EXPLORAREA TRACTULUI

GASTRO-INTESTINAL
Autori: Dina Florentina Grupa 6
Dinu Anca Maria Grupa 6
Baciu Alexandra-Georgiana Grupa 1
Balica Viviana-Andreea Grupa 1
 CUPRINS

• Introducere
• Digestia orala
• Stomacul
• Intestinul
• Metode de explorare
 DIGESTIA REPREZINTA TOTALITATEA
PROCESELOR MECANICE,FIZICE,CHIMICE
PRIN CARE ARE LOC INGERAREA SI
PRELUCRAREA ALIMENTELOR PANA LA
PRODUSI FINALI SIMPLI USOR ABSORBABILI
(SOLUBILI) ACESTIA VOR FI TRANSPORTATI
SI UTILIZATI LA NIVELUL CELULELOR IN
SCOP PLASTIC ,ENERGETIC SI FUNCTIONAL
Este alcatuit din :
1. Tractul gastro-intestinal superior
 Este compus din: cavitatea bucală, faringe și stomac.
 În gură, hrana este mestecată și salivată cu ajutorul dinților și a limbii. După ce ajunge
destul de omogenă pentru a nu răni esofagul, mâncarea este înghițită, parcurgând întreg
esofagul până în stomac. În stomac este supusă acizilor gastrici și este descompusă, nu
complet însa.

2. Tractul gastro-intestinal inferior

Intestin subțire Intestin gros:
–duoden -cec
-colon
- Jejun
-rect
- -ileon

Organe anexe : ficatul , glande salivare si pancreasul .

 FUNCTII PE SEGMENTE ALE TRATULUI DIGESTIV

1. Segmentul oral predomina procese mecanice : fragmentarea alimentelor

ingerate ,formarea bolului alimentar si deglutitia . Digestia chimica enzimatica
este redusa si se desfasoara sub actiunea amilazei salivare . Amilaza salivara isi
incepe activitatea enzimatica la nivel oral unde are conditii optime dupa
continua la nivel gastric pana cand este activata de pH ul gastric.
2. Faringele si esofagul reprezinta o cale de trecere cu o functie secretorie
redusa .
3. Segmentul gastric: aici are loc depozitarea alimentelor ,continuarea digestiei
orale pana la acidifierea bolului si digestia gastrica propriu zisa realizata de
pepsina .La sugari exista si o lipaza cu actiune slaba asupra lipidelor
emulsionate si o gelatinaza
4. Intestinul subtire se realizeaza procesele de digestive si absortie
5. Colon la nivelul lui se completeaza digestia intestinala si exista si un proces de
absorbtie a apei ,electrolitilor ,glucozei si aminoacizilor . Functia principala este
evacuarea rezidurilor prin bolul fecal .
FUNCTIILE MAJORE ALE TUBULUI DIGESTIVE :
 Functia secretorie realizata de catre glandele digestive proprii sau
glande anexe
 Functia motorie care asigura amestecul alimentelor si transportul de-
a lungul diferitelor segmente
 Functia de absorbtie a principiilor alimentare simple rezultate in
urma actiunii enzimelor digestive
 Functia endocrina glande din mucoasa antro pilorica ca si glande
intestinale sintetizeaza peptide reglatorii cu rol de hormoni locali
(gastrina ,secretina , somatostatina ,vip , colecistikinin pancreozimina
si bombestina )
PROCESUL DE DIGESTIE POATE AVEA LOC :

1. INTRACELULAR
2. INTRALUMINAL
3. DIGESTIA DE CONTACT ARE LOC LA NIVELUL SUPRAFETEI CELULARE PRIN
ENZIMELE ADSORBITE (EX ESTERAZE , AMINOPEPTIDAZE)

