Cursuri anul IV Medicina Generala

Silicoza

Silicoza

cunoscuta inca de pe vremea lui Hipocrate. Este ireversibila si progreseaza chiar dupa
incetarea expunerii.
Definitie
 pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea timp indelungat si depunerea in
tesutul pulmonar a pulberilor anorganice care au in compozitie concentratii
crescute (>10%) de SiO2 l.c (liber cristalin)., fiind incadrata in categoria fibrozelor
pulmonare nodulare.

Epidemiologie
Afecteaza
- 3,6% din minerii coreeni,
- 30,4% dintre angajatii minelor de plumb din India
- 20% din Thailanda
- 5% din China si Brazilia
In Romania ocupa locul 2 (din 2009) ca incidenta a bolilor profesionale, dupa afectiunile
musculoscheletale.
In 2019 s-au declarat 87 de cazuri noi de silicoza, pan atunci numarul cazurilor fiind peste
150.

Etiologie
 Dioxid de siliciu liber cristalin
Dioxidul de siliciu- un mineral cu larga raspandire care intra in structura scoartei terestre.
Se formeaza din siliciu si oxigen in conditii de presiune si temperatura crescute si se prezinta sub
doua forme: cristaline si amorfe.
Formele cristaline
 Cuart
 Cremene
 Opal
 calcedonie
 Tridimit
 Cristobalit
Cristobalitul si tridimitul se gasesc in mod natural in lava vulcanica sau se formeaza prin
incalzirea la temperature inalte a cuartului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste forme sunt
mai nocive pentru structura pulmonara comparative cu cuartul.
Formele amorfe
- Diatomita
- Silica vitroasa
Ambele forme la temperature peste 1000 grade C se transforma in tridimit si cristobalit, forme
allotrope ale cuartului
Pentru a fi silicogene trebuie sa:
- fie una dintre cele 3 stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit;
- aiba diametrul mai mic de 3 μm (fractiunea respirabila);
1
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

- aiba o anumita compozitie chimico- naturala;

- depaseasca concentratia maxima admisa de varf.
Factori favorizanti:
 Factori specifici ai organismului uman
 Factorii datorati stilului de viata
 Factorii specifici locului de munca
 Factori legati de sarcinile profesionale si organizarea muncii
Locuri de munca si profesiuni expuse:
- mineri
- cariere de materiale silicoase (cuart, gresie, granit, cvartit);
- constructii de drumuri si imobile
- taierea, fasonarea granitului
- fabricarea si utilizarea materialelor abrazive
- constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri;
- metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori, macaragii,
sudori);
- fabricarea caramizilor refractare
- industria sticlei
- industria vopselurilor si a materialelor plastice
- sablarea blugilor
O categorie profesională particulară care are expunere la materiale
abrazive este reprezentată de tehnicienii dentari care efectuează operaţii
de polizare cu ajutorul materialelor abrazive cu conţinut de cuarţ

Durata expunerii pentru aparitia silicozei

- Timp de expunere minim 5 ani
- Timp de retentie
- Timp de latenta peste 15 ani
Timpul de expunere= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la pulberi
silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata in mediul silicogen.
Timpul de retentie= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi silicogene pana in
prezent (momentul examinarii).
Timpul de latenta= durata de la inceputul expunerii profesionale pana la stabilirea
diagnosticului de pneumoconioza stadiul I.

Patogenie
- Efectul citotoxic pe care cristalul de SiO2 il are asupra macrofagului alveolar, care a
fagocitat particula de SiO2, moment esential in declansarea fibrozei.
Principalele secvente care se succed :
 dezintegrare macrofagica
 neoformare de colagen (fibroza)
 fenomene imunologice. (Ig gamma), fibroblastul moduleaza reactia inflamatorie
SiO2- interstitiu- macrofage- fagolizozom- eliberarea continutului enzimatic si a cristalului in
citoplasma macrofagului- dezintegrare- fenomenul se repeta.

