Cursuri anul IV Medicina Generala

Azbestoza

Azbestoza

Azbestul
= denumire generica pentru silicati naturali cristalini de Mg, Fe, Ca, Na, cu structura fibroasa.
Afectiuni associate expunerii la azbest
Patologie benigna
- Azbestoza
- Pleurezia benigna azbestozica
- Placile pleurale
- Pahipleurita
- Atelectaziile rotunde
Patologie maligna
- Carcinom bronho- pulmonar
- Mezoteliom malign
- Alte tumori maligne: cancer laringian, de tract digestive, renal, ovarian
Istoric
- Utilizat dinainte de 4500 i.e.n.
- Amploare sf. sec. al XIX- lea- Canada, Rusia, Africa de Sud, China
- 1906- 50 de cazuri de fibroza pulmonara- Auribeault, corpi azbestozici- Marchand
- Din 1950- problema de sanatate publica
Mineralogie
 Crisotil- clasa serpentinei, origine vulcanica, structura cilindrica
Cel mai utilizat tip de azbest
Rezistent la caldura si tractiune, chimic la alcaline
Utilizat pentru produse textile
 Amfiboli- origine sedimentara, fibre mai rigide, dispuse in lanturi
Rezista la acizi si caldura
 Crocidolit (azbestul albastru)- tesaturi, izolator, asociat cu mezoteliomul
 Amozit- aspru- izolator
 Antofilit, tremolit, actinolit
Crisotilul- 95% din productia de azbest, utilizat pentru azbociment.
Din 2007 in Romania este interzisa utilizarea azbestului. A fost inlocuit cu alte materiale
izolatoare si rezistente la frecare.
Azbestul este numele generic atribuit unui grup de silicaţi naturali
cu structură fibroasă. În funcţie de compoziţia chimică şi de modul de
formare geologică sunt: serpentine şi amfiboli. Serpentinele au origine
vulcanică şi sunt reprezentate de crisotil. Din grupa amfibolilor, care au
origine sedimentară, fac parte: crocidolitul, amositul, actinolitul, antofilitul
şi tremolitul.
Crisotilul sau azbestul alb este un silicat de magneziu hidratat, cu
fibrele flexibile, de formă curbată, cu aspect de “foi de ceapă”, care a fost
folosit în industria azbocimentului şi în industria textilă de azbest. Exploatat
în Canada, Federaţia Statelor Independente şi Rusia, a fost cel mai
utilizat tip de azbest datorită proprietăţilor sale: rezistenţă la temperaturi
crescute, flexibilitate şi uşurinţa cu care poate fi filat.
1
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Azbestoza

Crocidolitul (azbestul albastru) este un silicat de fier şi sodiu extras

din Africa de Sud, Australia şi Bolivia, din care s-au confecţionat materiale
izolatoare şi ţesături. Datorită formei de ace lungi, crocidolitul este considerat
varietatea cea mai periculoasă de azbest, deoarece se asociază mai frecvent
cu mezoteliomul malign.
Amositul (gruneritul) sau azbestul brun, extras numai în Africa de
Sud, denumit după acronimul de la Asbestos Mines of South Africa, este
un silicat de magneziu şi fier cu fibre scurte şi sfărâmicioase, întrebuinţat
pentru izolaţii termice.
Tremolitul, actinolitul (smaragdite) şi antofilitul au fost utilizate în
construcţii la izolaţii. Antofilitul este un silicat de magneziu cu cantităţi
variate fier, de culoare verzui-brună, cu fibre scurte, exploatat în Finlanda
până în 1970.
Patogenie
- Fibroza- reactie inflamatorie- proces inflamator- cicatrici
- Cancer- proces in mai multe etape- ADN-ul celulelor tinta sufera mutatii genetice
- Toxicitatea, fibrogeneza, carcinogeneza- influentate de doza, tip de fibra, dimensiuni,
durabilitate, compozitie chimica
- Diametrul fibrelor < 3µ- penetreaza membrana celulara
- Lungimea fibrelor < 3µ- fagocitate si translocate in spatiul pleural
- Lungimea fibrelor >5µ- incomplet fagocitate, raman in tesuturi si pot initia sau
sustine cascada de reactii celulare si moleculare