SECRETIA DIGESTIVA
4. GLANDE PROPRII - DE TIP MUCOS
- TUBULARE (GL GASTRICE ;GL DUODENALE LIEBERKUHN)
2. GLANDE ANEXE - GL SALIVARE
- PANCREAS EXOCRIN
- FICAT
 Mecanisme de reglare a secretiei
1. Mecanism local
 Stimulare chimica
 Stimulare prin distensia peretelui
2. Mecanisme nervoase si umorale
 Mecanism nervos:
-parasimpatic efect stimulator realizand vasodilatatie Mediator chimic ach
- simpatic efect inhibare producand vasoconstrictie Mediatori catecolaminele
 Mecanismul umoral –hormonii trec in sange ajung la glandele digestive pe care le stimuleaza sau
le inhiba gastrina odata eliberata trece in circulatia sanguina si ajunge la celulele tinta ale gl
fundice pe care le stimuleaza .
Hormonii care inhiba activitatea sunt denumiti chalone . Exemple :
Enterogastronul
Somatostatinul sau Gif
 DIGESTIA ORALA

Cuprinde: - formarea bolului alimentar

- digestia amidonului preparat realizata de catre amilaza salivara
Procesele din cavitatea orala au la baza masticatia realizata prin acte motorii si
salivatia care este un process secretor.
Secretia salivara se datoreaza activitatii secretorii a celor 3 perechi de gl salivare
mari : parotide , submandibulare si sublinguale dar si a multiplelor celule secretoare
dispersate in mucoasa bucala.
In regiunea papilelor circumvalate se gasesc glandele von Ebner .
 Glandele salivare
1. Glandele parotide
- Sunt glande de tip seros secreta saliva de masticatie si de digestie rep 25% din secretia salivara
totala
- Principalul canal excretor este stenon
2. Glandele submandibulare
- Sunt glande de tip mixt cu secretie sero mucoasa rep 70% din secretia salivara totala
- Saliva secretata este mai vascoasa numita si de gust
- Principalul canal este Wharton
3. Glandele sublinguale
- Au secretie mucoasa numita si saliva de deglutitie
- Au mai multe canale ,canalele lui rivinius sau un singur canal (canalul lui Bartholin) secreta
aprox 4% din saliva totala
4. Restul secretiei salivare de 1% ( celulele diseminate in restul cavitatii orale .
 Rolurile salivei
1.Fizice
- Imbiba inmoaie alimentele si le aglutineaza formand bolul alimentar
- Lubrifiaza si ajuta la deglutitie
- Prin solubilizarea alimentelor permite functionarea simtului gustului si declansarea reflexelor secretorii salivare , gastrice si
pancreatice
- Curata gura si previne cariile dentare
- Asigura senzatia de confort prin umezirea permanenta a gurii favorizand vorbirea
2. Chimico digestive
- Cu ajutorul amilazei salivare digera amidonul preparat pana la maltoza trecand prin stadiile intermediare de dextrina
3. De eliminare :
- Metale grele pb ,hb, bi
- Medicamente sau droguri de risc
- Uree , acid uric , glucoza
- Virusuri
4. Antibacterian ( lizozim ; tiocianat )
 Caracteristicile salivei

