Sunteți pe pagina 1din 71

FUNCŢIA DIGESTIVĂ A FICATULUI

- BILIGENEZA
BILIGENEZA--

Alte funcţii hepatice:


– metabolică
– de detoxifiere
– depozit sanguin
• bicarbonatul (HCO3-
(HCO3-)
• colesterolul
• pigmenţii biliari
• sărurile biliare
Funcţia excretorie a ficatului
Transportul bilei de la hepatocite
– bila A coledociană
– bila B veziculară
– bila C hepatică

• 350 – 1000 ml / 24 ore


sărurile bilare
circutul hepato-entero-hepatic

• hepatocit acidul colic


colesterol acizi biliari primari
acidul
+ glicina, taurină chenodeoxicolic
Na+
săruri biliare

• intestin acidul deoxicolic

acizi biliari secundari


acidul litocolic
Sinteza de săruri bilare (SB) în ficat se poate
autoregla prin receptorul BAR (bile acid
receptor) care se sintetizează în intestin când
conținutul de SB este mare și se absoarbe o
cantitate prea mare de acizi biliari. BAR
determină inhibarea sintezei hepatice a
sărurilor biliare.
Acholia

deficit de absorbţie a lipidelor şi


vitaminelor liposolubile (A,D,E,K)
Pigmenții biliari -bilirubina
În sânge – bilirubinemia totală (BT)
= max. 1,2 mg/dl

B indirectă = neconjugată = prehepatică (rezultă


din hemoliză și circulă fixată de albumină)
= 0,8 mg/dl

B directă = conjugată = posthepatică (se formează


prin conjugare în hepatocit –conjugare cu acidul
glucuronic- și este în majoritate eliberată în bilă)
= 0,4 mg/dl
conjugarea bilirubinei în ficat
SÂNGE ------ URINĂ

HEPATOCIT conjugare – glucuronil-transferaza

MATERII
FECALE
Icterul

-Hemolitic
-Hepatic
-Mecanic/obstructiv
rolurile bilei
• neutralizarea chimului gastric acid
• emulsionează lipidele
• eliminarea colesterolului
• (+) lipaza pancreatică
• (+) absorbţia AG
• (+) absorbţia vit. liposolubile, Ca++, Fe++
• (+) peristaltism intestinal, acţiune laxativă
• bacteriostatic
• antitoxic
• coleretic
Factori coleretici Factori colagogi
• sărurile biliare • CCK
• secretina • X, acetilcolina
• gastrina • aciditatea intestinală
• histamina • lipidele intestinale
• proteinele intestinale
Inhibitori ai secreţiei biliare
• SN simpatic, catecolaminele
• inaniţia
• ablaţia hipofizară
• colestaza
• toxicele hepatice
(CCl4, morfina, eterul, cloroformul, barbituricele)
FUNCŢIA DIGESTIVĂ A
PANCREASULUI

• pancreasul exocrin – structura tubulo-acinoasă


- canal Wirsung
• 500 – 1500 ml suc pancreatic/ 24 ore
bicarbonatul pH alcalin (8)
25 – 150 mEq/l
enzimele pancrea
pancreatice

• TRIPSINA enterokinaza, Ca++ / autocatalitic


– tripsinogen tripsină
-- endopeptidază
– din albumoze, peptone peptide, aminoacizi
– coagulează laptele şi sângele

inhibitor tisular = α1-antitripsina


chemo-
tripsinogen
tripsinogen

enterokinaza

chemo-
tripsină
tripsină

Activarea tripsinogenului şi chimotripsinogenului în lumenul intestinal


• CHEMOTRIPSINA
– chemotripsinogen tripsină, Ca++,
autocatalitic
chemotripsină
-- endopeptidază
– desface aa. aromatici şi alifatici
– coagulează laptele

stimulator = chimodenina
inhibitori tisulari = inhibitorul Kunitz
• ELASTAZA
enterokinază
– proelastază tripsină elastază
-- endopeptidază
• CARBOXIPEPTIDAZA
tripsină, Zn, Ni activare
– A – desface aa. aromatici terminali
– B – desface aa. bazici terminali
-- exopeptidază
• LEUCIAMINOPEPTIDAZA
• RIBONUCLEAZA
• DEZOXIRIBONUCLEAZA
• LECITINAZA, COLESTEROLESTERAZA,
FOSFOLIPAZA
• LIPAZA
Cl-, HCO3-, Ca++, Mg++ activare
+ săruri biliare
– digliceride, trigliceride AG +glicerol

• AMILAZA
Cl- activare
– amidon, glicogen dextrine, maltoză
Substanţe cu efecte Substanţe cu efect
ecbolic hidrelatic
•X • secretina
• CCK • glucidele intestinale
• gastrina
• ceruleina
• proteinele intestinale
Inhibitori ai secreţiei pancreatice

• adrenalina, simpaticul
• somatostatina
• PP
• neuropeptidul Y
• glucagonul
mecanismul de reglare a secreţiei
pancreatice
• I. Faza cefalică
– reflex – eferenţe vagale
stimularea X
• II. Faza gastrică
– reflex vago-
vago-vagal
– umoral – gastrina

• III. Faza intestinală


– umoral – secretina, CCK
efectele secretinei
Celulele S secretina

– hidrelatic
– coleretic
– (-) secreţia HCl gastrică
– (+) secreţia pepsină gastrică
– (+) secreţia mucus intestinal
– (-) absorbţia intestinală a apei
– (-) motilitatea gastro-
gastro-intestinală
– (+) secreţia insulină
Bayliss şi Starling au studiat digestia şi absorbţia la nivelul unei anse duodenale izolate şi au observat că dacă conţinutul duodenal este foarte acid pancreasul
secretă un volum mare de suc alcalin (cu mult HCO3-). Pentru ca ansa era denervată, dar îşi păstrase vascularizaţia, au dedus că legătura dintre duoden şi
pancreas se realiza pe cale sanguină, printr-o substanţă pe care au numit-o “secretină”. Mai târziu, când s-au descoperit şi alte substanţe care circulă prin
sânge şi au efect la distanţă, s-au numit “hormoni”.
efectele CCK
Celulele I CCK

– ecbolic
– colecistokinetic – colagog + coleretic
– relaxare sincter Oddi
– (+) secreţia HCl gastrică
– doze mari: (-
(-) secreţia HCl şi pepsină gastrică
– (+) motilitate intestinală = efect enterokinetic
Efect coleretic

Efect colagog

Efect ecbolic Efect hidrelatic


Intestinul subţire şi gros

• intestinul subţire
– duoden 22 cm
– jejun + ileon 280 cm

• colonul 110 cm

• mucoasa
2 plexuri nervoase:
• submucoasa
• musculara • Meissner submucos
• seroasa • Auerbach – în musculară
mucoasa intestinului subţire
• pliuri Kerkring (valvule conivente)
• vilozit
vilozităţi
ăţi intestinale
• microvilozităţi – margine în perie

• cripte Lieberkuhn (glande)


– celule secretoare de enzime
– celule mucoase
mucoase,, caliciforme
– celule endocrine secretină,
secretin ă, CCK, motilină,
motilină,
somatostatină,
somatostatin ă, GIP
– celule Paneth substanțțe antibacteriene
substan
– enterocite și celule stem

• glande Brunner –dd. superior HCO3--, mucus


HCO3
Celulele Paneth
-Defensine
-Fosolipaza
-Lizozim
Glanda Brunner
– numai în dd, superior de deschiderea Oddi
plăcile Peyer – foliculi limfoizi (asemănători cu ggl.limfatici) din mucoasa
şi submucoasa intestinală, din ileon
ileon;; conţin celule M, APC, limfocite B și T
foliculi limfoizi

musculara

mucoasa

Fac parte din sistemul MALT Mucosa Associated Lymphatic Tissue


Sucul intestinal
– 1- 6 litri /24 ore
– pH = 6-
6-8

– digestie luminală
– digestie de contact (de membrană)

– exfolierea celulelor epiteliale este obligatorie pentru


eliberarea de enzime în lumenul intestinal
enzimele din sucul intestinal
• amilolitice = dizaharidaze
– maltaza maltoza 2 glucoză
– izomaltaza dextrine glucoză
– lactaza lactoza glucoză + galactoză
– sucraza zaharoza glucoză + fructoză

• lipolitice
– lipaza trigliceride di--, mono-
di mono-gliceride,
AG, glicerol
• proteolitice
– dipeptidaza
– tripeptidaza
– leucinaminopeptidaza
– arginaza arginina ornitină + uree
– nucleotidaza nucleotid nucleozid + H3PO4
– nucleozidaza nucleozid R,D + A,T,C,U
reglarea secreţiei intestinale
• nervos
– distensia pereţilor intestinali
• reflexe locale
• vag

• umoral
Inhibitori:
• acetilcolina • adrenalina
• gastrina • enterogastrona
• histamina
• secretina
• ceruleina
Absorbţia intestinală
• rolul vilozităţilor intestinale în absorbţie
– contracţia vilozităţii –stimulat
stimulatăă de:
• celuloză şi fibre vegetale – plexul Meissner
• peptone, sărurile biliare
• neuromediatori, hormoni locali
(acetilcolina, adrenalina, vilikinina, gastrina, CCK, met-
met-enkefalina, endorfina)

În porţiunea proximală intestinală se absorb 80% din principiile


alimentare
fazele absorbţiei prin enterocit

• captarea + transportul transcelular

• / transportul intercelular

• trecerea în interstiţiu şi în vasul limfatic sau


capilar
factorii care condiţionează absorbţia

• integritatea epiteliului absorbant


• caracterele fizico
fizico--chimice ale substanţelor

• procesele active enzimatice


• procesele de difuziune şi gradient electrochimic
CUD
coeficient de utilizare digestivă

element ingerat – element fecal


x 100
element ingerat

• amidon 100%
• făina albă 100%
•făina neagră 85%
•proteine animale 90%
• proteine vegetale 70%

mecanismele absorbţiei intestinale
• pasive
– difuziune
– presiune osmotică
– presiune hidrostatică
– potenţial electrochimic

• active
– pinocitoză - proteine
– carrier = lipoproteine
+ aa
+ s. biliare
biliare + AG,
AG, monoG, colesterol = complexe coleinice
– enzimatic (fosforilare) - glucide esteri fosforici
– pompă - Na+, K+, Cl- Cl-, glucoză/Na+
– difiziune facilitată
căile de absorbţie

– apă, săruri, hexoze, aa, AG cu lanţ scurt


cale sanguină ficat
(vena mezenterică şi portă)

– apă, AG cu lanţ lung, TG


cale limfatică:
limfatică: chilifer canal toracic
absorbţia glucidelor
• în ileon, colon – ca monozaharide
• indicele de absorbţie
• 100 glucoză
• 40 fructoză
• 20 maltoză
• 10 arabinoză
• glucoza şi galactoza – activ, cu carrier
+ Na+ = simport
maxim 120 g glucoză/oră
• pentozele – difuziune simplă
• fructoza – difuziune facilitată sau cu carrier
monozaharidele v. portă ficat glicogen
absorbţia proteinelor
• în duoden, jejun, ileon ca:
• aminoacizi
– transport activ – sisteme transportoare
sânge ficat, ţesuturi proteine
– competiţional: forma L+Na (-) absorbţia formei D
aa. neutri se absorb mai repede
– în colon –putrefacţia

• peptide
– în limfă, sânge
– pinocitoză
– celule M / plăci Payer – proteinele antigenice
absorbţia lipidelor

• jejun 95%
– mono-
mono-, di-
di-gliceride, AG, colesterol, vit. liposolubile
limfă, sânge

La marginea în perie formea ză complexe coleinice (micelii


formează micelii))
cu SB
(AG, monogliceride, colesterol, SB)

enteerocite
ent
în enterocit
– monogliceridele AG + glicerol
AG scurţi v.portă ficat
AG lungi
(RE)
– trigliceride – activ (+ CoA)
chilomicroni (TG TG,, FL, colesterol)
exocitoză

limfă plasmă
Lipoproteinlipaza TG

– pinocitoză
absorbţia apei
• duoden, jejun + .....
– pasiv, osmotic – intercelular

– 50% - 30 minute
– 2000 ml apă ingerată/zi + 5000-
5000- 7000 ml sucuri digestive /zi

95% se absoarbe
absorbţia sărurilor biliare

• ileon distal – activ, cu transportori


– 90% ficat (rol coleretic)
– colon (10%) – efect iritant
absorbţia mineralelor
• Na+ - pasiv (difuziune)
- activ –pompă (+ glucoza)

• Ca++ - jejun, ileon – pasiv (difuziune)


- activ / vit.D

• K+ - jejun, ileon –difuziune


- secreţie
secreţie!!

• Cl
Cl-- şi HCO3-
HCO3- - ileon, colon – activ

• Fe++ - duoden, jejun – activ

• Mg++ - funcţie de proteine


absorbţia vitaminelor

– hidrosolubile – pinocitoză

– vit. A,D,E,K liposolubile /bilă -SB

– vit. B12 – factor intrinsec - ileon


Intestinul gros
– joncţiune ileocecală
– cec
– colon
– rect – anus

– musculatura longitudinală
fascicule mai scurte decât mucoasa
mucoasa haustre
– nu prezintă vilozităţi
– nu se secretă enzime
– glandele cu celule caliciforme mucus
procesele digestive din intestinul gros
– absorbţia apei (2(2--3 l/zi) –cec, colon asc.
– absorbţia glucozei şi sărurilor minerale (NaCl)
– secreţia HCO3
HCO3-- și K+ (acidoza metabolică și hipopotasemia
din sd. diareic)
– descompunerea aa / flora microbiană
triptofan scatol, indol lizina cadaverină
tirozina crezol, fenol arginina putresceină
– formare de gaze 1000 ml/zi
- CO2, N2, H2S, mercaptan, metan
– eliminare -celuloză, colesterol, lecitină, stercobilină, Ca,
Fe, Mg, P, leucocite, celule epiteliale, bacterii
– flora bacteriană
Microbial Populations in the Digestive Tract of Normal Humans

Stomach Jejunum Ileum Colon

Viable
bacteria 0 - 103 0 - 104 105 - 108 1010 - 1012
per gram

pH 2.5 6.0-7.0 7.5 6.8-7.3


Motilitatea intestinală
• interdigestivă
– “complexe motorii migratorii”
– pacemaker duodenal
– tip I, II, III

• postprandială
– contracţii peristaltice “legea intestinului” - tip I,II,III
– segmentare
– pendulare-- rar
pendulare
– antiperistaltice / dd, colon

reflux duodeno-
duodeno-gastric
Contracţii pendulare Contracţii segmentare Contracţii peristaltice
Influențe asupra motilității intestinale

• vagul = stimulator / simpaticul = inhibitor

• centri nervoşi intestino-motori bulbari !?

• reflexe locale - reflexul gastro-colic


- reflexul entero-enteric
motilitatea intestinului gros

contracţii
– segmentare, haustrale
– peristaltice - propulsive
– propulsive “în masă” –3 – 4 /zi
efecte ale mediatorilor chimici şi hormonilor
digestivi asupra motilităţii
• adrenalina, noradrenalina, somatostatina
somatostatina,, VIP, enkefalina
(-) motilitatea

• secretina (doze mari)


(-) motilitatea dd., jj., recto-
recto-sigmoidiană

• acetilcolina, serotonina, CCK


(+) motilitate

• gastrina
(+) motilitate
relaxează sfincterul ileo-
ileo-cecal

S-ar putea să vă placă și