I. Azbestoza pulmonara
Definitie
= pneumoconioza colagena produsa de inhalarea pulberilor de azbest, caracterizata printr- o
fibroza pulmonara interstitiala difuza, progresiva, cu evolutie catre cord pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie si asociata frecvent cu carcinomul bronho- pulmonar .
In RO 2019 - 3 cazuri de azbestoza

Expunerea profesională la fibre de azbest apare în următoarele

circumstanţe:
- extracţia, zdrobirea, măcinarea şi cernerea minereului, precum şi în
timpul operaţiunilor de ambalare şi transport;
- fabricarea şi prelucrarea produselor din azbest-fabricarea azbocimentului,
industria materialelor de fricţiune (garnituri de frâna, ferodouri
etc.), în construcţii navale (izolare termică şi fonică a calei vapoarelor),
în construcţii civile şi industriale (utilizare materiale izolante fonic,
termic, electric şi demolări), în industria ceramică (obiecte sanitare,
plăci), prepararea unor asfalturi speciale, în industria textilă (frânghii,
benzi rulante, costume rezistente la temperaturi ridicate, la coroziune
chimică), sudură cu electrozi de azbest, manipularea talcului (mineral

2
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Azbestoza

care conţine azbest);

- activităţile de tratare şi eliminare a produselor provenite din demolarea
şi îndepărtarea azbestului.
Patogenie
Prima agresiune apare imediat dupa expunere la bifurcatiile ductelor alveolare- celulele epiteliale
tip I in perete (leziune initiala). In urmatoarele 48 h creste numarul macrofagelor si fibroblastilor.
Expunerea cronica determina fibroza peribronsica, apoi difuza. => fibroza interstitiala difuza –
alveolita fibrozanta
Macrofagele invadeaza locul injuriei si elibereaza substante: citochine, fibronectina, procolagen
3, factori de crestere, radicali liberi de oxigen, factori de activare ai plasminogenului.
Susceptibilitatea la azbestoza
 Caracteristici ale cailor aeriene mari care influenteaza clearance- ul fibrelor
 Tesut pulmonar mai ingrosat la expusi
 Expusii cu afectarea preexistenta a cailor aeriene
 Modificari in lavaj
Fiziopatologie
- Fibroza pulmonara asociata cu retentie de corpi azbestozici sau cantitati importante de
fibre de azbest
Manifestari clinice
- Simptome- dispnee expiratorie agravata cu progresia bolii, tuse neproductiva- productiva,
dureri toracice
- Semne- crepitatii fine in campurile latero- inferioare la sfarsitul inspirului, apoi posterior,
degete hipocratice, cianoza, reducerea expansiunii toracice
Investigatii paraclinice si de laborator
 radiografie pulmonara standard- infiltrate reticulo- nodulare difuze, campuri pulmonare
inferioare ca fine ingrosari, opacitati fine, neregulate, tip s, t, u, ingrosari pleurale tip
“sticla mata”, aspect de “fagure de miere”, infiltrate grosolane (interpretata de comisiile
de pneumoconioze din clinicile de medicina muncii)
 radiografie in incidenta oblica anterioara dreapta
 tomografie computerizata si CT cu rezolutie inalta
 spirometrie- sindrom restictiv
 lavaj bronhoalveolar- modificari inflamatorii si fibrogene
 examen sputa, frotiu faringian, secretie lacrimala- corpi azbestozici
 oximetrie
 bronhoscopie
 scintigrafie cu Ga 67- inflamatie
Diagnostic pozitiv – pus de comisia de pneumoconioze
 Anamneza profesionala, date obiective de expunere la fibre de azbest
 Tablou clinic
o Simptome: dispnee expiratorie agravata cu progresia bolii, tuse neproductiva-
productiva, dureri toracice
o Semne : crepitatii fine in campurile altero-inferioare la sfarsitul inspirului, apoi
posterior, degete hipocratice, cianoza, reducerea expansiunii toracice
 Investigatii clinice, paraclinice si de laborator
3
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Azbestoza