2
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

Anatomie patologica
Macroscopic- plamanul silicotic este usor rigid, hiperpigmentat, cu aderente pleurale fibroase,
reactie fibroasa, chiar calcificari ale ganglionilor hilari si uneori cu leziuni tuberculoase apicale
sau sub claviculare.
Microscopic- leziunea elementara are aspect nodular, diametru de 0,3 – 1,5 mm, localizare
peribronsiolara sau perivasculara (in jurul artereor sau venelor mici), initial o distributie
predominanta in lobii superiori , fara sa intereseze zona apicala.
Nodulul silicotic este format din 2 zone:
- zona centrala (fascicule fibrohialine concentrice si eventual particule de SiO2- zona
areactiva)
- zona periferica (halou de celule- fibroblasti, macrofage, plasmocite, mastocite, fibre de
reticulina- zona activa).

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul de silicoza se stabileste numai de catre comisiile de pneumoconioze organizate
la nivelul clinicilor de medicina muncii.
Coroboreaza :
1. Stabilirea expunerii profesionale
- anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, profesiunile avute,
riscurile existente la locurile de munca, timpul de expunere la pulberi de SiO2 lc.
- buletine de determinari de pulberi
2. Tablou clinic
- Tuse seaca sau productiva daca apar afectiuni concomitente respiratorii
- Dispnee progresiva de efort
- Dureri toracice difuze
- Sindrom astenic
- Hemoptizie
Examenul obiectiv poate fi normal in situatia de debut sau in cazul afectarii usoare a functiei
pulmonare pot fi prezente semne de bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara. (cord
pulmonar cronic)
3. Examene paraclinice si de laborator
Examene paraclinice
Element esential de diagnostic - radiografia pulmonara standard.
Clasificarea anomaliilor radiologice sunt in concordanta cu codificarea stabilita de Biroul
International al Muncii.
Debutul histopatologic nu are corespondenta radiologica, astfel exista un decalaj de ordinul
anilor necesar leziunilor sa atinga anumite dimensiuni si distributie pentru a putea fi observate.
S-a implementat o tehnica standardizata pentru efectuarea radiografiilor care permite
evidentierea cat mai precoce a modificarilor
Clasificarea internationala utilizeaza o codificare atat pentru leziunile de fibroza cat si pentru
leziunile asociate acesteia.
Clasificarea se aplica in cazul radiografiilor efectuate dupa tehnica standardizata, in incidenta
postero-anterioara.
Modificarile NU SUNT patognomonice pentru expunerea la pulberi de SiO2 l.c.

Există patru grade de apreciere a calităţii radiografiilor în silicoză:

3
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

1: calitate bună.
2: calitate acceptabilă – fără defecte tehnice care să împiedice
interpretarea şi clasificarea.
3: calitate acceptabilă – există defecte tehnice, dar interpretarea
şi clasificarea pot fi realizate.
4: inacceptabilă pentru clasificare.

Clasificarea anomaliilor radiologice în concordanţă cu codificarea

stabilită de Biroul Internaţional al Muncii este utilă în scop descriptiv, în
scop epidemiologic, şi pentru prognosticul bolii.

Opacităţile parenchimatoase prezente în silicoză sunt codificate în funcţie de: marime,

forma, distributie, profuzie
Opacitatile mici cu -aspect nodular si diametrul sub 1 cm, caracterizeaza silicoza simpla.
Sunt: opacitati rotunde (nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau costala,
distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare
mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta totdeauna varfurile), care au tendinta sa
conflueze si sa formeze opacitati mari.
Opacitatile cu: - caracterele descrise si cu d<1,5 mm- se codifica - "p"
- caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q"
- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"
Densitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica:
- absenta opacitatilor=0
- putine opacitati=1
- numeroase opacitati=2
- foarte numeroase opacitati=3
Opacitatile mari cu diametrul>1 cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP)- forma
evolutiva severa a silicozei [13].
Se codifica:
„A”- o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare avand un diametru mai
mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind 5 cm.
„ B”- una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat cele din categoria A si a
caror suprafata sumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de
plaman care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar)
„ C”- una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca intindere echivalentul
zonei pulmonare superioare drepte.
In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot coexista cu
leziunile silicotice astfel:
cp = imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronic
tb = prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor
hi = hiluri mari
px = imagine de pneumotorax
em = leziuni de emfizem
es = calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor hilari, imagine care apare
la 5-10% dintre pacientii cu silicoza.
IN ROMANIA, pe baza modificarilor radiologice se realizeaza o stadializare a silicozei:
4
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

