FAZELE SECREŢIEI GASTRICE

Secreţia gastrică bazală

Secreţia bazală a stomacului este reprezentată de secreţia nestimulată a stomacului. Aceasta este însă o
formulare convenţională pentru că nici în această stare stomacul nu este lipsit de acţiunea factorilor
nervoşi şi endocrini.
Există variaţii individuale ale secretiei bazale impuse de bioritmul circadian: astfel, secreţia este maximă
între orele 13 si 18 şi este minimă între orele 5 şi 11. Valorile normale ale secreţiei bazale sunt de 0-5
mEq/oră, reprezentând 5-10% din valoarea secreţiei stimulate. Aceste valori depind de masa celulelor
parietale, tonusul bazal şi probabil de eliberarea intermitentă a unor mici cantităţi de gastrină.

Secreţia postalimentară
Este declanşată înainte de pătrunderea alimentelor în stomac şi creşte progresiv datorită distensiei
stomacului sub acţiunea alimentelor dar şi în funcţie de compoziţia lor chimică.

Faza cefalică
- începe după introducerea alimentelor in cavitatea bucală
- se realizează prin următoarele mecanisme:
 Reflex necondiţionat gastro-secretor (indus de: starea de foame, de hipoglicemie, prezenţa alimentelor
în cavitatea bucală, gustul, masticaţia, deglutiţia)

Stimul Cale Centru Cale Efector

aferentă eferentă
Contactul cu receptorii Nervii Nucleul dorsal al N. X Mucoasa gastrică
gustativi de pe limbă VII,IX,X vagului din bulb  SG
Centrul din bulb este sub influenţa hipotalamusului:
- anterior  rol în secreţia imediată
- posterior  rol în secreţia tardivă
 Reflex condiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei cerebrale
Vederea, mirosul, evocarea alimentelor  secretia gastrica; informaţiile de la receptorii optici, auditivi
si gustativi, de la nivelul scoarţei cerebrale şi a sistemului limbic vor fi transmise nucleului dorsal al
vagului, iar de aici va fi iniţiată calea eferentă vagală.

Faza gastrică
- începe după pătrunderea alimentelor în stomac
- se realizează prin următoarele mecanisme:
 distensia gastrică declanşeză prin reflexe lungi (vago-vagale) şi reflexe scurte (intramurale) creşterea
secreţiei de HCl
 peptidele şi AA din alimente excită în mod direct mucoasa gastrică gastrina  HCl
Mediatorii chimici ai secreţiei acide:
- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag
- Histamina - este eliberată din mastocite după stimulare vagală
- Gastrina - este eliberată din celulele G (din zona antro-pilorică a stomacului + duoden) după stimulare
vagală
Principalul mecanism inhibitor al fazei gastrice este reprezentat de acidifierea antrală şi reprezintă
controlul prin feed-back al secreţiei acide a stomacului. Mecanismul inhibitor antral se poate realiza şi
prin acţiunea somatostatinei care inhibă atât secreţia bazală cât şi pe cea stimulată cu histamină şi
gastrină. Inhibă eliberarea gastrinei, a insulinei, glucagonului, secretinei, colecistokininei şi a VIP-ului.
Inhibă de asemenea evacuarea stomacului.
Faza intestinală
- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă; durată = 5-10 ore) Reprezintă
aproximativ 10% din secreţia gastrică postprandială. Debutează după ce alimentele ajung în duoden, deci
ea se suprapune parţial cu faza gastrică a secreţiei datorită evacuării gastrice intermitente.
Este reglată în principal prin mecanisme umorale, mediate de gastrină, dar şi de integritatea funcţională a
secreţiei pancreatice, biliare şi a absorbţiei intestinale.
Se realizează prin mecanism umoral:
 Contactul mucoasei intestinale cu: produşi de digestie, suc gastric acid, sau alcool  eliberare de
gastrină  secr. de HCl+pepsină
 Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton  eliberare enterogastronă  secreţia
gastrică

DEBITE SECRETORII

Debitul secretiei gastrice în conditii bazale si de stimulare maximă (Kay)

Parametru Bazal Maximal
Debit (ml/h) 60 250
Debit acid (mEq/h) 2 18

debit de HCl sau debit acid orar (QH+ ):

debit acid orar (ml) x aciditatea titrabila (mEq/ l)

QH+ (mEq/ h) = ––––––––––––––––––––––

1000

Acest parametru poate fi calculat prin sumarea valorilor obtinute pe 4 esantioane de suc gastric recoltate la
15 minute interval, in conditii bazale sau de stimulare a secretiei gastrice.

debit acid orar al secretiei bazale (DAB): reprezinta cantitatea totala de suc gastric recoltata dimineata pe
nemincate, timp de 1 ora (4 esantioane la 15 minute), in absenta oricarui excitant gastric.

Valori normale: 1, 5- 2, 5 mEq HCl/ h (corespunzind la un debit secretor de 60- 80 ml suc gastric/ h).
debit acid orar maximal (DAM): reprezinta cel mai mare raspuns secretor dupa o doza maximala de
excitant gastric (de obicei histamina- testul Kay). Se determina in aceleasi conditii ca si DAM, cu exceptia utilizarii
excitantului gastric.

Valori normale:15- 30 mEq/ h (debit secretor gastric = 200- 250 ml / h).

virf acid maximal (VAM): reprezinta cea mai mare valoare a HCl prezenta in unul din cele 4 esantioane de
suc gastric recoltate dupa administrarea excitantului.

virf acid orar (peak acid horaire- PAH): rezulta prin inmultirea cu 2 a celor doua esantioane consecutive
ale secretiei stimulate care au debitul acid cel mai mare.
 Valori normale: 20- 35 mEq/ h.
Determinarea debitului secreţiei gastrice în condiţii bazale şi de stimulare maximă (Kay)

- înaintea probei (cu 24 - 48 ore) se suprimă administrarea medicamentelor (anticolinergice,

antacide, sedative sau stimulatoare) ce pot altera secreţia gastrică; - cu 10-14 ore înainte de
efectuarea tubajului gastric pacientul nu consumă nici un aliment;

a. Determinarea debitului secretiei gastrice în conditii bazale

- primul volum extras (30-40 ml) reprezintă secreţia nocturnă. In caz de stenoză pilorică secreţia
gastrică este abundentă şi conţine resturi alimentare consumate cu două zile în urmă;_
- la interval de 60 min se aspiră din nou fracţiunea de suc gastric (un volum fiziologic între 40-60
ml într-o oră), care conţine acid clorhidric 2 mEq/l; reprezintă debitul bazal de acid/oră (DAB).
- se calculează după formula:
DAB = Volumul (ml) x Concentraţia ionilor de 11+ (mEq/1000).
b. Determinarea debitului secretiei gastrice în conditii de stimulare maximă (Kay)
- secreţia stimulată se apreciază prin testul cu histamină (0,025 mg/kgcorp) sau pentagastrină (6
mg/kgcorp) sau insulină (24UI/10kgcorp). Histamina stimulează 80% din celulele parietale ale
glandelor fundice;
- în prealabil se administrează (cu 30 min) preparate antihistaminice pentru evitarea efectelor
nedorite ale histaminei (cefalee, greţuri, scăderea tensiunii arteriale);
- se recoltează 4 probe de suc gastric la intervale de 15 min. Volumul şi concentraţia de HCI
atinge maximumul după 30-45 minute;
- se calculează debitul de acid maximal posthistaminic după formula: DAM = Volumul (ml) x
Concentraţia 11+ (mEq/l);
- DAM este dependent de natura stimulării (histamină, gastrină, insulină, pentagastrină) si are o
valoare medie de 18 mEq/l;
- se poate utiliza testul supramaximal cu histamină-calciu (clorură de calciu 15 mg/kg corp),
răspunsul este superior celorlalte teste şi este utilizat la diagnosticarea aclorhidriei