DIGESTIA GASTRICA

Bariera mucoasei gastrice

Reglarea secretiei gastrice
Efectul produsilor de digestie asupra secretiei gastrice

Bariera mucoasei gastrice si

factorii care o influenteaza

Bariera mucoasei gastrice = mucus +

secretii alcaline

Rol de protectie mecanica si chimica

Mucusul
Secretat de celulele mucoase din regiunea
-antropilorica
-cardiala
Compozitie:
-proteine 70%
-polizaharide 30%

Mucusul

2 componenti majori:

-mucopolizaharide acide ->mucopolizaharide

sulfatate

-glicoproteine care contin acid neuraminic ->

mentin rezistenta mucoasei gastrice

Mucusul
Protejeaza mucoasa gastrica prin:
-mecanism adeziv (incarcatura
electronegativa a gruparilor COOH+resturi
de acid neuraminic)
-formarea complexului mucoproteine
HCl previne retrodifuziunea H+
-rezistenta la activitatea proteolitica a
sucului gastric (prin ac.
neuraminic+polizaharide sulfatate )

Factori care influenteaza

secretia de mucus
(+)Stimulata de:

-nervul vag

-gastrina

-histamina

-substante iritante (ex. HCl)

(-)Inhibata de:

-atropina

-aspirina

-indometacin

Celula mucoasa
Pol apical:

-granule de mucus pe care il secreta

-HCO3- pompat in stomac sub actiunea

unei pompe de HCO3

-difuziunea Na+, K+, Cl Pol bazal:

-Na+ pompat spre celula

-apa atrasa prin osmoza -> suc cu apa,

saruri neutre de Na+ , K+ , bicarbonat

Stimularea secretiei de HCO3->vagala prin:

eliberare de Ach
cresterea conc. de Ca2+

Pepsina inactivata de
prezenta
HCO3- -> pH >3,5

Reglarea secretiei gastrice

I. Nervoasa- 2 tipuri de reflexe:
-lungi(mucoasa-bulb-stomac)->vago-vagale
-scurte(prin sistemul enteric local)

II. Umorala- prin interactiunea acetilcolinei

cu gastrina si histamina care se leaga de
receptorii celulei secretorii.

Reglarea secretiei gastrice

Faza cefalica
-incepe inainte ca alimentele sa patrunda in
stomac
-exclusiv nervoasa
-2 tipuri de reflexe

- RN gastrosecretorii

- RC gastrosecretorii

RN gastrosecretorii
-receptori: tactili si gustativi
-calea aferenta: nervii VII, IX, X
-centru: formatiunea reticulata bulb

nucleul dorsal al vagului

-calea eferenta: nervul X (neuroni preganglionari)

-sediul sinapsei: plexul submucos Meissner, de

unde vor pleca fibre postganglionare spre celulele
efectoare
-efector: celulele secretoare
Sectionarea n X suprima secretia gastrica in faza
cefalica

RC gastrosecretorii

nu necesita contactul mucoasei bucale cu

alimentul

efectul este stimularea secretiei de HCl si

pepsinogen

demonstrat de I.P. Pavlov prin pranzul

fictiv

Reglarea secretiei gastrice

Celula parietala prezinta trei tipuri de
receptori:
-muscarinici (pentru acetilcolina) M
3

-H2 (pentru histamina)

-CCK2 (pentru gastrina)

II. Faza gastrica

prin mecanism nervos si umoral

Mecanismul nervos
-receptori: in stomac mecanoreceptori,
chemoreceptori, osmoreceptori
-cale aferenta fibre senzitive ale nervului vag
-centri: formatiunea reticulata bulbara si
nucleul dorsal al vagului
-cale eferenta: nervul vag(fibre
preganglionare, sinapsa in plexul submucos
Meissner)
- efector: celula secretoare

II. Faza gastrica

Mecanismul umoral

declansat de distensia gastrica si de

contactul mucoasei cu produsii de digestie

componenta umorala = gastrina

stimuleaza secretia gastrica in general, pe
cea acida in special

II. Faza gastrica

Stimuleaza celulele G:

-Ach

-Try, Phe, peptone, albumoze

-Ca2+

-enterooxintina(h produs de mucoasa

duodenala)

Inhiba celulele G:

prin feedback negativ, de catre HCl

III. Faza intestinala

incepe odata cu patrunderea chimului acid

in duoden

se realizeaza prin mecanisme nervoase si

umorale, dar preponderent umorale

III. Faza intestinala

Mecanismul nervos este declansat de
distensia mecanica a duodenului:

-stimuleaza receptorii, impulsuri aferente

vagale, centru gastrosecretor bulbar, fibre
eferente vagale la glandele gastrice cu
efect gastrosecretor

III. Faza intestinala

Mecanismul umoral este declansat de
contactul mucoasei duodenale cu:
-constituenti proteici ai chimului
-declanseaza secretia de gastrina din
mucoasa duodenala
-constituenti lipidici, glucidici, aciditatea
chimului
-influente inhibitoare asupra secretiei si
motilitatii gastrice prin eliberarea h.
Enterogastron.

III. Faza intestinala

Factori stimulatori:

-enterooxintina produsa de mucoasa duodenala in contact cu

produsii de digestie gastrica
-gastrina duodenala

Factori inhibitori:
-secretina(stimuleaza secretia biliara, pancreatica)
-colecistochinina
-VIP (vasoactive intestinal peptide)
-GIP(gastric inhibitory peptide)
-neurotensina
-enteroglucagonul
-bulbogastrona
-glucagonul
-somatostatina

Efectul produsilor de digestie

asupra secretiei gastrice
Enzimele care actioneaza asupra
macromoleculelor proteice si lipidice:

-pepsina

-labferment

-lipaza gastrica

-gelatinaza

Efectul produsilor de digestie asupra

secretiei gastrice
Pepsina(pH<3,5)
Proteine
vegetale,animale

Albumoze primare
Albumoze secundare
Peptone

HCl denatureaza proteinele si le pregateste pentru actiunea

proteolitica a pepsinei

Efectul produsilor de digestie asupra

secretiei gastrice
Lipaza gastrica(pH=5,5) hidrolizeaza lipide fin
emulsionate din lapte, frisca si galbenus de ou.
Lipaza gastrica are actiune lipolitica slaba
Gelatinaza hidrolizeaza gelatina.

Efectul produsilor de digestie

asupra secretiei gastrice
Labfermentul(renina gastrica)

prezent doar la sugar

pH=4,5-6

Caseina din lapte

Paracaseina solubila
Ca2+

Paracaseinat de
calciu(insolubil)

Efectul produsilor de digestie

asupra secretiei gastrice
Peptidele si aminoacizii stimuleaza
celulele G din duoden -> Gastrina ->HCl
Aminoacizii pot stimula secretia de acid
gastrice
Acizi grasi >10 C +
monogliceride(duoden, parte proximala
jejun) -> GIP + CCK
GIP inhiba secretia acida

-direct (act. asupra celulei parietale)

-indirect(suprima secretia de gastrina)

Efectul produsilor de digestie

asupra secretiei gastrice

Compozitia sucului gastric:

-alimentatie predominant carnata: aciditate

foarte mare
-paine(glucide+proteine vegetale) -> se
secreta in special pepsina ->aciditate medie
-lapte: secretie scazuta de pepsina si de
HCl(datorita lipidelor ce ajung rapid in
duoden si stimuleaza secretia h inhibitori)

Implicatii clinice

Gastritele = afectiuni produse prin inflamarea

mucoasei gastrice. Pot fi:
-acute(asociate infectiei cu Haelicobacter Pylori)
-cronice(poti fi tip A-autoimune sau de tip B-prin
infectii cu Haelicobacter Pylori)
Ulcerul duodenal este rezultatul unui dezechilibru
intre factorii agresivi (in special HCl si pepsina) si
factorii proteici (mucus gastric, bicarbonat si
prostaglandine).
Ulcerul gastric are aceleasi cauze ca si ulcerul
duodenal. Spre deosebire de ulcerul duodenal, pacientii
cu ulcer gastric prezinta o rata a secretiei HCl normala
sau redusa.