Functiile de nutriţie

Realizeaza schimburile de substante dintre organism si mediu, precum şi transformările din

interiorul organismului
-cuprind procesele: digestie, respiratie, circulatie, excretie
Sistemul digestiv

Sistemul digestiv este alcătuit din:

1.tub digestiv –
-
-
-
-
-
2.glande anexe – salivare: parotide, sublinguale, submandibulare
-
- glandă mixtă, situat inapoia stomacului, secretă sucul pancreatic
 Digestia bucală şi gastrică

Digestia = totalitatea transformarilor fizice, mecanice, chimice suferite de alimentele ingerate până la
substanţe simple solubile numite nutrimente.
Transformările chimice au loc cu ajutorul enzimelor =componente ale sucurilor digestive care
actioneaza asupra unor substraturi alimentare:
proteine – enzime proteolitice
lipide – enzime lipolitice
glucide – enzime glicolitice

Digestia bucală cuprinde transformări:

• mecanice - masticatia (taierea, zdrobirea şi maruntirea alimentelor solide)
• fizice ( înmuierea şi dizolvarea unor substante in saliva)
• chimice  sub actiunea salivei - un lichid transparent,
- contine apă , substante minerale si organice: → bol
- lizozim cu actiune antibactericidia alimentar
- enzima glicolitica –
amilaza salivară  transformă amidonul în maltoză

Deglutitia = proces mecanic, totalitatea proceselor prin care bolul alimentar ajunge în stomac.
- are 3 timpi: bucal, faringian, esofagian

Digestia gastrică
= cuprinde activitatea secretorie si motorie

I.ACTIVITATEA SECRETORIE
Sucul gastric - lichid incolor
- alcatuit din -apa, saruri minerale
- HCl impiedică alterarea alimentelor, activeaza enzimele gastrice
- substante organice – enzime:

Proteolitice: pepsina transforma proteinele în PEPTONE

Lipolitoce :lipaza gastrica transformă lipidele în ACIZI GRASI si GLICEROL

II.ACTIVITATEA MOTORIE
Este asigurata de 2 tipuri de contractii:
• Contractii tonice prin care stomacul se umple cu alimente.
• Contractii peristaltice prin care alimentele se amesteca cu sucul gastric.

Activitatea secretorie + activitatea motorie → CHIM GASTRIC → trece fractionat in intestinul

subtire
Digestia intestinală
-este rezultatul acţiunii secretorii şi motorii a intestinului subţire

Activitatea secretorie cuprinde bila, sucul pancreatic şi sucul intestinal

Bila (fierea) este produsă de ficat, se varsă în duoden

-nu conţine enzime
-are pigmenţi biliari, săruri biliare cu rol în emulsionarea grăsimilor, absorbţia grăsimilor din
intestine, activarea enzimelor lipolitice

Sucul pancreatic este secretat de partea exocrină a pancreasului se varsă in duoden

-contine : apă, substante anorganice (bicarbonatul care neutralizează chimul gastric), substante
organice ( enzime)
-enzimele proteolitice: tripsina, chimotripsina, caroxipeptidaze, elastaza - transformă
peptonele în di şi tripeptide
Lipolitice -lipaza pancreatrică transformă lipidele în acizi graşi şi glicerol
Glicolitice- amilaza pancreatică care transformă amidonul crud în maltoză

Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale

contine : apă, substante anorganice (bicarbonatul care neutralizează chimul gastric), substante
organice ( enzime, mucus)
-enzimele proteolitice: peptidaze - transformă di şi tripeptide în aminoacizi
Lipolitice -lipaza intestinală transformă lipidele în acizi graşi şi glicerol
Glicolitice- dizaharidazele care transformă maltoza în glucoză, fructoză

Activitatea motorie
-contracţii tonice
-contracţii peristaltice, circulare care se propagă de-a lungul intestinului spre colon
-contracţii segmentare, inelare amestecă chimul gastric cu sucurile digestive şi transportă
conţinutul intestinal spre colon
In urma activitatii secretorii şi motorii a intestinului subţire, chimul gastric se transformă în chil
intestinal.
Absorbţia intestinală= procesul prin care nutrimentele trec prin peretele tubului digestiv în
sânge şi limfă. Adaptări ale mucoasei intestinale:
-epiteliu unistratificat
-fibre musculare netede
-vilozitati intestinale cu capilare sanguine şi limfatice
-enterocite cu cili la polul apical.
Absorbţia se face prin următoarele mecanisme:
-pasive(fără consum de energie) – substanţele trec de la concentraţie mai mare la concentraţie
mai mica - difuziune
-active (cu consum de energie) furnizat de ATP
-prin vezicule de pinocitoză
Absorbţia proteinelor
-aminoacizii se absorb pasiv în sânge, iar proteinele sub formă de vezicule de pinocitoză
Abosrbţia lipidelor
-glicerolul se absoarbe pasiv în sânge
-acizii graşi se absorb după ce se combină cu sărurile billiare formând micelii hidrosolubile
- acizii graşi cu lanţ scurt (12 atomi de C) sunt tranportaţi pasiv în sânge
- acizii graşi cu lanţ lung (peste 12 atomi de C) se combină cu glicerolul rezultă trigliceride, care
trec în limfă şi alcătuiesc chilomicroni ( trigliceride, fosfolipide, colesterol, proteine)
Absorbţia glucidelor
-pasiv: riboza -activ: fructoza, glucoza, galactoza
Absorbţia apei şi electroliţilor (ionilor)
-apa se absoarbe pasiv -Na+- activ în intestinul subţire
-Ca2+- activ, în prezenta vitaminei D -Fe2+- activ, în prezenta vitaminei C
Absorbţia vitaminelor
-liposolubile (A,D,E,K) se absorb pasiv sub formă de micelii
-hidrosolubile (B1,B2, B6)-activ în sânge.
 Organe în Sucul digestiv Glucide Proteine Lipide
care are loc
digestia
Enzima……………….
transforma amidonul
preparat în……………