Diagnostic diferential
 Fibroza postinfectioasa localizata bazal
 Pneumopatii interstitiale difuze
 Tuberculoza
 Granuloame pulmonare
 Alveolita alergica extrinseca
 Sarcoidoza, berilioza
 Alveolita idiopatica Hamann- Rich
 Alte pneumoconioze
 Bronsita cronica cu bronsiectazii
Evolutie si complicatii
20- 40% din cazuri progreseaza ca boala
Incidenta crescuta a cancerului pulmonar
Complicatii: bronsita cronica, emfizem pulmonar, cord pulmonary cronic = CPC, insuficienta
respiratorie, carcinom bronsic
Tratament
Diagnostic corect
Urmarirea pacientului in timp
Tratamentul corect al complicatiilor
Prevenire
Masuri tehnico- organizatorice
Masuri medicale- cunoasterea riscului, examen medical la angajare, control medical periodic
Examene medicale la angajare, periodic, reluarea activitatii, spontane cu examen clinic,
spirometrie, RPS.

II. Azbestoza pleurala

Pleurezia benigna
Definita de: expunerea la azbest, confirmarea radiologica sau prin toracenteza, absenta altor
cauze, absenta tumorii in urmatorii 3 ani.
Apare la 10-15 ani de la prima expunere la azbest
 Reactie inflamatorie exsudativa nespecifica
 Sub 500 ml lichid
 Asimptomatica 60% cazuri, recurenta 28%
Examen clinic: semne de lichid pleural (matitate, frecaturi).
Evolutie- spontan favorabila sau indica afectiuni maligne pleuro- pulmonare.
Dg- de excludere- radiologic (opacifierea unghiurilor costofrenice), toracenteza, biopsie pleural.
Placile pleurale
 Ingrosari focale neregulate ale pleurei parietale in portiunea submezoteliala.
 Cele mai frecvente manifestari ale expunerii la azbest (in special amfiboli).
Timp de latenta mediu 30 de ani.
4
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Azbestoza

Patogenie- efect direct si indirect (fumat).

Morfopatologic- leziuni fibroase hialine.
Microscopic- straturi de colagen avascular acoperite de un strat subtire de celule mezoteliale.
Clinic- asimptomatice in absenta azbestozei, ambele hemitorace, au progresie limitata
La marginea lor se poate dezvolta mezoteliomul.
Radiologic- initial subtiri, ascutite, discrete opacitati rotunde asezate pe pleura parietala,
suprafata neteda sau neregulata, albe sau gri, OAD (radiografie in incidenta oblica aterioara
dreapta) creste incidenta pana la 50%.
CT prezintă o sensibilitate şi specificitate de 95- 100% arata modificarile precoce, placile
mai putin definite.
Pahipleurita
Afecteaza pleura viscerala si unghiurile costofrenice
Patogenic- dispozitia fibrelor in parenchimul subpleural, in relatie directa cu fibroza.
Rezulta din: confluarea placilor pleurale, extensia fibrozei subpleurale, sechela a pleureziei
benigne.
Clinic- dispnee in expir, tuse seaca iritativa.
Nu este specifica expunerii la azbest (TBC, chirurgie toracica, traumatisme, medicamente)
Rx- opacitate pleurala continua, suprafata neteda, > 25%, cu rotunjirea unghiului diaphragmatic.
CT- ingrosari pleurale > 8/5/3 cm.
Atelectazii rotunde
Atelectaziile rotunde se formează în momentul în care
pleura parietală sau viscerală îngroşată comprimă parenchimul subiacent
şi determină o masă nodulară vizibilă radiologic.;
- asimptomatice;
- Rx- opacitate pleurala suspectata ca tumora;
- leziuni rotunde cu diametru intre 2- 7 cm;
- localizare bazala;
- linii curbe extinse spre hil;
- localizare intrapulmonara;
- ingrosari pleurale adiacente;
- separate de diafragm prin tesut pulmonary;
- rata mica de progresie;
- identificarea se face pe incidenta oblica.
Diagnostic- biopsie sau CT, bronhoscopie.

Bibliografie selectiva
- Naghi E.- Patologia profesionala a aparatului respirator- Editura Universitara “Carol
Davila” Bucuresti, 1997
- Toma I.- Medicina muncii- Editura Sitech, Craiova, 2004
- Cocarla A.- Medicina ocupationala- Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”
Cluj- Napoca, 2008
- Bogdan M. A.- Pneumologie, Editura Universitara “Carol Davila” Bucuresti, 2009

5
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra