FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

INGESTIE INTRODUCEREA NUTRIENTILOR IN ORGANISM DIGESTIE TRANSFORMAREA ALIMENTELOR IN CONSTITUIENTI ABSORBABILI ABSORBTIE ABSORBTIA MOLECULELOR MICI DEFECATIE ELIMINAREA REZIDUURILOR

ORGANE TRACT DIGESTIV CAVITATE BUCALA FARINGE ESOFAG STOMAC INTESTIN SUBTIRE INTESTIN GROS

ORGANE ACCESORII DINTI LIMBA GLANDE SALIVARE FICAT VEZICA BILIARA PANCREAS

 Digestia - transformarea mecanica si chimic a alimentelor sub actiunea sucurilor digestive si a motricittii tubului digestiv, pna la forme absorbabile.

Etapele digestiei

- digestia bucala - prelucrare mecanica- masticatie - prelucare fizica, chimica- saliva - digestia gastrica - digestia intestinala

ARC REFLEX

REPERE ANATOMICE

Organ cavitar situat intre esofag si duoden

Cardia - inconjura orificiul cardia Fornixul / fundus - regiune in forma de dom sub diafragm, deasupra cardiei Corpul gastric - portiunea media a stomacului Regiunea pilorica/ antrul - se continua cu duodenul prin sfincterul piloric Curbura mare marginea convexa Curbura mica suprafata mediana concava

STOMACUL

Rolul stomacului in digestie: - rol de stocare/depozit al alimentelor si eliminarea lor fractionata dupa ce au suferit modificari fizice/chimice (prepararea chimului alimentar pentru digestia sa in intestinul subbtire) - sinteza factorului intrinsec necesar absorbtiei vit. B12, rol in absorbtia Fe

- digestie chimic / enzimatic

Histologie
Perete compus din 4 straturi: SEROASA: parte a peritoneului visceral MUSCULARA: 3 straturi de muschi netezi SUBMUCOASA MUCOASA: epiteliu columnar care contine glande gastrice - glande cardiale: - in jurul orificiului cardial - secreta mucine neutre - glande fundice: - cel. parietale (oxintice) - secreta HCl, factor intrinsec - cel. principale (zimogene) - secreta principapul precursor enzimatic: pepsinogenul - cel. mucinoide - secreta mucus bogat in GP si mucine acide - cel. endocrine - produc somatostatina, VIP, serotonina, histamina - glande pilorice: - contin celule G - secreta gastrina

Sucul gastric (1)

-fluidul secretat de stomac, format din amestecul substanelor secretate de celulele epiteliale -lichid incolor, pH-acid: 0.9-1.2 -cantitate secretata zilnic-1200-1500ml, debit secretor bazal 60-80 ml/h, stimulat 200 ml/h debit secretor bazal mai mare noaptea si mai mic dimineata devreme -compozitie: 99,4% apa+0,6% reziduu uscat (subst. organice / anorganice) 1. SUBSTANTE ORGANICE -enzime digestive -pepsina -lipaza gastrica -anhidraza carbonica - rol in formarea HCl - mucusul gastric: contine mucopolizaharide acide si glicoproteine acide/neutre - factorul intrinsec: glicoproteina neutra cu rol in absorbtia vit. B12 (lipsa sa - anemie megaloblastica) 2.SUBSTANTE ANORGANICE -HCl, Na, K, ioni de calciu, magneziu, fosfati, sulfati

Sucul gastric (2)

1. SUBSTANTE ORGANICE -enzime digestive -pepsina -enzima proteolitica (endopeptidaz), (grup de proteaze secretate de celulele pricipale) -activa in mediu acid -secretata sub forma inactiva (pepsinogen) (activat de pepsina, la pH acid)- mecanism de protectie impotriva digestiei proteinelor proprii din celulele zimogene -secreia se realizeaz continuu, cu nmagazinarea pepsinogenului n granule zimogene -diger cam 20% din proteinele ingerate cu ocazia unei mese, dar nu sunt absolut necesare pentru digestie, functia lor putnd fi nlocuit de proteazele pancreatice -secreia stimulat de histamin, gastrin, acetilcolin, secretin -lipaza gastrica -acioneaz asupra grsimilor emulsionate -mai puin activ dect lipaza pancreatic -importanta la sugar

Sucul gastric (3)