stadiul I = 1p, q, r
stadiul I/II = 2p, q, r
stadiul II = 3p, q, r
stadiul II/III - ax
stadiul III =fibroza masiva progresiva- prezenta leziunilor mari A, B, C
Pneumoconioza absenta = absenta modif radiologice care sa sugereze o silicoza
Tabloul functional respirator in formele initiale ale bolii poate fi normal. Modificarea
caracteristica a functiei respiratorii la pacientii cu silicoza este de tip restrictive. In formele
avansate de boala disfunctia ventilatorie poate sa fie de tip mixt.alte anomalii decelabile chiar in
stadia precoce inainte de instalarea disfunctiei restrictive sunt: scaderea transferului alveolo-
capilar al CO, reducerea presiunii partiale a oxigenului initial la efort, apoi si in repaus in stadiile
avansate ale bolii, modificari de elasticitate si de complianta pulmonara.
Lavaj bronho-alveolar- ca procedura de diagnostic etiologic si ca element de apreciere a
evolutiei silicozei la pacienti cu modificari radiologice de tip interstitial. Se determina: numar
crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig. La microscopul cu lumina polarizata se pot detecta
particule de cuart.
Biopsie pulmonara- prezenta nodulilor silicotici localizati in vecinatatea bronhiolelor
respiratorii.
Alte investigatii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia- necesare pentru diagnosticul
complicatiilor sau al unor asociatii morbide.
Forme clinice
- forma comuna cronica a bolii- silicoza – expuneri prelungite (10- 20 ani) la concentratii
mari de pulberi silicogene.
- forma acuta- expuneri scurte (2- 4 ani) la pulberi cu continut foarte crescut de SiO2 lc si
evolueaza rapid spre insuficienta respiratorie.
- forma accelerata- 5-10 ani de expunere la concentratii crescute de SiO2 lc. Histopatologic
poate imbraca aspect de FMP.
Diagnostic diferential
9. Diagnosticul diferenţial radiologic al silicozei se face pentru:
SILICOZA SIMPLĂ cu toate bolile care dezvoltă opacităţi mici, nodulare,
bine delimitate:
sarcoidoza- în stadiile precoce cu micronoduli localizaţi peribronhovascular
în mod obişnuit, uneori cu localizare centrilobulară, însoţiţi
adesea de imagini hilare policiclice.
Diagnosticul de sarcoidoză se tranşează corelând datele clinice cu
semnele radiologice (prezenţa de bronhograme aerice), determinarea
angiotensin-convertazei (valori crescute), aspectul lavajului bronhoalveolar
(număr de limfocite crescut cu raport CD4/CD8 supraunitar).
carcinomatoza pulmonară- poate fi în mod obişnuit diferenţiată
de silicoză prin distribuţia şi aspectul diferit al leziunilor-imagini nodulare
şi reticulo-nodulare predominant în câmpurile pulmonare inferioare,
prezenţa nodulilor de-a lungul septurilor realizând imaginea de
“septuri cu aspect perlat” şi a calcificărilor prezente la nivelul nodulilor,
tabloul clinic care evidenţiază semne de impregnare neoplazică.
boli bacteriene:
5
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

- tuberculoză pulmonară miliară. Deşi dificilă, diferenţierea se poate realiza

datorită distribuţiei diferite a microopacităţilor. În miliara tuberculoasă
microopacităţile au localizare perivasculară, sunt distribuite întâmplător
şi nu respectă vârfurile.
-diseminările pulmonare din septicemia cu stafilococ: constituie element
de diferenţiere apariţia “pneumatocelelor” în dinamică, în contextul
unui tablou clinic de tip septicemic.
histiocitoza cu celule Langerhans: se caracterizează de obicei prin
prezenţa de micronoduli şi imagini chistice. În absenţa imaginilor chistice,
diagnosticul diferenţial e anevoios.
hemosideroza
-post traumatică: esenţial pentru diagnostic este traumatismul toracic ca
factor etiologic;
-din stenoza mitrală: pledează pentru diferenţiere intensitatea crescută
a microopacităţilor consecinţă a conţinutului de hemosiderină, în context
clinic şi radiologic de stenoză mitrală;
-idiopatică: pentru diferenţiere este importantă vizualizarea imaginilor
radiologice în dinamică; în timpul fazei acute este prezent infiltratul
alveolar difuz predominant în câmpurile pulmonare inferioare cu
atenuare în “sticlă mată”, iar în timpul remisiunii infiltratele alveolare se
resorb şi sunt înlocuite de microopacităţi cu aspect nodular şi reticular.
alte pneumoconioze- de obicei greu de diferenţiat doar pe criterii
radiologice în afara informaţiilor privind expunerea profesională.
colagenoze- imaginea radiologică combină imagini nodulare şi liniare,
dar diagnosticul diferenţial este greu de realizat în absenţa
semnelor clinice şi biologice.
FIBROZA MASIVĂ PROGRESIVĂ: diagnosticul pozitiv poate fi susţinut
după ce au fost excluse:
tuberculoza cavitară sau infiltratul TBC, uneori greu de diferenţiat,
se pot asocia leziunilor de silicoză; pentru un diagnostic corect importante
sunt evaluările pentru decelarea bacilului Koch.
carcinomul bronşic, diagnostic diferenţial greu de realizat de cele
mai multe ori, în afara datelor clinice şi paraclinice; uneori este un diagnostic
de excludere, cu valoare mare este examenul histopatologic.
sarcoidoza în formele avansate, cu opacităţi cu diametrul >3 cm
asemănătoare conglomeratelor din silicoză. Se însoţesc de imagini chistice
şi “fagure de miere”, realizând “distorsie“ şi distrugere importantă a
parenchimului pulmonar. Elementul de diferenţiere în această situaţie
este prezenţa bronhogramei aerice, creşterea angiotensin-convertazei (ACS)
şi aspectul LBA.
Alte investigatii :
- Tomografia computerizata de inalta rezolutie (HRCT)
- Explorarile functionale respiratorii – spirometrie, transfer alveolo-capilar
- Lavaj bronho-alveolar
6
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Silicoza

- Biopsie pulmonara
- Hemograma
- Teste de inflamatie nespecifice
- Imunologie

Boli asociate:
- Tuberculoza pulmonara. Asocierea silicoza-tuberculoza (silicotuberculoza) presupune
existenta unui proces tuberculos activ.
- Bronhopneumopatie cronica obstructiva
- Boli autoimmune
- Afectare renala- albuminurie crescuta
- Neoplasm pulmonar
Complicatii
- infectioase- infectii respiratorii nespecifice si TBC
- bronsita cronica;
- emfizemul pulmonar
- pneumotorax spontan
- insuficienta pulmonara
- cord pulmonar cronic secundar HTP

Principii de prevenire si de tratament

Prevenire

Masurile medicale de prevenire a aparitiei silicozei sunt deosebit de importante in

contextul in care silicoza este o boala ireversibila care progreseaza chiar dupa incetarea
expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO2 lc se realizeaza de catre medicul de
medicina muncii prin: examene medicale la angajare, periodice, la reluarea muncii, spontane, in
cadrul carora se efectueaza: monitorizarea clinica, spirometria si radiografia pulmonara standard.
Interpretarea radiografiilor pulmonare standard se face obligatoriu de comisiile de
pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de medicina muncii.
Masuri tehnico- organizatorice

Tratament

Tratament etiologic- intreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene.

Tratament patogenic de modulare a fibrozei – cercetari.
Tratament simptomatic- tratarea intercurentelor respiratorii si a complicatiilor.

7
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra