Liverpool
Turbarii si lande populeaza aceste tinuturi
Peisajul colinelor si culmilor muntoase..
Treapta deluroasa pe cuvertura mezozoica
Aliniamente de cueste si supraf erozivo-structurale in limitele dealurilor : Cotswolds,
Chiltern, Downs (cuesta jurasica cretacica ) butoniera Weald.
Treapta joasa campii argiloase Oxfors, York, Salisbury
In peisaj montan : m-tii caledonici Scotia in totalitate: M. Caledonici, M. Grampiani ,
M. Scotiei de Sud , M. Cheviot.
NV Angliei structura caledonica M-tii Cumberland vf. Scafele 980 m , in S M-tii
Cambrieni > 1000 m
Axa orografica M-tii Penini alt. mica 890 m , regiune pleneplenizata, faliata.
Unitatile muntoase si deluroase asociate in horsturi si grabene au fost slefuite, netezite de ghetari
prin eroziune extinsa, au dat nastere fiordurilor.
Precipitatii pe coasta V pana la 3000 m
Rauri : Shannon, Tamisa, Trent, Tees, Tweed, Ouse, Seven
MAREA BRITANIE

Mai multe momente importante , pop. S-a format intr-un timp indelungat , celti 49-83 dupa Hr., de
romani si transformarea in provincie romana in 407, in sec V-VI triburi anglo-saxone, ocupatie
daneza ( vikingi), apoi invadata de normanzi.
Evenimente ca razboiul de 100 de ani intre Anglia si Franta , Razboiul celor roze, rolul Elizabetei I
la intarirea potentialului maritim completeaza istoria Angliei.
Populatia si Asezarile
Regiunile populate sunt cele joase atat in Anglia , Scotia , Tara Galilor pana in 1930 cun curent de
emigratie app. 17 mil. De britanici spre alte colturi ale lumii.
Orase aprox. 90% din pop. , Elisabeta dezvoltand acest lucru, urmat de revolutia industriala sec.
XIX primele aglomerari cu 7conurbatii Clydside ( Scotia ) 6 in Anglia, cea de la Londra depasea 8
mil. Loc.
In 1800 reteaua urbana era deja construita , aparand probleme de renovare urbana iar dupa 1918 o
restructurare a spatiului locuit.
- notiunea de oras gradina iar dupa 1950 centrua verde a orasului
Marele sud Britanic - Marea Londra
- reg. SE SV S Angliei
- E reg. Midlands.
Structura urbana :
1. Nuclee de concentrare : Londra 4000 loc/ kmp
Manchester > 2000 loc/kmp
Merseyside > 2000 loc/kmp
2. Constructii : Londra > 7 mil. Loc
West Midlands
West Yorkshire 2-3 mil.loc
Tyneside
3. Macroaxa urban- industriala Londra Birmingham Liverpool
Dupa nr. de locuitori orasele pot fi :
- peste 1 mil. de locuitori: Londra, Birmingham
- 400.000.-1 mil. : Sheffield,Glasgow,Leeds,Liverpool, Bradford,Edinburg, Manchester.
- Peste 100.000 loc. Aceasta ultima categorie este cea mai importanta ca numar.
Dupa functii:
- cu functii complexe: Londra, Birmingham, Manchester
- cu functii predominant industriale : Leeds, Derby.
- Cu functii comerciale si de transport: Plymouth
9 orase care alcatuiesc Megalopolisul englez: Londra, Birmingham, Liverpool, Manchester,
Leeds,Bradfort,Sheffield,Nottingham,Leicester.

Londra se afla la aprox. 60 km de mare , mareele partunzand pe Tamisa circa 100 km, adancimea
apei la marea joasa 3 m , iar la cea inalta 6 m , fenomene importante pentru viata portuara a
orasului.
Fiind o regiune de convergenta Marea Londra are o dispunere concentrica numite ringuri:
- Zona centrala ( nucleu) cea mai veche parte a orasului cu functii financiare si comerciale.
- In jurul nucleului zona exterioara , The West End si Est End, cu functii administrative ,
rezidentiale, comerciale partial industriale.
- Zona Veche ( Green Belt) pe o distanta 30-40 km , suprafete agricole, forestiere,lacustre. Au
aparut dupa 1946 orase satelit cu functii industriale si tertiare in scopul descongestionarii
capitalei : Basildon, Bracknell, Crawley,Harlow, Hatfield, Stevenage.
Zona industriala in NE pentru a o feri de vanturile dominante din SV.
Londra are 4 functii importante :
1) capitala a tarii si sediul guvernului
2) port maritim mondial, al doilea port in Europa dupa Rotterdam
3) centru bancar si comercial de importanta mondiala avand in City : bursa de marfuri,comertul,
etc.
4) Mare centru industrial in sudul orasului si in lungul portului.
Economia.
- prima putere economica in sec. XIX
- o serie de amenajari , activitati revigoreaza economia acestei tari, Tehnopolul Cambrige
Science Park, polul- militaro industrial Bristol, Canalul Manecii.
- Dupa 1961 ( 1961-1988) au loc mutatii in activitatile economice ale unor centre, regiuni,
vizand fenomenul de dezindustrializare. Se numara : regiunea Londrei, S-V si E Angliei.
- Sectorul servicii se consolodeaza prin :
Sistemul financiar
Transportul aerian cu rol european
Servicii de nivel inalot in orasele din sud
Telecomunicatiile moderne.
Industria.
- revolutia industriala s-a bazat pe industria carbunelui, diserurgiei, textila, ramuri industriale
traditonale, care au dat prioritate altora ca electronica, aeronautica, optica, informatica.
- Principalele bazine carbonifere :

Yorkshire-Derby-Notts-Leicester in estul M-tii Penini.

Bazinul Angliei de NE ( intre Durham si Northhumberland )
Bazinul South Walles
Bazinul Scotish Lowlands
Bazinul Lancashire Midlands.

Carbunele a constituit baza dezvoltarii industriale a Marii Britanii pana la Primul razboi
mondial.
Rezerve de petrol descoperite in 1960 in Marea Nordului. Principalele puncte de extractie
sunt : Ekofisk, Argyll,Ninian,Forties,Montrose, Brent,Piper,Beryl.

In Marea Britanie mari societati petroliere : Shell si British Petroleum

Gazele naturale tot in platforma Marii Nordului dar si in platforma continentala in V Tarii
Galilor, centre : Lapworth, Frigg,Leman,Bank,Viking.
Surse geotermale in SV Angliei.
Centrale nucleare SV Scotiei, NV , SE Anlgiei, N Pen. Cornwall
Termocentrale , regiuni : Londrei, Middlands,Yorkshire,
Hidrocentrale : Scotia, N Tara Galilor.
Industria metalurgiei neferoase se bazeaza in cea mai mare masura pe materie prima
importata.
Importa cupru si zinc din Canada, Zambia, Chile si se prelucreaza in centrele :
Manchester, Liverpool, Bristol, Glasgow, Londra.
Aluminiu in Newport, Fort William, Burntisland, se importa materie prima din Australia,
Guyana.
industria constructoare de masini, se remarca 3 directii : automobile,aeronautica si productia
de nave. Productie de automobile in aria metropolitana londoneza cu centre:
Dagenham,Oxford,Luton , Merseyside si Scotia.
Constructoare de avioane centre : Londra, Coventry,Manchester,Preston,Bristol.
Centre pentru constructia navelor : Glasgow, Cardiff,Portsmouth,Plymouth,
Liverpool,Middlesbrough, Barrow,Hull.
Constructii de platforme de foraj si baraje .
Industria chimica , petrochimica produce : mase plastice, cauciuc, sintetic, produse sodice,
acizi, produse farmaceutice, ingrasaminte.
Industria textila tradiotionala , prelucrarea bumbacului, lanii, inului. Prelucrarea bumbacului
se face mai ales in V Angliei : Manchester, Liverpool-Birkenhead. A linei in partea centrala in
orasele : Leeds, Bradfort, Huddersfield,Stockton, Leicester, Notingham, Oxford dar si in
Scotia ( Glasgow) , iar , cea a inului in jumatatea estica indeseobi in Scotia ( Aberdeen,
Dundee, Edinburgh) cu numeroase centre si in Irlanda de Nord ( N-E) din care multe in jurul
orasului Belfast.
Industria alimentara cu o diversitate de subramuri din care nu lipsesc : moraritul si
panificatia, industria carnii, a conservelor de peste, carne, industria zaharului.

La nivelul industriei Marii Britanii exista urmatoarele tipuri de concentrarii industriale diferentiate
structural si functional. :
De tip multipolar din care fac parte centre din aceeasi categorie functionala dar cu specific
industrial diferit : ind. Textila ( Leeds, Bradfort,Huddersfied), ind. Chimica ( vopsele,
coloranti), ind. Constructiilor de masini textile.
Tip metropolitan : Londra, Birmingham,Manchester
Monopolare definite de un centru, dar asociat cu altele ale caror activitati sunt
complementare ( Sheffield pentru industria siderurgica)
Intre Londra si Liverpool s-a format o macroaxa industrial-urbana unind activitati si functii proprii
diverselor centre.
Repartitia industriei , pe ramuri reprezentative se constata urmatoarele :
6

 Ind. Siderurgica in NE, S tarii Galilor, Lancashire sau Scotia, acolo unde materia prima ( fier
si neferoase) in generals soseste din import. Carbunele se exploateaza in imprejurimi, dar si
fierul vechi ( Midlands)
Ind. Automobilelor, in jurul Londrei, Midlands si Lancashire. Regiuni si centre mai vechi
unde s-au cunoscut automobile : in jurul Londrei- est Luton, Birmingham si Covemtry,
Liverpool ) dar si altele noi cum sunt Glasgow, Oxford.
Ind. Textila , ptr. Prelucrarea iutei orasul Dundee din Scotia, pt. lana centrele Glasgow,
Tweed, West Ridins , Costwold si regiunea Midlands, pentru bumbac Glasgow si regiunea
Midlands iar pentru textile sintetice Londra.
Agricultura.
- este una dintre cele mai moderne din Europa
- predomina cresterea animalelor ( bovinelor si ovinelor) in proportie de 70 % din valoarea
productiei globale.
- Suprafata totala a tarii 46 % pasunile si fanetele, peste 28% terenuri arabile , pomicole si
peste 8 % padurea.
- Regiunile de cultivare principale :
o In E intre York si Londra
o SE grau, orez, sfecla de zahar.
- oi Weells si Anglia
- porturi pescaresti : Aberdeen, Mildford Haven, Hull, Grimsby.
Caile de comunicatii si transporturile.
-

cai ferate peste 17.000 km

cai rutiere 330.000 km
densitatea cea mai mare atat a cailor ferate cat si a celor rutiere este cunoscuta in : Londra,
Midlandsm Lancashire
centre de mare convergenta sunt Londra, Birmingham, Manchester, Newcastle, Glasgow.
Marea Britanie este traversata , de la N la S de magistrale feroviare unind Scotia cu sudul
Angliei. Trei astfel de magistrale pornesc din orasul Galsgow si Edinburgh si se ramifica pe
parcurs ajungand pana in SV ( Plymouth), S ( Southampton), SE ( Londra)
Principalul port la tarii este Londra.
Clasificare proturi , din pct. de vedere al activitatilor specifice:

Specializate in transportul marfurilor generale cum sunt cele din sud Tarii Galilor ( Newport,
Cardiff, Port-Talbot, Plymouth, Fleewood,Barrow)
De transport al calatorilor ( Newhaven, Folkestone,Harwick,Port Patrick )
Porturi petroliere la care ajung oleoducte ( Teesport, Grimsby, Londra, Fawle, Liverpool ,
Belfast)
-

transportul aerian este asigurat de un impresionant nr, de avioane de diferite tipuri si

capacitati. Principalele aeroporturi : Heathrow si Gatwick din regiunea Londra, Rigway din
Manchester, Abboptsinch din Glasgow.

Turismul.
7

Turisti atrasii spre centre urbane de renume, spre vestigiile istorico-arhitecturale si arheologice, spre
rexervatii naturale.
Marea staiune balneara Brighton.

Comert exterior.
Importa : produse chimice , materii prime, produse alimentare, produse textile, echipament pt.
telecomunicatii , harte.
Exporta: petrol, autovehicule, echipament electric, aparate si instrumente.
Comert exterior orientat spre SUA, Germania, Franta, Olanda,Japonia.
Organizarea si individualizarea spatiului geografic.
2 mari subunitati :
Nord, nord-estul : o regiune muntoasa, cu un tip climatic ceanic impus si de circulatia
vestica , o regiune a celtilor,
Sud, sud-est : o regiune colinara si de campie, cu un climat mai putin umed, o regiune cu o
puternica baza economica.
Diferentieri regionale.
1. Scotia. Peisaje impuse de modelarea glaciara si climatul in general umed. Industria extractiva
( carbune) , constructii navale, petrochimie ( Dundee), electonica, in comert , administratie.
In regiune exista o zona de dezvoltare ( Clyde Valley-Firth of Forth)
2. Nordul numit si Lake District se remarca prin ind. Siderurgica, exploatarea gazelor naturale
din Marea Irlandei, constructia navelor si turismul. Principalul centru : Barow.
3. Nord-vestul. Regiune cu rol deosebit in peisajul economic englez : Liverpool,
Manchester,Preston. Prezente 2 conurbatii : Merseyside, Yorkshire. Liderii dezvoltarii
industriale declansate de Revolutia Industriala : Liverpool, Manchester si fosta capitala a ind.
Textile Manchester. Active industriile : constructii de nave, chimica si petrochimica,
electronica. Ample activitati portuare , de trasnport si comerciale.
4. Nord-estul. Regiune complexa d.p.d.v economic :activitati industriale: constructii nave,
siderurgie neferoasa, exploatari de carbune, automobile, petrochimie. Activitati de trasnport
Hull portul flotei de pescuit. Se remarca : Newcastle, Leeds, Bradford, Hull, Middlesbrough
5. Tara Galilor . O economie orientata catre sectorul tertiar cu ramuri si servicii High Techin sud regiunea Ronda Walley, cunoscuta sub denumirea de Toyota Valley. Siderurgie
neferoasa si feroasa, constructii de masini, activitati, portuare, de trasnport si comerciale
( Swansea, Cardiff, Newport)
6. Midlands de vest. Conurbatie de prima importanta, orietata pe servicii,
Birmingham( constructoare de masini , siderurgie) impreuna cu Dudley ( ind, petrochimicacauciuc, mase palstice) si Walsall.
7. Midlands de est. Industrial, prezinta o concentrare multipolara : exploatare de carbuni,
siderurgie, constructii de masini.

8. Estul. O zona istorica cu marturii ale invaziilor anglilor. Descoperirea petrolului si gazelor in
platforma Marii Nordului au dat o alta directie evolutie economice a regiunii, a.i. orasele
Norwich si Bacton capata noi functii.
9. Sud-vestul. Activitati comerciale si transport, turistice, industriale: Plymouth, Portsmouth,
Southampton.
10. Sud-estul si Marea Londra. Regiune cu un potential industrial si al serviciilor ridicat in care
Londra joaca un rol polarizant. Orase satelit : Basildon, Brackvell, Crawley, Harlow, Hatfield.