1. SUBSTANTE ORGANICE - mucusul gastric: componente: -mucopolizaharide acide si -glicoproteine acide (acid sialic) / neutre (fucoz) rol: -asigura protectia mucoasei gastrice (formeaz la suprafaa mucoasei un strat dens, vscos, aderent, grosime pina la 2,5 mm) -protecie mecanic (lubrifiant) -protecie chimic (de aciunea pepsinei si H+ - impiedic retrodifuziunea ionului H din coninutul gastric n perete) secretia stimulat de: -secreia gastric -iritaia gastric: mecanic, scderea pH

Sucul gastric (4)

1. SUBSTANTE ORGANICE - factorul intrinsec: -glicoproteina secretat de celulele parietale -secreie stimulat de aceiai stimuli care cresc si secreia de HCl din celulele parietale -rol in absorbtia vit. B12 -n stomac se combin cu vit B12, complexul e transportat la ileon unde B12 se absoarbe -gastrectomia total nltur sursa de B12 (anemie megaloblastica) Sinteza de factor intrinsec e singura functie gastric esenial pentru viaa uman.

Sucul gastric (5)

2.SUBSTANTE ANORGANICE

-compozitia ionic depinde de rata secretiei; cu ct rata secreiei e mai mare, cu att concentraia n ioni de H+ e mai mare
-HCl -determin aciditatea sucului gastric (pH optim 2)

-denaturarea proteinelor ingerate pentru a deveni mai usor digerabile

-activeaz transformarea pepsinogenului in pepsina

-aprare / distrugerea microorganismelor

-conversia Fe3+ in Fe2+ -Na, K, ioni de calciu, magneziu, fosfati, sulfati

Sucul gastric (5)

2.SUBSTANTE ANORGANICE -HCl: pincipala component anorganic H+ + Cl- -- HCl ionii de H provin din disocierea H2CO3 care se formeaz n celula parietal din CO2 difuzat n plasm sau provenit din procese catabolice, sub aciunea anhidrazei carbonice ionii de Cl ptrund din plasm la schimb cu HCO3- apoi prsesc celula spre lumenul gastric conform gradientelor de concentraie

REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

Reglarea secretiei: -mecanisme nervoase -mecanisme umorale Impulsuri PS de la nucleii din trunchiul cerebral (n. dorsali ai vagului din bulb) sunt transmise prin nervul vag (X). Acestea stimuleaza glandele gastrice care vor secreta pepsinogen, HCl, mucus, gastrina. Secretia de gastrina e stimulata si ca raspuns la unele alimente (proteine partial digerate) care intra in stomac.

Fiziologia stomacului
Factori stimulatori ai secretiei gastrice: -acetilcolina -eliberata de terminatiile nerv. ale n. vag/ mediator al vagului, -actioneaza la nivelul receptorilor muscarinici ai celulelor parietale cu stimularea secretiei acestora -stimuleaz si secretia celulelor G si a histaminei - histamina (eliberata din mastocitele dispersate in mucoasa gastrica) -actioneaz direct asupra celulelor parietale prin receptori denumiti H2 -gastrina (produsa de celulele G) -celulele G sunt stimulate atit prin contactul cu substantele chimice din antru, cit i cu unele din snge - cofeina, alcoolul, insulina - factori emotionali

FAZA CEFALIC
Gindul, mirosul, vzul unui aliment

-Predominant stimulatoare -Realizat n principal prin mecanisme nervoase -Pregtete stomacul pentru digestia alimentelor -Durata: minute

Gindul, mirosul, vzul unui aliment descarc impulsuri pe calea n vag care cresc volumul de suc gastric prin stimularea productiei de HCl, enzime, mucus iar secundar determin descrcare de gastrin

FAZA GASTRIC

-E rezultatul distensiei gastrice i a agenilor chimici de la nivelul mucoasei (ex proteine digerate) -Incepe odat cu ptrunderea alimentelor n stomac -Durata: 3-4 ore 1. Distensia gastric stimuleaz receptorii de intindere din peretele stomacului si chemoreceptorii sensibili la modificarile pH prin reflexe scurte locale si reflexe lungi (vago- vagale) e stimulat secreia gastric 2. Peptidele si am.acizii din chim stimuleaz secreia acid, efect mediat prin descrcarea de gastrin

Faza intestinal

-E realizat prin mecanisme in principal umorale -Incepe odat cu ptrunderea alimentelor n intestin -Controleaz cantitatea de chim gastric care ptrunde in duoden -Durata: ore Produii de digestie

stimuleaz secreia acid, efect realizat prin aciunea substanelor (aminoacizi, etc) circulani asupra celulelor parietale