Cantitate in 24h este de 1-1,5l in repaus 70%

din secretia este data de submandubulara ,dupa
stimulare poate scadea la 63-64%.
Aspect incolora ,transparenta , usor filanta ,
inodora.
Ph-ul este de 6-7 reglat de sistemele tampon
– bicarbonat de Na/ acid carbonic
- fosfat
disodic /fosfat monosodic
-
proteinat de Na / proteina acida
 Compozitia chimica a salivei
99,5% apa
0,5% reziduu uscat – 0,2% comp anorganici
- 0,4% comp organici
• Compusi anorganici :
- Na , cl , ca, mg concentratii mici
- K , anionul bicarbonic si fosfatii concentratie mare
• Compusi organici :
- Substante neazotate : glucoza cu o concentratie variabila in functie de glicemie . Mai
contine lipide , acizi grasi , colesterol , trigliceride.
- Substante azotate neproteice :ureea , acidul uric, creatinina
-Substante proteice
• Substante proteice
Enzime - alfa amilaza
- anhidraza carbonica, beta glicuronidaza, lipaze , fosfataza acida peroxidaza ,
pseudocolinesteraze
Mucusul
Proteine plasmatice (albumina,globuline,transferina, ceruplasmina, etc)
Antigene din sistemul oab si lewis
• Factorii bacteriologici
-Lizozimul se gaseste si in secretia gastrica , lacrimala , la nivelul placentei .continutul cel
mai ridicat il gasim in secretia submandibulara
- Bactericidina cu rol anticarie
In saliva se mai gasesc si factori antiproteazici sau inhibitori proteazici care blocheaza
activitatea enzimelor proteolitice.
• Substante cu rol hormonal
- sialotonina efect vasoconstrictor
- sialogastrona inhiba secretia gastrica
- NGF determina hiperplazie neuronala cu cresterea noradrenalinei la nivelul
terminatiilor sinaptice simpatice
- EGF stimuleaza keratinizarea
- Glucagonul efect hiperglicemiant
- Parotina rol in mentinerea integritatii tunicii elastice vasculare
- Gustina proteina cu zinc
 FIZIOLOGIA STOMACULUI
STOMACUL ESTE UN ORGAN CAVITAR, PLASAT ÎNTRE ESOFAG ŞI
DUODEN.
PREZINTA :

PORŢIUNEA VERTICALĂ FUNDUL+CORPUL STOMACULUI

ROL DE DEPOZITARE+FUNCTIE MOTORIE MAI DIMINUATA

CONSIDERATĂ STOMACUL ACID DEOARECE GLANDELE DE AICI SECRETĂ

HCL ŞI PEPSINOGEN ÎN CANTITATE MARE

PORŢIUNEA ORIZONTALĂ ANTRUL+CANALUL PILORIC

Localizarea regiunilor
AU LOC MISCARI DE AMESTECARE SI PROPULSIE A ALIMENTELOR
gastrice Fiziologia aparatului
digestiv –lucrari practice
2009 CONSIDERATĂ STOMACUL ALCALIN DEOARECE GLANDELE DE AICI
SECRETÂND MUCUS ŞI GASTRINĂ ÎN CANTITATE MARE
 Cele trei funcţii majore ale stomacului

1.Secretorie
mucoasa gastrică celule glandulare sintetizează şi secretă
substanţe organice (enzime, mucus, factor intrinsec)
anorganice (acid clorhidric, apă, electroliţi)

2. Motorie constă în amestecarea alimentelor solide cu sucul gastric

eliminarea intermitentă în duoden a chimului gastric format

3. Endocrină
glandele din mucoasa antro-pilorica
sintetizeaza peptide reglatorii cu rol in

+ hormoni locali: gastrina, somatostatin, VIP,

bombesina.
glandele din mucoasa duodenală
 Caracteristici fizice şi chimice ale sucului gastric

Aspect, culoare: este un lichid incolor, uşor opalescent, rar având aspect gri perlat.

Miros: este inodor sau are un miros acru, înţepător.

Gust: acru, datorită acidităţii.

pH: 1 - 2,5 la adult, la sugar fiind mai puţin acid (4,5).

Densitate: 1,002-1,009 g/cm3.

Punct crioscopic: începând de la -1,55 0C până la -0,60 0C.

Volumul secreţiei/24 h: 2-2,5 litri.

