SECRETIA BILIARA

Secretia biliar, elaborat de ctre

hepatocite, conine: acizi biliari,
colesterol, fosfolipide i pigmeni biliari.
Aceti constitueni sunt sintetizai i
secretai de hepatocite n canaliculele
biliare mpreun cu un fluid izotonic care
se aseamn cu plasma n ceea ce
privete concentraia ionilor de Na+ , K+ ,
CI - i HCO3-.
1
Anatomia functionala a ficatului
Acesti constituenti sunt
sintetizati si secretati de
hepatocite n canaliculele
biliare mpreun cu un fluid
izotonic care se aseamn
cu plasma n ceea ce
privete concentraia ionilor
de Na+ , K+ , CI - i HCO3-
Secreia biliar, elaborat
de ctre hepatocite,
conine: acizi biliari,
colesterol, fosfolipide i
pigmeni biliari.

2
3
Ficatul = o importanta glanda anexa a tubului digestiv, cu
structura si functii extrem de complexe.

Ficatul omului este un organ de culoarea roie-nchis, ce

cntrete 2 - 2,5 kg, fiind cel mai greu organ al corpului
uman. Acesta este situat n partea superioar a
abdomenului, sub diafragm.

Spre deosebire de alte organe, este capabil s se regenereze rapid.

Procesele metabolice de la nivelul celulelor hepatice sunt foarte
intense. Acest lucru se poate recunoate prin temperatura
nregistrat n ficat (pn la 41 C), cea mai ridicat din
organism.

4
 Structura ficatului
Este format dintr-o stroma conjunctiva si
un parenchim hepatic.
Stroma-cuprinde un invelis extern de unde pornesc
septuri conjunctive ce delimiteaza in parenchim
lobuli hepatici;
Lobulul hepatic- unitatea anatomica si functionala
a ficatului;
- alcatuit din cordoane radiale de
hepatocite, capilare sangvine si canalicule
biliare dispuse in jurul venei cetrolobulare;

5
Unitatea structural de baz:
Lobulul Hepatic
Lobulul forma piramidal, cu
lungimea de civa milimetrii
si diametrul de 0.8-2 mm;
Constituit din
- celule hepatice (hepatocite)
- capilare
- canaliculi biliari
Ficatul uman: intre 50.000-
100.000 de lobuli; Schema unui lobul hepatic si
sistemul sau de irigare

6
7
Sistemul vascular:
vena port + artera hepatic
capilare sinusoide
vena hepatic
Sistemul biliar:
canaliculi i ducte biliare
ducte hepatice duct hepatic comun
canal cistic
Canal
Celulele Kupffer
sunt fagocite fixe
localizarea n aval fa de vena port le permite s extrag n mod
eficient bacteriile care ajung n circulaia port din lumenul intestinal,
astfel c nu permit invazia n circulaia sistemic.

8
Hepatocitele (celulele hepatice):
* sunt grupate sub forma unor lame,cordoane,formand o
masa tisulara continua, asemanatoare unui burete in
ochiurile careia se gasesc retele vasculare, biliare si
venoase
*sunt dispuse in jurul unui sistem axial complex alcatuit din:
Arteriola hepatica
Venula porta
Canaliculi biliari
Vase limfatice
Ramuri nervoase

9
Aceste structuri(enumerate anterior) formeaza :
Acinul hepatic = unitatea secretorie a ficatului.

10
n centrul formatiunilor mai jos mentionate se gaseste o ramura a
venei porte, iar la periferie se gaseste vena centrolobulara .
Acin hepatic

11
 In ficat ptrund ramuri ale
arterei hepatice i ale venei
porte, care converg ctre
vasele sinusoidale, ce se
varsa n venele
centrolobulare.
Vasele sinusoidale
marginite de hepatocite

Cele 2 trunchiuri principale

ale venei porte se continu
in ficat prin canalele portale
mari - ce se ramific.

12
13
 Fluxul sanguin din ficat - controlat de un
sistem complex de sfinctere - situate
nainte de vasele sinusoide, n venele
centrale sau n cele sublobulare

14
 Funciile ficatului

Secreia biliar este funcia principal digestiv a ficatului.

Regleaz metabolismul glucidic, lipidic i proteic.
Sintetizeaz anumite proteine
Rezervor pentru vitamine i fier
Inactiveaz i excret medicamente i toxine (detoxifierea
organismului)
Degradeaz anumii hormoni
Este sediul proceselor de gluconeogenez.
Formarea corpilor cetonici (cetogeneza)
Sinteza fosfolipidelor si a colesterolului
Catabolismul acizilor grasi
Formarea ureei
Depozitarea sangelui si contributia in transferul sangelui port in
marea circulatie
In termoreglare
Functie hematopoietica (in perioada embrionara). 15
Bila

16
 Rolul vezicii biliare (VB)

Depoziteaz bila n cursul perioadelor interdigestive

VB are un volum de 30 60 ml
Se absoarbe continuu ap, Na+, Cl- (schimbtori ionici n
pol apical) i ali solveni mici (cu excepia Ca++) =
concentrare a substanelor organice. Inhibat de VIP,
serotonin, stimulat de simpatic.
Formarea de micelii permite concentrarea intens a acizilor
biliari i a cationilor, astfel nct bilia rmne izoosmotic
(numrul real de particole osmotic active sunt ascunse).
Capacitatea de depozitare a VB atinge 450 ml de bil
(secreia din 12 ore) = concentrare de 5 20 de ori.
Acidifierea prin schimbtor Na+/H+ solubilizeaz Ca++

17
Din vezicula
biliara, bila este
apoi eliminata
intermitent in
timpul digestiei
prin canalul
coledoc in
intestin, in urma
contractiei
veziculare si a
relaxarii
sfincterului
Oddi.

18
BILA

secretata de celulele parenchimatoase n mod

continuu.
se formeaza n canaliculele intercelulare hepatice
ajunge apoi n ductele biliare si n ductul hepatic.
n perioadele interdigestive este transportata prin
ductul hepatic si cistic, in vezicula biliara, unde se
depoziteaz (se concentreaza si se imbogateste cu
mucus).

19
 Proprietaile bilei
Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml
Gust: amar
Miros: aparte
Culoare: variabila (datorita concentratiei diferite de pigmenti
biliari) in functie de provenienta veziculara, coledociana sau
hepatica (Bila hepatica: galben-aurie, clara / Bila Veziculara:
verde-bruna, tulbure, filanta)
Densitatea: 1010 1035 (data de prezenta mucusului)
pH bilei din ductul coledoc: 7,8 8
pH bilei din vezica biliara: 6 7
Presiunea osmotic - apropiat de cea a plasmei;
Nu este un suc digestiv propriu-zis i nu conine enzime, cu
excepia fosfatazei alcaline, ce se exercit prin bila.

20
21
 Formarea bilei
Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei) rezulta din importante
deosebiri dintre compozitia plasmei si a bilei;
Plasma este filtrata la nivelul vasului sinusoid prin porii mari
ai endoteliului capilar, trecand astfel in spatiul Disse (spatiul
dintre peretele sinusoidului si hepatocitele invecinate). Se
observ si celulele Kupffer;
Hepatocitul capteaz diferite substane coninute in plasm;
Urmeaza transportul prin hepatocit al acestor substante si
excreia lor prin polul biliar al hepatocitului n canaliculii
biliari;
Hepatocitul secret in plasma produsi de sinteza precum:
albumina, fibrinogen, lipoproteine

22
23
 Constituentii principali ai bilei
acizii biliari
pigmentii biliari
colesterol
lecitina
acizi grasi
mucina
substante anorganice: cloruri de Na,K,Ca;
bicarbonati
fosfati;

24
 Rolurile bilei
Bila ndeplinete 2 funcii majore:
1. Digestia i absorbia lipidelor prin:
emulsionare confer suprafa mare de
aciune enzimelor pancreatice
transport sub form de micelii la polul
apical al enterocitului
2. Mijloc de excreie pentru produi rezultai din
catabolism: - pigmeni biliari
- colesterol
Stimuleaz motilitatea intestinal
Menine n echilibru flora bacterian a intestinului subire
(rol antiputrid)
Stimuleaz secreia biliar n hepatocite (secreie de bil
dependent de bil)