Pancreasul
Conine esut endocrin (care se cret hormoni: insulin i glucagon, cu rol n controlul metabolic) i esut exocrin (care secret sucul pancreatic) Fluidul pancreatic ptrunde n duoden prin ductul pancreatic care se deschide in duoden n acelai loc n care se deschide i ductul biliar comun
Intrarea sucului pancreatic i a bilei n duoden e controlat de sfincterul Oddi (musculatur neted contractat ntre mese, se relaxeaz permind descrcarea de suc pancreatic i bil n duoden)

Pancreasul exocrin

-structura tubulo- acinar -ductul care dreneaz acinul = duct intercalar -ductele intercalare dreneaz n ducte mai mari (intralobulare) .ductele intralobulare dreneaz n ducte extralobulare ------

ductul pancreatic principal

Pancreasul exocrin

-acinul = structura circular alctuit din celule epiteliale piramidale

-aceste celule secret enzime digestive -poriunea apical a celulei conine aparat Golgi i numeroase granule zimogene care conin enzime pancreatice i precursori enzimatici

Pancreasul exocrin - structura tubulo- acinar

Acinul - celule acinare care secret enzime Ducte - celule ductale cu rol in secreia de bicarbonate

Sucul pancreatic

Sucul pancreatic: 1000 ml/zi, lichid clar, pH-7-9. Compozitie: substante anorganice: Na, K, Mg, Ca, Cl, bicarbonat (asigura pH-ul alcalin) substante organice: enzime

Sucul pancreatic. Secreia de bicarbonat

Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului, mentine un mediu alcalin necesar pentru activitatea enzimelor, pH alcalin - rol in absorbtia lipidelor protejeaz mucoasa intestinal de excesul de acid din duoden, secreie acid cu posibil efect negativ (formarea de ulceraii)

Sucul pancreatic. Enzimele

ENZIME PROTEOLITICE

ENZIME GLICOLITICE

ENZIME LIPOLITICE

Sucul pancreatic. Enzimele

Sintetizate de celulele acinare (Palade, 1970) sinteza in ribozomii din reticulul endoplasmatic, se incorporeaza in aparatul Golgi ca granulatii (granule zimogene), ajung la polul apical al celulei unde produsul se elimina prin exocitoza Sinteza de enzime e stimulata de acetilcolina colecistokinina

Sucul pancreatic. Enzimele

Enzimele proteolitice: hidrolizeaza proteinele pana in stadiul de oligopeptide

- tripsina - chimotripsina - carboxipeptidaza - colagenaza - elastaza - ribonucleazele

Sucul pancreatic. Enzimele

Enzimele proteolitice: hidrolizeaza proteinele pana in stadiul de oligopeptide. Endopeptidaze: tripsina, chimotripsina, elastaza
- tripsina -secretata sub form inactiv: tripsinogen, activat de enterochinaz) -in activare intervin ionii de calciu, pH optim actiune 8 -forma inactiv: chimotripsinogen, -activat de tripsin -f. inactiva procarboxipeptidaza -activarea necesita prezenta Zn

- chimotripsina

- carboxipeptidaza

- colagenaza - elastaza -f. inactiva: proelastaza -descompune elastina din tesutul conjunctiv pe care este absorbit

- ribonucleazele, dezoxiribonucleaze - digestia acizilor nucleici

Prevenirea autodigestiei pancreatice

Enzimele digestive - secretate sub form inactiv (precursori), necesit activare Sunt activate de tripsin Activatorul tripsinei e enterokinaza (din intestin / enterocite) Inhibitorul tripsinei - secretat de pancreas depozitat in citoplasma celulelor glandulare - previne activarea tripsinei atat intracelular cat si la nivelul acinilor si ductelor pancreatice. Prin inhibitia tripsinei se inhiba tot lantul de activare al enzimelor proteolitice

 Enzimele glicolitice: - amilaza: - se secret sub forma inactiva (pentru activare necesita Cl, pH: 6,5-7,2). - digera amidonul, glicogenul si alti compusi glucidici (exceptie celuloza) pana la stadiul de di/trizaharide. - activitate mai importanta decat amilaza salivara

 Enzimele lipolitice: - lipaza: hidrolizeaza grasimile neutre in acizi grasi si monogliceride(lipsa ei scaun diareic: steatoree) Functie optima la pH 7-9 - colesterol esteraza-scindeaza colesterolul alimentar

Pancreatita acut -afectare in care esutul pancreatic e distrus de propriile enzime -mecanism incomplet cunoscut: eliberare anormal de enzime si activarea lor in DUCTE, -enzimele active diger esutul pancreatic -enzimele ptrund n cavitatea abdominal (peritonita generalizat) -vasele sanguine - digerate de elastaza pancreatic cu formare de hematoame, ischemie, etc -prezena unor cantiti mari de enzime n snge (amilaza) si in urin (nu este absorbit adecvat n tubi)
Pancreatita cronica -scderea capacitii de secreie a celulelor pancreatice (blocarea ductelor secretorii, pierderea tesutului acinar, etc) -scderea secreiei de enzime si bicarbonat - malabsorbie P, G, L -steatoree

REGLAREA SECREIEI PANCREATICE MECANISME NERVOASE I UMORALE Reglarea umoral -secretina i colecistokinina (CCK) produse de celule ale mucoasei duodenale (APUD) ca rspuns la coninutul n alimente al chimului -aciditatea chimului care ptrunde n duoden stimuleaz celulele enteroendocrine ale intestinului subire care -elibereaz secretin. Secretina acioneaz la nivelul ductelor pancreatice cu producerea unui suc pancreatic bogat in HCO3. -lipidele i proteinele parial digerate din chim -stimuleaz eliberarea de CCK; acest hormon stimuleaz celulele acinare care elibereaz enzime

REGLAREA SECREIEI PANCREATICE MECANISME NERVOASE I UMORALE Reglarea nervoas - Simpatic si Parasimpatic Stimularea fibrelor colinergice ale nervului vag crete rata secreiei de enzime i bicarbonat. Stimularea simpatic inhib secreia, in principal prin reducerea fluxului sanguin (vasoconstricie arteriolar) si ulterior cu scderea volumului de suc pancreatic

SECRETIA BILIARA
Bila - produsul de secretie si excretie al ficatului Ficatul cel mai voluminos organ intern secreia de bil: 500 - 1000 ml/zi Organizarea - in uniti hexagonale (lobuli). Fiecare lobul prezint o ven central care dreneaz snge in vena hepatic. La cele 6 capete exist o triad portal (vena port hepatic, artera hepatic, duct biliar)

-rezultatul activitatii hepatocitelor care primesc la polul sinusoidal diversi constituienti plasmatici (filtrarea plasmei la nivelul vasului sinusoid) si elimina prin polul biliar in canalicule biliare apa impreuna cu subst. sintetizate intrahepatocitar

ROLUL BILEI IN DIGESTIE

ESENTIALA PENTRU ABSORBTIA INTESTINALA A COLESTEROLULUI, GRASIMILOR ALIMENTARE, A VITAMINELOR LIPOSOLUBILE emulsioneaz lipidele pregtindu-le pentru digestie

SECRETIA BILIARA
Bila: se secreta continuu in ficat, dar e eliminata in intestin in perioadele digestive Depozitare in vezicula biliara, de unde e eliminata prin canalul coledoc in intestin, in urma contractiei veziculei biliare si a relaxarii sfincterului Oddi Stimulatorii secretiei biliare
-substante coleretice: stimuleaza secretia biliara
secretina colecistokinina gastrina (ca atare si prin intermediul HCl)

-substante colagoge: provoaca eliminarea bilei din vezicula biliara

sulfatul Mg galbenusul de ou

SECRETIA BILIARA
Bila hepatica: galben aurie, izotona, pH alcalin( 7.8-8.6), contine 97% apa, 3 % reziduu uscat)

Bila veziculara: verde inchis, tulbure, pH neutru-7.0, contine 90% apa

Compozitia bilei:
apa + reziduu uscat:
saruri biliare (acizi biliari conjugai), pigmenti biliari (ex. bilirubina), colesterol,

Din componente - numai srurile biliare au rol in digestie 600-1200 ml/zi

 1. Srurile / acizii biliari: derivati ai colesterolului (sintetizat in ficat sau extras din sange)

 1. Srurile / acizii biliari: Acidul colic formare in F Acid Biliar primar Acidul chenodezoxicolic formare in F AB primar Acidul litocolic Acizii biliari primari se conjuga in ficat cu taurina sau glicocolul In intestin legatura peptidica dintre taurina sau glicocol si AB primari se desface cu formare de AB secundari

Pina la 94% din sarurile biliare sunt reabsorbite prin transport activ in ileonul distal Ele intra in singele portal si ajung la ficat unde sunt reabsorbite in sinusoidele venoase circuitul hepato- entero-hepatic aproape 20g saruri biliare sunt necesare pentru digestia si absorbtia a 100 g grasimi din dieta cantitatea totala de saruri biliare e de aproximativ 5 g zilnic ficatul sintetizeaza 0,5 g saruri biliare restul rezulta din recircularea rezervelor (in medie,fiecare molecula de saruri biliare e recirculata de 18 ori inainte de a fi pierduta prin fecale)

reabsorbie intestinala CIRCUIT HEPATO-ENTERO-HEPATIC

Rolul sarurilor biliare se realizeaza datorita structurii lor o parte hidrofila o parte hidrofoba in conc. mica., moleculele de SB sunt in solutie moleculara; cand conc. depaseste un anumit nivel critic = conc. critica micelara, moleculele se agrega formand micelii (complexe hidrosolubile). impreuna cu unele lipide, AB constituie micelii mixte (portiunile hidrofobe actioneaza cu lipidele) , astfel compusii insolubili in apa devin solubili prin solubilitate micelara.

Rolul sarurilor biliare

miceliile mixte: - cresc suprafata de actiune a lipazei pancreatice pentru digestia lipidelor - solubilizeaza lipidele (nepolare) - colesterolul: impiedica formarea calculilor biliari, favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si vitaminelor liposolubile (A, D, K) AB au efect laxativ prin stimularea mucoasei colonice in secretia de apa si electroliti AB participa la alcalinizarea sucului intestinal.

 Colesterolul: 4%, se mentine in solutie datorita prezentei sarurilor biliare rap. optim conc. biliara colesterol /conc. saruri biliare1/20-1/30 raport<1/13 : precipitarea colesterolului=calculi biliari Substante anorganice: -cationi: Na, K, Ca, Mg = conc. similare cu cele plasmatice -anioni: Cl, bicarbonat= conc. variate.
Mucusul - secretat de epiteliul vezicular

 Pigmentii biliari:

15-20% din subst. solide ale bilei. bilirubina (85% - distrugerea hematiilor, restuldistrugerea mioglobinei) biliverdina

Intestinul subire
B. Funcie protectiv Glandele duodenale
Secretia de mucus bogat in bicarbonat neutralizarea coninutului acid al stomacului

Limfocitele
Numeroase in lamina propria si submucoasa

Intestinul subire
B. Motilitate Amestecul chimului cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal Neutralizarea coninutului acid al stomacului Facilitarea digestiei (mecanice si chimice) Facilitarea absorbiei Indeprtarea reziduurilor alimentare spre IG

C. Absorbtia intestinala
Absorbtia - se datoreaza structurii anatomo-histologice adecvate cu 3 sisteme de pliere : 1.- valvule continente: pliuri vizibile macroscopic alcatuite din mucoasa + submucoasa 2.-vilozitati intestinale: aspect deget de manusa, lungime 1mm - fiecare contine: o arteriola+o venula+retea capilara+vas limfatic central -fibrele musculare netede din corion favorizeaza miscarile si pomparea limfei 3. microvilozitatile enterocitului:prelungiri ale polului apical ale enterocitului cu lungime de 1 micron, care formeaza marginea in perie Absorbtia are loc prin traversarea membranei de absorbtie = totalitatea structurilor care impiedica circulatia libera a substantelor dinspre intestin inspre sange si limfatice

C. Absorbtia intestinala
Componentele membranei de absorbtie: 1. - stratul de apa imobil : grosime 1mm 2. - glicocalixul: strat de polizaharide situate pe membrana apicala a enterocitului - constituie un filtru in care se continua procesul de digestie sub actiunea enzimelor marginii in perie 3. membrana enterocitara : suprafata de schimb marita prin microvilozitati - strat bilipidic cu 2 tipuri de proteine: - structurale(canale ionice, pompe ionice) - periferice (legate prin legaturi hidrostaticehidrolazele) 4. citoplasma enterocitului: contine enzime hidrolitice 5. membrana bazala laterala: intensa activitate metabolica (ATP-aza Na-K dependenta)

Absorbtia intestinala
Principiile alimentare sunt absorbite dupa transformare in forma elementara de
-monozaharide, dizaharide -aminoacizi, peptide scurte -acizi grasi, mono sau digliceride pt carbohidrati pt proteine pt lipide

Absorbtia apei
- 8-10 l/zi se absorb la nivel intestinal (1.5-2.5 l apa ingerata, restul: din secretiile digestive) - 7-8 l/zi se absorb in intestinul subtire - mecanismul de absorbtie: PASIV - forte osmotice (in functie de absorbtia elctrolitilor) - forte hidrostatice apa - miscare in ambele directii, in functie de fortele osmotice - cai de absorbtie:
transcelular (la polul apical-hidrofob, apa patrunde prin canale proteice, paraseste enterocitul prin m. bazala laterala) intercelular: la nivelul jonctiunii dintre enterocite.

- absorbtia apei antreneaza diferite substante solvite (electroliti, uree), daca GM nu depaseste 200 D- coeficientul de dragare a solventilor.

mucoasa intestinala foarte permeabila pentru apa apa se misca conform gradientelor osmotice prin absorbtie - trecerea nutrientilor si apei din intestin spre limfa si singe

majoritatea nutrientilor se absorb in jumatatea superioara a intestinului

Absorbtia electrolitilor
Na: principalul mecanism: activ ( ATP-aza Na-K dependenta) - 1 mol ATP scindat: scoate 3 Na si intra 2 K (in enterocit conc. Na este scazuta) - la polul apical, datorita gradientului, Na patrunde in celula (teoria transportorului comun pentru Na si glucoza, Na si aa). Tot la polul apical exista pompa neutra de NaCl care faciliteaza transportul de Na Cl in ambele sensuri. - Na se poate absorbi si pasiv, impreuna cu apa prin efectul de solvent drag

K: se absoarbe pasiv prin la nivelul spatiilor laterale ale enterocitelor datorita diferentelor de concentratie si efectului solvent drag

Absorbtia electrolitilor
Calciul: se absoarbe doar in forma ionizata (ionizarea este facilitata de HCl din sucul gastric) - se absoarbe preponderent in intestinul proximal (mediu mai putin alcalin), datorita unei proteine -Ca binding protein (proteina calcipexica) cu rol de transportor intracelular. - la nivelul membranei bazale laterale Ca este eliberat de pe proteinele transportoare si eliminat inspre interstitiu sub actiunea ATP-azei Ca dependente. - absorbtia Ca este reglata de conc. Ca circulant (scadere Ca crestere PTH sinteza vit. D3 sinteza prot. calcipexica) Bicarbonatul: se absoarbe sincron cu Na

Absorbtia aminoacizilor si proteinelor

Aminoacizii - absorbiti prin mecanism ACTIV, Na dependent, transportul efectuandu-se la polul apical, impreuna cu Na prin transportor comun. 4 tipuri transportori -dibazici (glicina) -dicarboxilici (lizina) -neutri (glutamina) -imino-acizi (prolina) Proteinele: se degradeaza intraluminal sub actiunea endo/exo peptidazelor pana in stadiul de amac, peptide. - peptidele (di, tri) sunt absorbite prin intermediul unor transportori, diferiti de cei pentru aa. - in citoplasma enterocitelor, di-tri peptidazele le hidrolizeaza in aa care sunt transportati in sangele portal.

Absorbtia carbohidratilor
-in enterocit (marginea in perie) exista enzime care degradeaza di/trizaharidele: - maltaza : maltoza-------1glucoza +1 glucoza - lactaza : lactoza------- 1glucoza +1 galactoza - sucraza : sucroza------- 1glucoza+1 fructoza - alfa dextrinaza, izomaltaza - desface dextrinele

- monozaharidele se absorb : - glucoza, galactoza: transport ACTIV, simport cu Na (fenomen de competitie) - fructoza: transport PASIV -facilitat : prin transportor

Absorbtia carbohidratilor
-in enterocit (marginea in perie) exista enzime care degradeaza dizaharidele:
- lactaza : lactoza------- 1glucoza +1 galactoza

- patologie: deficitul de lactaza: intoleranta la lactoza (diareea osmotica severa la ingestia de lactate lactoza nedigerata in lumen creste osmolaritatea, creste secretia de apa in lumen si accelereaza peristaltismul)

Absorbtia lipidelor
Digestia lipidelor e desavirsita sub actiunea lipazei pancreatice care hidrolizeaza TG in MG si AG Fosfolipaza / digera FL, colesterol esteraza / esterii colester Dupa solubilizare micelara strabat stratul de apa imobil si vor fi absorbiti / difuziune pasiva In enterocit AG si MG migreaza spre RE unde formeaza din nou TG TG, colesterolul liber si esterificat - sunt impachetate in lipoproteine si exportate din enterocit Intestinul produce 2 clase majore de LP: chilomicronii si VLDL Chilomicronii - contin cantitati mari de lipide, transporta cantitati mari de lipide absorbite din intestin in limfa

Absorbtia vitaminelor
Vitamine liposolubile A, D, E, K -solubile in lipide, se absorb ca si grasimile -sunt necesare saruri biliare (solubilizare micelara) -intra in compozitia chilomicronilor prin intermediu carora ajung la limfaticele vilozitatilor Vitamine hidrosolubile B1, B2, B6, B12, C -absorbtie pasiva in intestinul subtire -transport actv in partea proximala a IS, exceptind B12 - se absoarbe in ileonul terminal

Fiziologia intestinului gros

2. Functia de digestie: -celulele colonice nu sintetizeaza enzime. Degradarea unor constituienti alimentari in colon se realizeaza prin enzimele bacteriene intestinale

- flora bacteriana intestinala: In prima poiune a colonului predomin flora de fermentaie care acioneaz asupra resturilor glucidice producnd CO2, acizii lactic, acetic, butiric care dau o reacie acid coninutului. In a 2-a poriune a colonului predomin flora de putrefacie care acioneaz asupra resturilor proteice pe care le dezamineaz i le decarboxileaz producnd acid benzoic, fenol, triptofan, scatol, indol, putrescin, cadaverin care se pot absorbi parial fiind conjugate la nivelul ficatului.

Fiziologia intestinului gros

3.Functia de absorbtie: - Na - absorbtie activa - K- absorbtie pasiva - proteinele, glucidele: nu se absorb - acizii biliari se absorb prin difuziune pasiva.

Motilitatea tractului digestiv

Deglutitia Definitie : totalitatea fenomenelor care asigura trecerea bolului alimentar sau a salivei din cavitatea bucala in faringe si esofag in stomac. - functie premanenta - nr. deglutitii; 590-1600/24 ore. Timpii deglutitiei: - timp bucal - timp faringian - timp esofagian Timpul bucal - timp voluntar, durata- 1 sec - transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe prin miscari coordonate ale limbii, palatului moale, mandibulei, complexului hioidian( m. milohioidieni ridica planseul bucal , m. hioglosi si stiloglosi retracta partile laterale ale bazei limbii)

Deglutitia Timpul faringian: scurt (1 secunda), involuntar - se realizeaza prin contractii peristaltice ale m. faringieni (m. constrictor mijlociu, m. constrictor inferior, m. stilofaringieni, m. palato-faringieni) -regurgitarea este impiedicata prin: inchiderea orificiilor post .ale foselor nazale si a orificiului laringian (m. tirohioidieni). Timpul esofagian: - incepe prin deshiderea orificiului superior faringian - durata sa este influentata de tipul musculaturii existente in diferitele portiuni esofagiene( sup- m. striata- timp scurt, inf. m. neteda, timp prelungit) -orificiul cardia asigura patrunderea alimentelor in stomac si impiedica refluxul gastro-esofagian

 Digestie mecanica

Bolusul e amestecat cu sucul gastric cu formarea chimului.

 PROPULSIA
Peristaltismul incepe la nivelul cardiei si impinge alimentele catre pilor.

 Stomacul se goleste complet dupa 4 ore postprandial. Rata golirii depinde de continutul duodenal.

Functia motorie a intestinului subtire Miscarile intestinului subtire: 1. Miscari de amestec (de segmentare): - contractii concentrice localizate, cu frecventa de 12/min in duoden si jejun si mai rare distal - asigura fragmentarea chimului intestinal 2. Miscari de propulsie (peristaltice): - un inel contractil deplasat anterograd , ce traverseaza 3-5 cm apoi se stinge cu viteza: 1cm/min Reglarea motricitatii intestinale: - control nervos:- intrinsec: strat extern- plex mienteric (Auerbach) motor, strat intern, plex submucos( Meissner)- senzorial - coordoneaza peristaltismul prin reflexe neurogene -extrinsec: PS (creste motilitatea), S (scade motilitatea) - control umoral:- gastrina, colecistochinina (cresc motilitatea) - secretina, glucagonul (scad motilitatea)