Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- BILIGENEZA
BILIGENEZA--
MATERII
FECALE
Icterul
-Hemolitic
-Hepatic
-Mecanic/obstructiv
rolurile bilei
• neutralizarea chimului gastric acid
• emulsionează lipidele
• eliminarea colesterolului
• (+) lipaza pancreatică
• (+) absorbţia AG
• (+) absorbţia vit. liposolubile, Ca++, Fe++
• (+) peristaltism intestinal, acţiune laxativă
• bacteriostatic
• antitoxic
• coleretic
Factori coleretici Factori colagogi
• sărurile biliare • CCK
• secretina • X, acetilcolina
• gastrina • aciditatea intestinală
• histamina • lipidele intestinale
• proteinele intestinale
Inhibitori ai secreţiei biliare
• SN simpatic, catecolaminele
• inaniţia
• ablaţia hipofizară
• colestaza
• toxicele hepatice
(CCl4, morfina, eterul, cloroformul, barbituricele)
FUNCŢIA DIGESTIVĂ A
PANCREASULUI
enterokinaza
chemo-
tripsină
tripsină
stimulator = chimodenina
inhibitori tisulari = inhibitorul Kunitz
• ELASTAZA
enterokinază
– proelastază tripsină elastază
-- endopeptidază
• CARBOXIPEPTIDAZA
tripsină, Zn, Ni activare
– A – desface aa. aromatici terminali
– B – desface aa. bazici terminali
-- exopeptidază
• LEUCIAMINOPEPTIDAZA
• RIBONUCLEAZA
• DEZOXIRIBONUCLEAZA
• LECITINAZA, COLESTEROLESTERAZA,
FOSFOLIPAZA
• LIPAZA
Cl-, HCO3-, Ca++, Mg++ activare
+ săruri biliare
– digliceride, trigliceride AG +glicerol
• AMILAZA
Cl- activare
– amidon, glicogen dextrine, maltoză
Substanţe cu efecte Substanţe cu efect
ecbolic hidrelatic
•X • secretina
• CCK • glucidele intestinale
• gastrina
• ceruleina
• proteinele intestinale
Inhibitori ai secreţiei pancreatice
• adrenalina, simpaticul
• somatostatina
• PP
• neuropeptidul Y
• glucagonul
mecanismul de reglare a secreţiei
pancreatice
• I. Faza cefalică
– reflex – eferenţe vagale
stimularea X
• II. Faza gastrică
– reflex vago-
vago-vagal
– umoral – gastrina
– hidrelatic
– coleretic
– (-) secreţia HCl gastrică
– (+) secreţia pepsină gastrică
– (+) secreţia mucus intestinal
– (-) absorbţia intestinală a apei
– (-) motilitatea gastro-
gastro-intestinală
– (+) secreţia insulină
Bayliss şi Starling au studiat digestia şi absorbţia la nivelul unei anse duodenale izolate şi au observat că dacă conţinutul duodenal este foarte acid pancreasul
secretă un volum mare de suc alcalin (cu mult HCO3-). Pentru ca ansa era denervată, dar îşi păstrase vascularizaţia, au dedus că legătura dintre duoden şi
pancreas se realiza pe cale sanguină, printr-o substanţă pe care au numit-o “secretină”. Mai târziu, când s-au descoperit şi alte substanţe care circulă prin
sânge şi au efect la distanţă, s-au numit “hormoni”.
efectele CCK
Celulele I CCK
– ecbolic
– colecistokinetic – colagog + coleretic
– relaxare sincter Oddi
– (+) secreţia HCl gastrică
– doze mari: (-
(-) secreţia HCl şi pepsină gastrică
– (+) motilitate intestinală = efect enterokinetic
Efect coleretic
Efect colagog
• intestinul subţire
– duoden 22 cm
– jejun + ileon 280 cm
• colonul 110 cm
• mucoasa
2 plexuri nervoase:
• submucoasa
• musculara • Meissner submucos
• seroasa • Auerbach – în musculară
mucoasa intestinului subţire
• pliuri Kerkring (valvule conivente)
• vilozit
vilozităţi
ăţi intestinale
• microvilozităţi – margine în perie
musculara
mucoasa
– digestie luminală
– digestie de contact (de membrană)
• lipolitice
– lipaza trigliceride di--, mono-
di mono-gliceride,
AG, glicerol
• proteolitice
– dipeptidaza
– tripeptidaza
– leucinaminopeptidaza
– arginaza arginina ornitină + uree
– nucleotidaza nucleotid nucleozid + H3PO4
– nucleozidaza nucleozid R,D + A,T,C,U
reglarea secreţiei intestinale
• nervos
– distensia pereţilor intestinali
• reflexe locale
• vag
• umoral
Inhibitori:
• acetilcolina • adrenalina
• gastrina • enterogastrona
• histamina
• secretina
• ceruleina
Absorbţia intestinală
• rolul vilozităţilor intestinale în absorbţie
– contracţia vilozităţii –stimulat
stimulatăă de:
• celuloză şi fibre vegetale – plexul Meissner
• peptone, sărurile biliare
• neuromediatori, hormoni locali
(acetilcolina, adrenalina, vilikinina, gastrina, CCK, met-
met-enkefalina, endorfina)
• / transportul intercelular
• amidon 100%
• făina albă 100%
•făina neagră 85%
•proteine animale 90%
• proteine vegetale 70%
•
mecanismele absorbţiei intestinale
• pasive
– difuziune
– presiune osmotică
– presiune hidrostatică
– potenţial electrochimic
• active
– pinocitoză - proteine
– carrier = lipoproteine
+ aa
+ s. biliare
biliare + AG,
AG, monoG, colesterol = complexe coleinice
– enzimatic (fosforilare) - glucide esteri fosforici
– pompă - Na+, K+, Cl- Cl-, glucoză/Na+
– difiziune facilitată
căile de absorbţie
• peptide
– în limfă, sânge
– pinocitoză
– celule M / plăci Payer – proteinele antigenice
absorbţia lipidelor
• jejun 95%
– mono-
mono-, di-
di-gliceride, AG, colesterol, vit. liposolubile
limfă, sânge
enteerocite
ent
în enterocit
– monogliceridele AG + glicerol
AG scurţi v.portă ficat
AG lungi
(RE)
– trigliceride – activ (+ CoA)
chilomicroni (TG TG,, FL, colesterol)
exocitoză
limfă plasmă
Lipoproteinlipaza TG
– pinocitoză
absorbţia apei
• duoden, jejun + .....
– pasiv, osmotic – intercelular
– 50% - 30 minute
– 2000 ml apă ingerată/zi + 5000-
5000- 7000 ml sucuri digestive /zi
95% se absoarbe
absorbţia sărurilor biliare
• Cl
Cl-- şi HCO3-
HCO3- - ileon, colon – activ
– hidrosolubile – pinocitoză
– musculatura longitudinală
fascicule mai scurte decât mucoasa
mucoasa haustre
– nu prezintă vilozităţi
– nu se secretă enzime
– glandele cu celule caliciforme mucus
procesele digestive din intestinul gros
– absorbţia apei (2(2--3 l/zi) –cec, colon asc.
– absorbţia glucozei şi sărurilor minerale (NaCl)
– secreţia HCO3
HCO3-- și K+ (acidoza metabolică și hipopotasemia
din sd. diareic)
– descompunerea aa / flora microbiană
triptofan scatol, indol lizina cadaverină
tirozina crezol, fenol arginina putresceină
– formare de gaze 1000 ml/zi
- CO2, N2, H2S, mercaptan, metan
– eliminare -celuloză, colesterol, lecitină, stercobilină, Ca,
Fe, Mg, P, leucocite, celule epiteliale, bacterii
– flora bacteriană
Microbial Populations in the Digestive Tract of Normal Humans
Viable
bacteria 0 - 103 0 - 104 105 - 108 1010 - 1012
per gram
• postprandială
– contracţii peristaltice “legea intestinului” - tip I,II,III
– segmentare
– pendulare-- rar
pendulare
– antiperistaltice / dd, colon
reflux duodeno-
duodeno-gastric
Contracţii pendulare Contracţii segmentare Contracţii peristaltice
Influențe asupra motilității intestinale
contracţii
– segmentare, haustrale
– peristaltice - propulsive
– propulsive “în masă” –3 – 4 /zi
efecte ale mediatorilor chimici şi hormonilor
digestivi asupra motilităţii
• adrenalina, noradrenalina, somatostatina
somatostatina,, VIP, enkefalina
(-) motilitatea
• gastrina
(+) motilitate
relaxează sfincterul ileo-
ileo-cecal