Sucul gastric conţine:

apă 99%
reziduu uscat 1% din care 0,6% sunt substanţe
anorganice

0,4% sunt substanţe organice

Substante prezente in sucul Rolul Locul unde se secreta
gastric
Acidul Clorhidric -solubilizează proteinele, -celulele oxintice sau
formând acidalbuminele, parietale, marginale ale
pregătindu-le pentru digestie glandelor gastrice, situate
-conferă pH-ul optim pentru mai ales în stomacul acid.
acţiunea enzimelor gastrice;
-acţiune bactericidă
-favorizează transformarea
Fe3+ în Fe2+ absorbabil
Pepsina -enzimă proteolitică -celulele peptice, principale,
-hidrolizează proteinele, ale glandelor gastrice, sub
solubilizate în prealabil de formă inactivă, de
acidul clorhidric, pepsinogen.
transformându-le în peptide
mai mici
-la adult, în absenţa
labfermentului, realizează
digestia proteinelor din lapte.
 Substanta Rolul Locul unde se secreta

Labfermentul enzimă proteolitică -celulele peptice, principale

-prezentă numai în secretia gastrică a (chief cells) ale glandelor
sugarului gastrice
-în prezenţa ionilor de Ca transformă
cazeina în paracazeinat de Ca

Gelatinaza -enzimă proteolitică -celulele principale ale

-acţiune lichefiantă asupra câtorva glandelor gastrice
proteoglicani, în special asupra gelatinei.

Lipaza -enzimă lipolitică -celulele principale ale

-hidrolizează lipidele fin emulsionate din glandelor gastrice
lapte, frişcă, maioneză.

Factor intrinsec -favorizează absorbţia vitaminei B12 -în celulele oxintice, parietale
-formează un complex cu această ale mucoasei gastrice, alături
vitamină, care este absorbit în intestinul de HCl.
subţire
-când factorul intrinsec este absent sau
în cantitate mică, apare deficitul de vit.
B12, care determină anemia
megaloblastică Biermer
 Substanta Rolul Locul unde se secreta

Mucus -amestecul unei glicoproteine numită mucină cu apa -celulele mucoase de

-protecţie mecanică şi chimică a mucoasei gastrice. suprafaţă, mai ales de la
-formează un gel alcalin, care se dispune pe nivelul glandelor
suprafaţa epiteliului gastric, realizând protecţia pilorice.
împotriva digestiei mucoasei de către pepsină şi
HCl.
-alături de HCO3- formează bariera alcalină,
protectoare a mucoasei gastrice
-lubrefiază alimentele.

Somatostatinul -hormon care inhibă eliberarea gastrinei din -hipotalamus;

celulele G, dar şi a altor hormoni implicaţi în -celulele endocrine
reglarea digestiei, ca secretina, colecistochinina, ale stomacului şi
VIP, GIP, enteroglucagonul
duodenului.
-inhibă direct celulele secretoare de enzime şi HCl
-deprimă motilitatea digestivă
 Gastrina -hormon, cu principală acţiune fiziologică
de stimulare a secreţiei de HCl şi
pepsinogen (faza gastrică a secreţiei
gastrice)
-alte acţiuni:
 rol trofic: stimulează creşterea
mucoasei gastrice şi a intestinului subţire
 stimulează motilitatea gastrică
 stimulează secreţia de histamină din
celulele enterocromafine-like
 stimulează secreţia de insulină, dar
numai după un prânz cu proteine.
-celulele G din:
mucoasa antro-pilorică
 mucoasa duodenală
 insulele pancreatice (în viaţa
fetală)
 anumite segmente ale
sistemului nervos (hipotalamus)
 în patologie, la nivelul
tumorilor pancreatice, gastrice, sau
duodenale secretoare de gastrină
(gastrinoame).

ELECTROLIŢI
H+, Na+, K+, Mg2+, Ca2+ (cationi)
Cl-, HPO4 2-, SO42- (anioni)
anionul bicarbonic (HCO3-) :
 este secretat de către celulele mucoase
 participă, alături de mucus, la formarea barierei protectoare gastrice

APA : 2 – 2,5 litri/24h

 IN MOD NORMAL SUCUL GASTRIC ESTE ACID.
IN GASTRITA CRONICA
PELAGRA
UNELE ANEMII
TUMORILE STOMACULUI
DUPA UN STRES CARE
POATE OPRI SECRETIA GASTRICA
ACIDITATEA
GASTRICA / LIPSESTE
capacitatea sucului gastric de a
digera suficient alimentele care
contin proteine
Trec nedigerare in intestin,
producand o serie de tulburari
digestive
enterocolita
In gastritele acute aciditatea gastric
hiperpepsinogenemie
dupa consumul de condimente,alcool,cafea,tutun
ulcerul gastric + duodenal

se corecteaza
dupa stimulare hipersecretia HCl e determinata de
cu histamina/ masei celulelor parietale +
pentagastrina
sensibilitatii lor la efectul gastrinei
hipertonia vagala
Efectul hiperaciditatii asupra mucoasei duodenale este favorizat de
prelungirea expunerii mucoasei la actiunea HCl determinata de evacuarea
gastrica accelerata
TRACTUL INTESTINAL
 INTESTINUL
SUBTIRE
La nivelul intestinului subtire se realizeaza majoritatea
proceselor de:
 Digestie
 Absorbtie
Procesul absorbtiv este extrem de important la acest nivel.
ABSORBTIA IN INTESTINUL SUBTIRE

IN FIECARE ZI IN MUCOASA INTESTINALA SE ABSORB:

 CATEVA SUTE DE GRAME DE GLUCIDE
 PESTE 100G DE LIPIDE
 INTRE 50-100G AA
 100G IONI
 7-8L DE APA
ACESTEA SUNT TRANSPORTATE DIN
LUMENUL INESTINULUI PRIN MEMBRANA
ERITROCITULUI APOI ELIBERATE IN
CIRCULATIA SANGUINA
Tipuri de transport
TRANSPORT ACTIV
TRANPORT PASIV
TRANSPORTUL PASIV

CARACTERISTICI:
 SE REALIZEAZA IN SENSUL GRADIENTELOR
ELECTROCHIMICE,OSMOTICE SAU PRESIONALE
 SE FACE FARA CONSUM DE ENERGIE
 ESTE IN GENERAL NELIMITAT DE TIMP
 TIPURI DE TRANSPORT PASIV
1. Difuziune simpla :
 Se produce in sensul gradientului de concentratie
 Este conditionata de permeabilitatea membrane pentru substanta respective. Astfel prin
difuziune trec moleculele nepolare, solubile in lipidele din membrane celulelor, ca de
exemplu gazelle sanguine

2. Difuziune faccilitata:
 Se face PASIV
 Este mediate de un transportor. Substanta se leaga de transportor si este trecuta de cealalta
parte a membrane, unde o elibereaza.
 Are loc numai in sensul gradientului de concentratie
 Este numit si UNIPORT, este saturabil si specific pentru clase de substante inrudite ca
structura
TRANSPORTUL
ACTIV

CARACTERISTICI:
 SE FACE IMPOTRIVA UNOR GRADIENT ELECTROCHIMICE, OSMOTICE
SAU PRESIONALE
 CONSUMA ENERGIE
 NECESITA PREZENTA UNUI TRANSPORTOR
 ESTE LIMITAT IN UNITATE DE TIMP DATORITA TRANSPOORTORULUI
 TIPURI DE TRANSPORT ACTIV
Transportul primar activ:
• Este dependent de energia furnizata prin scindarea ATP-ului de catre transportor, care are activitate ATP-azica.
• Pompa de Na+-K+ leaga 3 ioni de Na+ in interiorul celulei si 2 ioni de K+ la exterior. Prin hidroliza unei molecule de ATP, isi modifica
conformartia si transfera 3 ioni de Na+ la exterior si 2 ioni de K+ la interior.

Transportul secundar activ:

• Este un sistem in care transportul activ al unei substante este cuplat de transportor, cu transportul pasiv al unui ion, in sensul
gradientului de concentratie al acestuia.
• In acest caz, gradientul de concentratie al Na + este forta care realizeaza transportul activ al substantei respective. Pentru ca sistemul sa
fie operational, este necesar ca Na+ sa aiba o concentratie extracelulara mai mare decat cea intracelulara, mentinerea acestui gradient
fiind realizata de pompa Na+-K+ , cu consum de energie.Un asemena trasportor se numeste SIMPORT sau COTRANSPORT daca
substanta este transportata in acelasi sens cu ionul.