Enzima…………… Enzima ……………

Intestin Ficat –
subţire
Pancreas- Enzima……..transforma Enzima…………… Enzima……………
amidonul crud în
…………..

Suc intestinal Enzima…………… Enzima…………… Enzima……………

Acizi graşi
Nutrimente Glucoza aminoacizi glicerol

Daţi exemple pentru cele 4 procese care au loc în sistemul digestiv:

Secreţia-
Digestia-
Mişcarea-
Absorbţia-
 Fiziologia intestinului gros
Intestinul gros îndeplineşte următoarele funcţii:
1.Activitatea secretorie- mucus, potasiu
2.Activitatea de absorbţie- se absoarbe apa- pasiv, iar Na activ
3.Activitatea motorie cuprinde mişcări:
-segmentare, staţionare, peristaltice
-în masă cu efect de propulsare a materiilor fecale
4.Procesul de fermentaţie -flora bacteriană aerobă degradeaza glucidele în acizi şi gaze
5.Procesul de putrefacţie realizat de flora bacteriană anaerobă care degradează proteinele în
amoniac şi amine care sunt duse la ficat pt detoxifiere
6.Defecaţia= procesul de eliminare a materiilor fecale.

Notiuni de igienă şi patologie a sistemului digestiv

Boala Cauza Simptome Prevenire

Caria dentară -bacterii -pungă de puroi la rădăcina -spălarea pe dinţi după
dintelui fiecare masă
Stomatita -virus, -inflamarea mucoasei bucale - spălarea pe mâini
-bacterii -greutate în masticaţie, înainte de masă, după
-roşeată folosirea toaletei
Enterocolita -virus, - inflamaţii ale mucoasei - spălarea legumelor şi
-bacterii, intestinului subţire a fructelor
antibiotice -greaţă, voma
-dureri abdominale
- diaree, febra
Ciroza hepatica -infecţii repetate -boala cronica prin care se -evitarea consumului
-hepatita cronica distruge parenchimul ficatului exagerat de alcool,
-alcool -oboseala, greaţă condimente, tutun
-mărirea ficatului

Litiaza biliara -creşterea -prezenta unor pietre in -reducerea consumului

concentraţiei de vezica sau canalul biliar de grăsimi
săruri în bilă -greaţă, vărsături
- febră, icter
Pancreatita -alcool - inflamaţii ale pancreasului
-infecţii -greaţă, vărsături
-slăbire
 Grupele sanguine
-pe hematii există proteine numite aglutinogene (antigene) A, B şi D
- în plasma sângelui există proteine numite anticorpi (aglutinine) alfa, beta
SISTEMUL ABO
Grupa sanguină Aglutinogen Aglutinina Donează Primeşte
OI - Alfa, beta Donator universal OI
AII A Beta AB IV, AII OI ,AII
BIII B Alfa ABIV, BIII OI, BIII
ABIV A,B - AB IV Primitor universal
Regula transfuziei- aglutinogenul donatorului să nu se întâlnească cu aglutinina primitorului
Inlănţuirea aglutinogen cu aglutinina corespunzătoare (A-alfa, B- beta) produce reacţia antigen-
anticorp care determină hemoliza hematiilor.
Schema de compatibilitate în sistemul ABO

SISTEMUL RH
Grupa sanguină Aglutinogen Aglutinină antiD Donează Primeşte
Rh+ D - Grupele ABO Grupele ABO
compatibile cu Rh+ compatibile Rh+ şi Rh-
Rh- - - Grupele ABO Grupele ABO
compatibile Rh+ şi Rh- compatibile cu Rh-

Importanţa cunoaşterii Rh - Prin trasfuzii repetate cu sânge Rh+ la persoane cu Rh- se produc anticorpi
antiD care determină hemoliza hematiilor.
In cazul mamei Rh-, iar tată Rh+, copiii moştenesc Rh-ul tatălui. Prima
sarcină decurge normal, la sarcinile următoare apar accidente de incompatibilitate.

Imunitatea

-capacitatea organsimului de a recunoaşte şi neutraliza particule sau celule străine acestuia.

Antigenul-substanţă străină care pătrunsă în organism declanşează producerea de anticorpi.
Tipuri de imunitate
1.Imunitate nespecifică (înnăscută) - există la toti oamenii
-se realizează prin mecanisme umorale(lizozim din saliva) şi celulare (fagocitozaprocesul de capturare şi
digerare a microorganismelor pătrunse în corp)
2. Imunitate specifică (dobândită)
-apare în urma contactului cu agenţii patogeni, este realizată de limfocite
-este de 2 tipuri
Imunitate dobândită natural pasiv prin transfer de anticorpi placentar sau din laptele matern,
activ în urma unor boli.
Imunitate dobândită artificial –activ prin vaccinare (introducerea în corp a unor agenţi patogeni morţi
care determină producerea de anticorpi, ), durează 1-7 ani,
pasiv prin seruri cu anticorpi gata formaţi, durează 2-3 săptămâni.
 PROBLEME
1.La spitalul de urgenţă este adus un bolnav care va fi supus unei intervenţii chirurgicale. Acesta are nevoie de
transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Analiza sângelui bolnavului evidenţiază prezenţa pe suprafaţa hematiilor a
ambelor tipuri de aglutinogene/antigene. În spital există rezerve de sânge aparţinând următoarelor grupe: A, B şi O.
Stabiliţi următoarele:
a) grupa de sânge a bolnavului care are nevoie de transfuzie;
b) aglutinina/anticorpul din plasma sângelui cu grupa A;
c) un exemplu de grupă de sânge care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de sânge ale
spitalului; motivaţi răspunsul dat;
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice
biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

2.La un spital judeţean de urgenţă sunt aduşi doi bolnavi care vor fi supuşi unor intervenţii chirurgicale. Aceştia au
nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Analiza sângelui bolnavilor evidenţiază, la unul dintre ei, prezenţa
pe suprafaţa hematiilor a ambelor tipuri de aglutinogene/antigene, iar la celălalt prezenţa, în plasma sanguină, a
aglutininei/anticorpului β. La spital au ajuns donatori cu următoarele grupe de sânge: AB, B şi O. Stabiliţi
următoarele:
a) grupele de sânge ale bolnavilor care au nevoie de transfuzie;
b) aglutinogenul/antigenul de pe suprafața hematiilor din sângele unei persoane cu grupa B;
c) grupa sanguină a unui donator comun pentru cei doi pacienţi; motivaţi răspunsul dat.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice
biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o

3.La secţia de primiri urgenţe a unui spital sunt aduse mai multe persoane care au fost implicate într-un accident de
circulaţie. Două dintre aceste persoane, cu traumatisme multiple, sunt supuse unor intervenţii chirurgicale. Acestea
au nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Spitalul are rezerve de sânge aparţinând grupelor O şi Rh
negativ, A şi Rh pozitiv, respectiv B şi Rh pozitiv. Ştiind că una dintre persoane are grupa sanguină A şi Rh negativ,
iar cealaltă persoană are grupa sanguină B şi Rh pozitiv precizaţi următoarele:
a) aglutinogenul/antigenul şi aglutinina/anticorpul din sângele persoanei cu grupa A;
b) grupa/grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de sânge ale spitalului,
comună pentru cele două persoane; motivaţi răspunsul dat;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului
Rh.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii ştiinţifice specifice
biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

4.O persoană cu grupa sanguină B şi Rh pozitiv este supusă unei intervenţii chirurgicale. Este necesară realizarea
unei transfuzii cu o cantitate mică de sânge. În spital există rezerve de sânge aparţinând următoarelor grupe: B şi Rh
negativ, AB şi Rh pozitiv, O şi Rh negativ. Precizaţi:
a) grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de sânge ale spitalului; motivaţi
răspunsul dat;
b) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului
ABO;
c) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică grupei sanguine B.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
 Activitatea cardiacă
Inima
-situată în cavitatea toracică, între cei 2 plămâni, cu vârful spre stânga
-are 4 camere: 2 atrii şi 2 ventricule
-atriul şi ventriculul de pe aceeaşi parte comunică prin orificiul atrioventricular prevăzut cu valvule
-peretele inimii este format din 3 straturi: epicard, miocard şi endocard.
Miocardul (muşchiul inimii) conţine 2 tipuri de celule: contractile şi modificate care alcătuiesc ţesutul
excitoconductor (nodal)
Tesutul excitoconductor este format din:
-nodul sinoatrial se află în peretele atriului drept, în vecinătatea orificiului venei cave superioare.
Frecvenţa descărcărilor este 70-80/minut.
-nodul atrioventricular se află în partea inferioară a septului interatrial . Frecvenţa este 40/minut.
-fasciculul Hiss pleacă din nodulul atrioventricular, se împarte în 2 ramuri care merg în ventricule
formând reţeaua Purkinje. Frecvenţa descărcărilor este 25/minut.

Tesutul nodal – dispozitia in inima

Proprietăţile miocardului
1.Automatism (ritmicitate) – capacitatea celulelor miocardice de a se contracta ritmic datorită
impulsurilor primate de la ţesutul excitoconductor.
2.Conductibilitatea-conducerea potenţialului de acţiune în întreg miocardul.
3.Excitabilitatea-proprietatea celulelor miocardice de a răspunde la stimuli prin potenţiale de
acţiune
4.Contractilitatea- proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiunie între capetele fibrelor
sale
Contracţiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările diastole.
 Ciclul cardiac
-format dintr-o sistolă şi o diastolă, cu durata de 0,8sec pentru 70 contractii/minut.
ATRII
 Sistola atrială – 0,1sec, determină trecerea sângelui din atrii în ventricule.
 Diastola atrială - 0,7sec, urmează după sistola atrială.
VENTRICULE
 Sistola ventriculară – 0.3sec, urmează după sistola atrială
-faza izovolumetrică în care presiunea intraventriculară creşte şi se închid valvulele atriovetriculare
(Zgomotul Z1)
-faza de ejecţie în care presiunea intraventriculară continua să crească şi se deschid valvulele
semilunare de la baza arterei aorte şi pulmonare. Sângele este evacuate din ventricule
 Diastola ventriculară - 0,5sec, urmează după sistola ventriculară
-se închid valvulele semilunare (zgomtul Z2) (împiedică întoarcerea sângelui în ventricule) şi se deschid
valvulele atriovetriculare
Diastola generală - 0,4sec, atriile şi ventriculele se relaxează. Durează de la sfârşitul sistolei ventriculare
pănă la începutul sistolei atriale din ciclul cardiac următor.
Inima nu oboseşte, deoarece durata diastolei este mai mare ca a sistolei, există diastola general.

Manifestări acustice
Zgomotul sistolic Z1- prelungit cu tonalitatea joasă, provocat de închiderea valvulelelor atriovetriculare
Zgomotul diastolic Z2-scurt, ascuţit, provocat de închiderea valvulelor semilunare

Manifestări mecanice
Pulsul arterial – rezultatul undei determinate de distensia pereţilor arterei aorte, datorită evacuării
bruşte a sângelui din ventriculul stâng. Se măsoară prin comprimarea unei artere pe un plan osos.
Socul apexian –se percepe ca o lovitură a vârfului inimii, în timpul sistolei.

Parametrii funcţionali ai activităţii cardiace

1.Frecvenţa cardiacă (FR)- numărul de contracţii ale inimii pe minut (70).

2.Debitul sistolic (DS) - cantitatea de sânge expulzată de ventricule la fiecare sistolă(70-90ml)
3.Debitul cardiac (DC)- cantitatea de sânge expulzată de inimă într-un minut DC= FR X DS = 5.6 l
-creşte în efort fizic, sarcina, febră.
4.Tensiunea arterială- fortă exercitată de coloana de sânge asupra pereţilor vaselor prin care circula.
-are o valoare maximă de 120-140mm Hg şi o valoare minima de 70-80mmHg. Se măsoară la nivelul
arterei brachiale cu tensiometrul.
 Circulaţia sângelui
1.Circulaţia mare (sistemică)
- din ventriculul stâng pleacă artera aorta care transportă sânge cu O 2 şi substanţe nutritive la celule
-la nivelul capilarelor sângele cedează O şi nutrimentele şi preia CO şi substanţele nefolositoare care se
întorc la inimă prin cele 2 vene cave în atriul drept
Ventricul stâng artera aortă celule vene cave atriul drept
Sânge cu O 2 Sânge cu CO 2
Incepe din ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu oxigen si substante
nutritive in tot corpul.La nivelul celulelor sangele din capilare cedeaza oxigenul si substantele nutritive,
incarcandu-se cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare.Sangele cu dioxid de
carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare este adus la inima, in atriul drept, prin doua vene
cave.

2.Circulaţia mica (pulmonară)

Ventricul drept artera pulmonară plămâni vene pulmonare atriul stâng
Sânge cu CO 2 Sânge cu O 2

Incepe din ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare care duce sangele cu dioxid de
carbon la plamani.Trunchiul arterei pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si
dreapta, care se ramifica in interiorul plamanului corespunzator.
La nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon (care va fi eliminat prin
expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen.Sangele cu oxigen este adus la inima in atriul stang prin
patru vene pulmonare.

Notiuni de igienă şi patologie a sistemului circulator

Boala Cauza Simptome Prevenire

Cardiopatia ischemică- -consum mare de Dureri in regiunea inimii -regim echilibrat de
scăderea vascularizaţiei grăsimi Senzatie de constrictie activitate,
inimii -aterosleroza -evitarea consumului
Hemoragii-scurgeri de -traumatisme, leziuni Transpiratie exagerat de alcool,
sânge în afara Senzatie de sete cafea, tutun,
sistemului circulator Hipotensiune -evitarea
Pot fi interne şi Respiratie accelerata sedentarismului,
Externe -efectuarea de
exercitii fizice,
Leucemia-cresterea -activitatea anormală a Febra -controlul greutăţii.
numărului de globule ţesuturilor care produc Splina si ficatul se maresc
albe leucocite Sangerari de nas
anemie
Anemie –scăderea -răni, avorturi, Paloarea pielii
numărului de globule -infecţii, accidente Slăbiciune
roşii Ameţeală
 Fisa de activitate

1.Identificaţi pe desen sistola atriala, sistola ventriculară şi diastola generală.

2. Calculati timpul diastolei generale stiind că sistola atrială durează 0.1, sistola ventriculară 0.3 , iar
ciclu cardiac 0.8s. Reprezentanţi acesti timpi pe graficul de mai jos prin hasurare.

Atriu
Ventricul

3. Calculaţi debitul cardiac al unei persoane ştiind că frecvenţa cardiacă este 70 contracţii/minut, iar
debitul sistolic 80ml sânge.

4.Stabiliti o asemanare si o deosebire intre venele cave si venle pulmonare.

5.Precizati 3 caracteristici ale imunitatii nespecifice .
6.Construiti 4 propozitii, cate 2 cu fiecare expresie: proprietatile miocardului
Ciclul cardiac

Sistemul respirator-reactualizare
 Respiraţia

-procesul prin care la nivelul celulei, are loc in prezenta oxigenului, oxidarea substanţelor organice , cu
eliberare de energie, CO2 şi apă: Hrană + O2→Energie+CO2 +H2O

- organele care participă la schimbul de gaze dintre mediu şi corp alcătuiesc sistemul respirator:
 Căi aeriene:fose nazale, faringe, laringe, trahee, 2 bronhii principale
 Plamânii cu alveola pulmonară – la nivelul căreia are loc schimbul de gaze.

Ventilaţia pulmonară
-împrospătarea aerului, schimbul de gaze dintre mediu şi corp. Cuprinde 2 procese:
 Inspiraţia -proces activ – muşchii intercostali externi şi diafragma se contractă→volumul cutiei
toracice se măreşte→volumul plămânilor se măreşte→presiunea intrapulmonară scade cu 2-
3mmHg→aerul intră în plămâni

La inspiraţia forţată participă muşchii sternocleidomastoidieni, pectorali şi dinţaţi.

 Expiraţia-proces pasiv –muşchii intercostali externi şi diafragma se relaxează→ cutia toracică şi
plămânii revin la volumul iniţial→ presiunea intrapulmonară screştecu 2-3mmHg→aerul este
eliminat.
In efort fizic, expiratia este activă, se contractă muşchii accesori: abdominali, intercostali interni.

Volume şi capacităţi respiratorii

Volumul curent VC=500ml- V de aer inspirit şi expirat în stare de repaus.
Volumul inspirator de rezervă VIR=1500ml – V maxim de aer care poate fi inspirit la sfârşitul unei
inspiraţii de repaus
Volumul expirator de rezervă VER=1500ml V maxim de aer care poate fi expirat la sfârşitul unei expiraţii
de repaus
Capacitatea vitală CV=VC+VER+VIR, diferă în funcţie vârstă, sex, înălţime
-V de aer ce poate fi scos din plămâni printr-o expiraţie forţată după o inspiraţie maximă
Volumul rezidual VR+1500ml-V de aer ce rămâne permanent în plămâni
Capacitatea pulmonară totală CPT = VC+VIR+VER+VR sau CPT=CV+VR
Capacitate inspiratorie CI=VC+VIR
Frecvenţa respiratorie- 16 respiraţii/min la bărbaţi şi 18 respiraţii/min la femei
Debit ventilator de repaus – cantitatea de aer care pătrunde în plămâni într-un minut în condiţii de
repaus DV=VCxFR

Probleme

1.a)Aflați capacitatea vitală a unui sportiv în următoarele condiții:

-volumul curent este de 500 ml;
- CPT are valoarea 5500 ml;
-volumul rezidual este de trei ori mai mare decât volumul current.
b) Calculati debitul ventilator de repaus.

2.Calculati capacitatea vitala si VER a unei persoane stiind ca:

-in urma unei inspiratii fortate persoana introduce ,peste volumul curent 2000 ml de aer
-volumul rezidual este de 1500 ml de aer;
- volumul curent este 500ml;
-capacitatea pulmonara totala este de 5500 ml aer.

3.Calculati volumul inspirator de rezerva si capacitatea vitala a unei persoane ,stiind ca;
-capacitatea pulmonara totala este de 5500 ml aer;
- volumul curent este 500ml;
-in urma unei expirate fortate persoana elimina 1500 ml ;
-volumul rezidual este 1500ml.

4.Stabiliti o asemanare si o deosebire intre inspiratie si expiratie.

5.Precizati 3 caracteristici ale inspiratiei.
6.Construiti 4 propozitii, cate 2 cu fiecare expresie: ventilatia pulmonara
volume si capacitati respiratorii
 Schimburile de gaze respiratorii şi transportul acestora
Cuprind 3 etape:

1.Etapa pulmonară- schimbul de gaze dintre aerul din alevolele pulmonare şi sângele din capilare.
-se realizează la nivelul membranei alveolo-capilară formată din : endoteliu capilar, interstiţiu pulmonar,
epiteliu alveolar şi lichid tensioactiv.
-se face datorită diferenţei de presiune
gaz Aer alveolar Sânge capilar
Oxygen 100 mmHg 40mmHg
Dioxid de carbon 40mmHg 47mmHg

-O2 trece din aerul alveolar în sângele capilar, iar CO 2 se va deplasa invers.

2.Etapa sangvină
-transportul gazelor respiratorii prin sânge
-transportul O2 se face sub 2 forme:dizolvat în plasmă şi în combinaţie cu hemoglobina (oxihemoglobina)
-transportul CO2 se face: dizolvat în plasma, în combinaţie cu hemoglobina (carbohemoglobina), sub
formă de bicarbonaţi de Na şi K

3.Etapa celulară (tisulară)

-schimbul de gaze dintre sângele capilar şi celule prin intermediul lichidului interstiţial
-O2 trece din capilare, de la o presiune mare, în lichidul interstitial, de aici în celule, la o presiune mica
-CO2 trece din celule, de la o presiune mare, în lichidul interstitial, de aici în capilare, unde presiunea
este mică
-în celule (mitocondrii) au loc procese de oxido-reducere, prin care substanţele organice sunt oxidate ,
rezultând energie, CO2 şi apă.

Notiuni de igienă şi patologie a sistemului respirator

Boala Cauza Simptome Prevenire

Gripa -virus gripal Dureri musculare -călirea organismului,
Febra, dureri de cap -evitarea fumatului pasiv
Fibroza pulmonară- -tumori maligne Insuficienţă respiratorie sau activ,
dezvoltarea exagerată -bronşită cronică, şi cardiacă -evitarea friului,
a ţesutului conjuctiv TBC aglomeraţiilor
din plămâni -iradiere -efectuarea de exercitii
Emfizem pulmonar- -bronşită cronică, Tuse fizice,
acumularea de aer în TBC Torace globulos -alimentaţie bogată în
ţesutul pulmonar -instrumentişti, Scade elasticitatea vitamine.
interstiţial sticlari pulmonară
Fisa de activitate
Analizeaza diagramele de mai jos si explica etapele schimburilor de gaze
1.ETAPA PULMONARĂ

2.Etapa sangvina – oxigenul circula

- dioxidul de carbon circula sub forma de

3.Etapa celulara (tisulara)

RESPIRATIA PULMONARA cuprinde 2 timpi: …………………………… proces activ si …………………………

proces pasiv.
RESPIRATIA CELULARA asigura ………………………………….. la nivel celular pentru eliberare de
…………………si ………………………………
Sistemul excretor – Reactualizare
 1.Asociați organul cu funcția indeplinita: zona corticala; ureter; vezica urinara; venă renală;
uretra; capsulă; medulara; pelvisul renal; artera renală; sfincter, nefron

Organ Functie
Transportă urină de la vezica urinară la exteriorul
corpului
Transportă sânge neoxigenat departe de rinichi
Regiunea interioară a rinichiului
Muschi care se deschide pentru a permite urinei sa fie
eliminate din vezica urinara
Regiunea exterioară a rinichiului
Transportă sânge oxigenat la rinichi
Partea de rinichi care colectează urina înainte de a
trece în jos ureter
Invelis fibros din jurul rinichiului
Tubul care transportă urina departe de rinichi
Stochează urina înainte de a fi scoasă din organism
Transformă sângele în urină

2.Adăugați componentele rinichiului 3.Adăugați componentele nefronului

Coloreaza după este indicat. :capsulă- turcoaz; Tub colector; ansa Henle; tub contort distal;
artera renală – roșu; venă renală – albastru; glomerul renal; tub contort proximal; capsula
cortexul - maro; zona medulara - roz; pelvis - Bowman;
galben; ureter – verde; piramide – violet

FORMAREA URINEI

-are loc la nivelul nefronilor si se realizeaza in 3 etape: ultrafiltrarea glomerulara, reabsortia tubulara
si secretia tubulara
1.Ultrafiltrarea glomerulara
-se realizeaza la nivelul corpusculului renal Malpighi; consta in trecerea unei mari cantitati de apa, ioni si
substante toxice din capilarele glomerului vascular in capsula Bowman.
-se formeaza urina primara care este o plasma deproteinizata (lipsita de proteine).

2.Reabsortia tubulara
-se realizeaza la nivelul tubului urinifer; consta in trecerea substantelor utile din urina primara in
capilarele peritubulare care inconjoara tubul urinifer.
-se face in doua moduri:
a) activ (cu consum de energie) sunt recuperate glucoza, aminoacizii,
b) pasiv (fara consum de energie) prin care sunt recuperate apa, ureea

3.Secretia tubulara
-se realizeaza la nivelul tubului urinifer si este procesul invers reabsortiei tubulare.Consta in trecerea unor
substante toxice din capilarele peritubulare in tubul urinifer.
- se face in doua moduri:
a) activ pentru ionii de H+ si K+, acidul uric, unele medicamente
b) pasiv pentru amoniac si uree
In urma reabsortiei si secretiei tubulare rezulta urina finala.
Urina finala contine:
- 95% apa
- 5% substante dizolvate: 2% saruri minerale (cloruri,carbonati) si 3% substante organice (uree, acid uric).
Volumul de urina produsa de rinichi in 24 de ore se numeste diureza

ELIMINAREA URINEI

Procesul de eliminare a urinei se numeste mictiune. Este un act reflex declansat de acumularea a 150-200
ml de urina in vezica urinara.
Stimularea S.N. simpatic are ca efect relaxarea muschiului vezical→ scaderea presiunii
intravezicale →contractia sfincterului vezical intern ( simpaticul inhiba mictiunea)
Stimularea S.N parasimpatic are ca efect contractia muschiului vezical → relaxarea sfincterului
vezical intern.Stimularea parasimpaticului permite eliminarea urinei.
Scoarta cerebrala controleaza sfincterul vezical extern, de aceea mictiunea poate fi amanata pana cand
conditiile permit.

Indica:
a)cele 3 etape de formare a urinei
b) locul de desfasurare
c) 2 tipuri de substante implicate

NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE A SISTEMULUI EXCRETOR

Boala Cauza Manifestare Mod de prevenire

CISTITA- inflamatie a -infectii -dureri la nivelul vezicii -respectarea regulilor de
mucoasei vezicii microbiene urinare, igiena intima,
urinare - urinari dese, dureroase, -evitarea expunerii la frig, in
- hematurie (sange in special a zonei renale
urina), urina tulbure.
NEFRITA - inflamatia infectii -dureri lombare intense, -respectarea regulilor de
tesutului renal microbiene sau tulburari urinare, igiena intima, evitarea
interstitial virale. -febra si frisoane abuzului de medicamente.
GLOMERULONE- infectii -dureri lombare, -respectarea regulilor de
FRITA- inflamatia microbiene -oboseala musculara igiena intima, evitarea
glomerulilor renali. rapida. abuzului de medicamente.

Sistemul excretor-aplicatii
1.Completati spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare:
Sistemul excretor este alcatuit din:…………………….. si…………………
Nefronul este format din ……………………….si………………………………..
2.Asociați componenta cu funcția indeplinita:
Tub colector; ansa Henle; tub contort distal; glomerul renal; tub contort proximal; artera renala; capsula
Bowman; antidiuretic / ADH.

Organ Functie
Transportă sânge la rinichi
Hormonul care este implicat în producerea de urină concentrată
Structura în formă de cupă prin care partea fluidă a sângelui este filtrată
Ghem de capilare care transportă sangele
În cazul în care hidrogenul și ionii de potasiu sunt secretate în urină
Glucoza, sărurile, apa și aminoacizii sunt reabsorbite în capilarele
sanguine
Porțiunea buclată a tubului, care ajuta la concentrarea urinei
Majoritatea apei este extrasa din urină

4.Incercuiti substanțele din lista de mai jos:

a)care nu se găsesc în lichidul filtrat prin capsula Bowman
apă; clorură de sodiu; globule roșii din sânge; glucoză; aminoacizi; proteine; uree; globule albe din sânge
b)care NU se găsesc în urina unui om sănătos
hormon antidiuretic; apă; uree; globule roșii din sânge; mucus; glucoză; proteine; clorură de sodiu;
globule albe din sânge

5.În mod normal, toata glucoza este reabsorbita din urina. În cazul în care glucoza se găsește în urină de
ce boala ar putea un suspect ?

6.Stabiliti o asemanare si o deosebire intre urina primara si finala.

7.Precizati 3 caracteristici ale urinei finale.
8.Construiti 4 propozitii, cate 2 cu fiecare expresie: formarea urinei
Elemente de igiena si patologie ale
sistemului excretor

Reproducerea este functia organismului prin care se asigura perpetuarea speciei.

Sistemul reproducator masculin

Este alcatuit din: organe genitale interne (testiculele, cai spermatice, glande anexe) si organe
genitale externe (penisul).
1.Testiculele (gonadele masculine)
Sunt organe pereche situate in scrot, alcatuite din lobuli testiculari.
Lobulii testiculari contin: tubi seminiferi contorti, care produc spermatozoizi; celule interstitiale
Leydig care secreta hormonul sexual masculin numit testosteron.
2.Caile spermatice sunt
a) Caile intratesticulare sunt: tubii drepti si reteaua testiculara.
b) Caile extratesticulare sunt: canalele eferente, canalul epididimal, canalul deferent, canalul
ejaculator si uretra cale eliminarea urinei si a lichidului seminal)

3.Glandele anexe
a) Veziculele seminale sunt glande pereche, situate posterior fata de vezica urinara.Secreta un
lichid cu rol in nutritia (hranirea) si transportul spermatozoizilor.
b) Prostata -o glanda, situata sub vezica urinara.Secreta lichid care intra in constitutia spermei.
4.Penisul este un organ genital si urinar.

FUNCTIILE TESTICULELOR
Testiculele sunt glande mixte cu functie exocrina si endocrina.
I.Functia exocrina consta in spermatogeneza: un proces prin care se modifica spermatogonia
(celula nediferentiata) pana la formarea spermatozoizilor.Spermatozoidul este o celula sexuala
masculina haploida (un singur set de cromozomi).Pot fi cu cromozomi ai sexului X sau Y
2.Functia endocrina consta in secretia de testosteron.
Sistemul reproducator feminin

Este alcatuit din: organe genitale interne (ovarele, trompele uterine, uterul, si vaginul) si organ
genital extern (vulva).
1.Ovarele (gonadele feminine)
-sunt organe pereche situate in pelvis, de o parte si alta a uterului.Sunt formate din doua zone:
a) Zona medulara -partea centrala a ovarului; alcatuita din tesut conjunctiv, vase de sange, nervi

b) Zona corticala este situata la exteriorul celei medulare si are foliculii ovarieni (sunt
formatiuni veziculare din care se dezvolta ovulul).
Ovarul trece in cursul a 28 de zile printr-o serie de transformari care alcatuiesc ciclul ovarian.
Ciclul ovarian are trei faze:
1.Faza foliculara consta in cresterea si maturarea unui folicul ovarian
2.Ovulatia consta in ruperea folicului ovarian matur si expulzarea ovocitului II care va fi captat
de trompa uterina.
3.Faza luteala consta in transformarea folicului ovarian matur in corp galben care secreta
hormonii estrogeni si progesteron.Daca ovulul nu a fost fecundat corpul galben se transforma in
corp alb (zona cicatriceala).

2.Trompele uterine sunt conducte pereche, situate intre ovar si uter.Au rolul de a capta si de a
conduce spre uter ovocitul II.
3.Uterul este organ cavitar nepereche, situat in pelvis (bazin), intre vezica urinara si rect. Este
captusit de mucoasa uterine, care trece in cursul a 28 de zile printr-o serie de transformari care
alcatuiesc ciclul uterin.
Ciclul uterin se suprapune peste ciclul ovarian si are trei faze:
 1.Faza menstruala consta in eliminarea stratului superficial al mucoasei uterine, impreuna cu o
anumita cantitate de sange; aceasta faza dureaza 3-4 zile.
2.Faza proliferativa consta in dezvoltarea si ingrosarea mucoasei uterine; aceasta faza dureaza
din ziua a 4-a pana in ziua a 14-a.
3.Faza secretorie consta in secretia de hormoni care pregatesc mucoasa uterina pentru nidatie
(fixarea celulei ou la mucoasa uterina); aceasta faza se desfasoara intre a 15-a zi si urmatoarea
menstruatie.
4.Vaginul este un organ cavitar tubular, situat in continuarea uterului.
5.Vulva este organ genital extern: labii mari si mici, muntele Venus, clitoris, orificul vaginal.

FUNCTIILE OVARELOR sunt glande mixte cu functie exocrina si endocrina.

1.Functia exocrine consta in ovogeneza, proces care consta intr-o succesiune de modificari pe
care le sufera ovogonia (celula nediferentiata) pana la formarea ovocitului II.In timpul ovulatiei
este expulzeaza ovocitul II →captat de trompa uterina → se transforma in ovul→In treimea
superioara a trompei uterine are loc fecundatia ( unirea spermatozoidului cu ovulul)→celula ou
(zigotul).Ovulul este celula sexuala feminina haploida , are cromozomul de sex X.
2.Functia endocrina consta in secretia de hormoni estrogeni si progesteron.

SANATATEA REPRODUCERII
Sanatatea reproducerii implica o viata sexuala in siguranta, posibilitatea de a
procrea, precum si libertatea de a hotara cand si daca doresc sa procreeze.
Planificarea familiala (planning-ul familial) reprezinta capacitatea persoanei sau a cuplului
de a anticipa si de a avea numarul dorit de copii la momentul ales si la intervale de timp pe
care le hotarasc singuri. Obiectivele serviciilor de planificare familiala sunt:
 Prevenirea sarcinilor nedorite, avortului si abandonului de copii;
 Asigurarea utilizarii corecte a contraceptivului ales;
 Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
 Prevenirea si depistarea precoce a cancerului de col uterin si de sani;
Conceptia inseamna unirea spermatozoidului cu ovulul.In ziua a 14-a a ciclului ovarian (ciclul
menstrual) are loc ovulatia.Ovocitul II ajunge din ovar in trompa uterina, unde are loc
fecundatia, se formeaza zigotul care incepe segmentarea in timp ce parcurge trompa uterina.
Sarcina este starea in care se afla femeia din momentul fecundatiei pana la expulzarea
produsului de conceptie.Ovulul fecundat = zigot →dupa 72 de ore, zigotul segmentat  →ajunge
in uter →se fixeaza in mucoasa uterine ( nidati)→Odata implantat, zigotul se numeste embrion;
→ din luna a 3-a embrionul devine fat
Schimburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al
cordonului ombilical.
Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care fecundeaza ovulul (daca
spermatozoidul are heterozomul X atunci copilul va fi fetita, iar daca are Y atunci va fi baietel)
Nasterea consta in expulzia fatului la sfarsitul celor 9 luni de viata intrauterina.
Contraceptia consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei numite metode
contraceptive (sunt de doua tipuri temporale sau definitive)
1.Metodele contraceptive temporale:
a) Contraceptivele orale (pilule)
b) Contraceptivele de bariera: prezervativele, diafragma, spermicidele.
c) Steriletul (dispozitiv intrauterin)
d) Contraceptivele injectabile

2.Metodele contraceptive definitive:

a) Legarea trompelor uterine
c) Vasectomia (sectionarea canalului ejaculator)

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE A SISTEMULUI REPRODUCATOR

Boala Cauza Manifestare Mod de prevenire

ANEXITA- -infectii bacteriene, -dureri abdominale, -evitarea relatiilor
inflamatia trompei -avorturi si lipsa febra, sexuale intamplatoare
uterine si a igienei -secretie vaginala, si neprotejate;
ovarului -pierderi de sange -evitarea expunerii la
prin vagin frig,
ADENOMUL DE -scaderea -tulburari de mictiune -respectarea regulilor
PROSTATA- testosteronului ce (eliberarea urinei), de igiena intima.
tumoare benigna a apare spre varsta de 60 -infectii urinare,
prostatei de ani, -dereglari ale
-expunerea prelungita activitatii sexuale
la temperaturi scazute.