Astfel putem clasifica sistemele de transport astfel:

• -Uniport: cand este transportata o singura substanta, intr-o singura directie
• -Simport: substanta este transportata in acelasi sens cu ionul
• -Antiport sau CONTRATRANSPORT daca ionul Na+ si substanta de trasportat sunt transferate in directii opuse.
ABSORBTIA GLUCIDELOR

• Glucidele se absorb sub forma de monozaharide in jejunul proximal

• Glucidele sunt degradate pana la stadiul de monozaharide astfel:
- amidonul in maltoza si apoi glucoza
- zaharoza din zaharul alimentar in glucoza si fructoza
- lactoza din lapte in glucoza si galactoza
- glicogenul din carne si ficat in glucoza
 Glucoza din lumenul intestinal este absorbita prin cotransport secundar activ cu Na+
pentru a patrunde in enterocit de aici este tranportata prin difuziune facilitata.
 Galactoza foloseste acelasi sistem de transport, astfel ca glucoza si galactoza sunt in
competitie pentru acelasi transportor.
 Fructoza nu afecteaza transportul glucozei sau al galactozei. Este absorbita pasiv, printr-un
mecanism de difuziune facilitata care nu necesita consum de enrgie.
 Alte monozaharide(monoza, xilloza, arabinoza sorboza) sunt absorbite prin difuziune
simpla
 In absenta lactazei(dizaharidaza care scindeaza lactoza), lactoza nu poate fi degradata si
deci nu poate fi absorbita.
ABSORBTIA PROTEINELOR
• Proteinele sunt absorbite sub forma de aminoacizi si chiar
ca di- sau tripeptide
• Sunt descriese 2 mecanisme de transport:
• Absorbtia peptidelor se face prin transport secundar activ,
simport cu H+. Peptidele ajunse in enterocit sunt apoi
degradate de catre peptidazele citosolice pana la
aminoacizi , care trec in sangele portal via membrane
bazo-laterala si spatial interstitial, prin difuziune
facilitata.
• Aminoacizii sunt absorbiti tot prin procese secundare
active ce implica un cotransport cu Na+ similar celui
 ABSORBTIA LIPIDELOR

• Glicerolul, fiind hidrosolubil, se absoarbe pasiv.

• Acizii grasi cu lant lung(peste 16 atomi de carbon) , impreuna cu monogliceridele,
formeaza micelii cu ajutorul sarurilor biliare. Miceliile ajung la marginea in perie a
enterocitelor, unde acizii grasi si monogliceridele se desprind de sarurile biliare.
• Acizii grasi cu monogliceridele trec prin difuziune in interiorul enterocitului.
Acizii grasi patrunsi in enterocit sunt reesterificati si in final se produce resinteza
trigliceridelor, fosfolipidelor, colesterolului.
 Lipidele resintetizate in enterocit participa la formarea
chilomicronilor care sunt particule de transport a
lipidelor(lipoproteine). Chilomicronii se formeaza in jurul
unui ester de colesterol si contin trigliceride, fosfolipide,
colesterol, vitamine liposolubile si apoproteine.
 Aceste complexe sunt inglobate in vezicule la nivelul
aparatului Golgi, apoi trec prin exocitoza in interstitiul bazo-
lateral, de unde difuzeaza in chiliferul central si apoi, in final,
in circulatia sistemica.
 Acizii grasi cu lant scurt (sub 12 atomi de carbon) difuzeaza
direct din lumenul interstitial in enterocit si de aici in sangele
portal, fiind transportati neesterificati la ficat.
 Colesterolul exogen se absoarbe liber in proportie de 46-60%
in portiunea proximala a jejunului, o parte fiind
reeesterificata in enterocite, si intra apoi in componenta
chilomicronilor. Colesterolul neabsorbit ajunge la nivelul
colonului unde, sub influenta florei intestinale, este
transformat in coprosterol.
ABSORBTIA APEI SI A ELECTROLITILOR

Tranportul apei este pasiv, prin canalele de apa numite aquaporine si se face dupa legile
osmozei, depinzand de starea de hidratare a organismului.

Absortia de Na+ se face prin mai multe cai:

1. Pasiv, in sensul gradientului de concentratie , prin mai multe canale de Na+.
2. Prin transportul secundar activ, antiport, la schimb cu H+ care trece astfel in lumenul
intestinal si neutralizeaza alcalinitatea sucului intestinal, cu formare de CO2 si apa.
3. Prin sisteme de cotransport.
 K+ trece in enterocit prin intermediul pompei de Na+-K+
 Cl- se absoarbe pasiv la nivelul jonctiunilor intereritrocitare si
trece direct in spatiul interstitial si de aici in sange sau prin
cotransport cu Na+ in enterocit, de unde difuzeaza in spatiul
interstitial.
 Ca2+ se absoarbe dependent de vitamina D3 si parathormon.
 Mg2+ se absoarbe pasiv, iar fosfatii se absorb atat prin
difuziune simpla cat si prin transport active.
 Bicarbonatul este absorbit in jejun si este secretat in ileon si
colon ca protectie impotriva scaderii pH-ului.
 ABSORBTIA FIERULUI

• Fierul este absorbit mai ales in duoden si jejunul proximal.

• O parte din fierul absorbit este transferat mitocondriilor, iar restul este legat
de o proteina transportoare, apoferitina, cu care formeaza feritina (principala
rezerva de Fe) si de apotransferina, cu care formeaza transferina, forma de
transport a Fe prin plasma.
• Absorbtia Fe creste cand depozitele sunt scazute sau in conditiile
intensificarii eritropoiezei.
ABSORBTIA VITAMINELOR

• Vitaminele liposolubile A,D,E,K, se absorb odata cu lipidele.

• Vitaminele hidrosolubile B,C se absorb prin mecanism activ.
• Vitamina B12 necesita legarea de o glicoproteina specifica factorul intrinsec
Castel secretata de celulele principale ale glandelor gastrice.
 INTESTINUL
GROS

La nivelul intestinului gros se completeaza digestia

Absorbtia apei , electrolitilor, glucozei si a aminoacizilor
Evacuarea rezidurilor
Din punct de vedere functional colonul poate fi separat in:
1. Colon proximal: cec , colon descendent si jumatatea dreapta din colonul transvers unde au loc
procese de fermentatie
2. Colon distal: jumatatea stanga din colonul transvers, colonul descendent si sigmoid, unde au
loc procese de putrefactie
 COLONUL PROXIMAL
Se intalneste flora aeroba, de fermentatie,
reprezentata de echerichia ecoli, bacilul lactic, de tip clostridium, bacilul putrificus si aporogenes.
butiric, aerobacter.
Rolul florei de fermentatie:
Produce fermentarea resturilor glucidice,
nedigerate pana la acest nivel, din care rezulta
acid lactic, acid butiric, gaze: CO2, H2, CH4;
Sintetizeaza acid folic si vitamina K
Poate degrada cantitati mici de celuloza.
COLONUL DISTAL

Se intalneste flora de putrefactie, flora anaeroba- bacilli

Rolul florei de putrefactie :
•Actioneaza asupra resturilor proteice nedigerate pana la
acest nivel;
•Aminoacizii sunt decarboxilati si dezaminati. Rezulta
substante cu potential toxic, care, sunt eliminate prin
fecale;
•O mica parte dintre ele ajung la ficat, prin absorbtie,
unde are loc detoxifierea, prin conjugarea cu derivatii de
sulf sau cu acidul glucuronic.
METODE DE EXPLORARE ALE
TRACTULUI
GASTROINTESTINAL
1. Tubajul gastric.Recoltarea
sucului gastric.
•consta in recoltarea sucului gastric,
dimineața,pe nemâncate (a jeun) cu ajutorul
unei sonde Einhorn(tub flexibil) introdusă
până în stomac

•se recoltează mai intai sucul gastric

acumulat in timpul nopții (secreția bazala) și
apoi sucul gastric produs după stimularea
secreției cu substanțe secretagoge
administrate injectabil(parental) sau pe sonda.
Substanțele secretagoge sunt:
-injectabil , histamina, are stimulează secreția gastrică prin stimularea receptorilor
H2;
-insulina, induce hipoglicemie,care prin centrii hipotalamici și gastrosecretor,pe
cale vagala, stimulează secreția de gastrină;
-administrarea pe sondă: alcoolul, cafeina care acționează direct asupra mucoasei;
2.Endoscopia gastrică:
-permite vizualizarea mucoasei esofagiene,gastrice și porțiunii incipiente a
duodenului,recoltarea prin aspiratie a sucului gastric și recoltarea de țesut
gastric în scopul efectuării unui examen histopatologic
-se realizează cu un gastrifibroscop, dotat cu un tub subțire și flexibil,prevăzut
cu sistem optic ,sistem de insuflație și aspirație
-imaginile sunt preluate de o camera video,care le transmite la un ecran TV
Din probele obținute în laborator se pot face investigații biochimice, citologice sau
bacteriologice
Se pot pune in evidenta celule tumorale ,bacterii(helicobacter pylori),celule
epiteliale sau paraziti;

Secreția gastrică se mai poate obține și prin spălături

gastrice,efectuate pentru aspirarea conținutului
stomacului in cazul ingerării voluntare sau accidentale
de substanțe toxice:otrăvuri , medicamente,alcool in
cantități mari,la copii.Printr-o sondă Fauchet se aspiră
conținutul gastric,după care tot pe sondă ,se introduce
in apă,care apoi se aspiră.
 3.Colonoscopia:
reprezinta examinarea intestinului gros sub
controlul vederii , utilizând un aparat subțire
și flexibil care preia imaginile din interiorul
intestinului și le reda pe un monitor;
cu ajutorul colonoscopului se pot vizualiza
leziunile sau anomaliile prezente la nivelul
colonului și se pot preleva biopsii pt
țesuturile bolnave sa poata fi vizualizate la
microscop.
 BIBLIOGRA
FIE
https://sunshinecoastdietetics.com.au/how-food-is-digested-part-2/
https://ib.bioninja.com.au/standard-level/topic-6-human-physiology/61-digestion-and-absorption/lipid-
absorption.html
https://i.pinimg.com/originals/1e/42/36/1e42367f0754372e44ea706b2de6e153.jpg
http://www.vivo.colostate.edu/hbooks/pathphys/digestion/smallgut/absorb_minerals.html
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Absorption_of_proteins_in_small_intestine.png
https://www.cdt-babes.ro/
https://www.youtube.com/watch?v=gpxR1ji4fkw&feature=youtu.be
Medllife.ro
csid.ro
https://ro.scribd.com/doc/87435948/Secretia-Gastrica-Ani-Medicina-2010
https://www.slideshare.net/DrVARUNRAGHAVAN/calcium-homeostasis-and-viamin-d
https://anatomie.romedic.ro/sistemul-digestiv
https://www.youtube.com/watch?v=lm3oIX6jjn4&t=135s
Fiziologia digestiei-aplicatii practice- editura SITECH, Craiova, 2016 Sfredel Veronica,Iancu Ionela, Taisescu Citto
Burada Emilia, Iancau Maria, Mitran Smaranda, Balseanu Adrian, Catalin Bogdan, Badea Daniela, Romanescu Florin,
Dinescu Venera, Corici Andreea