25
 Etapele secreiei biliare
Secretia biliar poate fi conceput ca o
secretie activ, realizat cu consum
energetic, care are loc la nivelul
hepatocitului.
Secretia ductal
Secretia hepatocitului
Transportul independent de sodiu este
realizat prin difuziune facilitat
26
 Mecanismele de secretie a bilei

Se realizeaza prin:
1. filtrare, proporional cu debitul sangvin
hepatic (glucoz,ap,sruri,K,Cl)
2. secreie activ cu consum de energie
(acizi biliari, sruri biliare)
3. secreie-absorbie (ap,Na, Cl) n ductele
i canalele interlobulare.

27
 Prin concentratia mare de acizi biliari (continuti in
bila) se creeaza un gradient osmotic favorabil
pentru acumularea bilei. Astfel se explica efectul
coleretic al acizilor biliari: cu cat cantitatea lor
este mai mare cu atat apare mai multa bila in
canaliculi.
Canaliculii biliari intercelulari conflueaza si
formeaza ductele biliare.
Datorita unei reabsorbii de ap i de electroliti, n
ducte rmne bila n cantitate mai mic.
Circulaia n ductele biliare are loc prin fora
hidrostatic i prin micrile unor proteine
contractile.
28
 In functie de locul de recoltare se disting 3 tipuri de bila:
Bila duodeno-coledociana recoltata din duoden
Bila veziculara (coledociana) recoltata din vezica biliara
Bila hepatica

Bila hepatica:
97% Apa
3% Rezuduu uscat substante anorganice: clorura de sodiu, clorura
de potasiu;
- substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol,
fosfolipide, mucina, lecitina.
Bila veziculara:
89% Apa
11% Reziduu uscat substante anorganice: clorura de sodiu, clorura
de potasiu;
- substante organice; acizi biliari, mucina, pigmenti biliari,
colesterol, lecitina.

29
 Acizii biliari

sunt principalii componenti ai bilei ;

contin un nucleu ciclopentanoperhidrofenantrenic cu un
lant de 3-9 atomi de C;
sintetizati in hepatocit atat din colesterol
*exogen (alimentar)
*endogen (rezultat din celulele hepatice);
secretati in bila de-a lungul canaliculilor biliari

30
 Reprezentai de:
*acidul colic (AC)
*acidul chenodezoxicolic (ACDC)
*acidul dezoxicolic (ADC)
*acidul litocolic (ALC)
Acizii biliari primari: AC si ACDC se conjuga in ficat cu
glicocolul sau taurina
Odata ajunsi in intestin, sub actiunea florei microbiene sunt
partial deconjugati prin intermediul hidrolazei
dupa deconjugare, AC si ACDC sunt supusi dehidroxilarii,
transformandu-se in acizi biliari secundari:
din AC ADC
din ACDC ALC

31
 Absorbtia intestinala a acizilor biliari si Circuitul
hepato-entero-hepatic
Se absorb din intestin in proportie de 98% in circulatia porta, activ si pasiv.
a). Absorbtia activa:
prin consum de energie;
in prezenta Na;
cu ajutorul unui transportator comun;
in segmentul distal al intestinului, la 100-150cm inainte de valvula
ileocecala;

b).Absorbtia pasiva: de-a lungul intregului tract gastro-intestinal ;

n final, acizii biliari ajung la ficat, unde hepatocitele extrag acizii biliari din
sange ;
n ficat toti acizii biliari, atat cei primari cat si cei secundari sunt din nou
conjugati, astfel incat ei apar sub forma conjugata in canaliculii biliari;
Prin fecale se pierd zilnic 0,5 grame acizi biliari. Sunt completati in ficat
corespunzator prin sinteza din colesterol, sinteza reglata printr-un
mecanism de feed-back. 32
Circuitul hepato-entero-hepatic

33
Circuitul hepato-entero-hepatic al
acizilor biliari

34
 Rolul acizilor biliari
rol in digestia si absorbtia lipidelor ;
- emulsioneaza lipidele (trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul);
- emulsionarea este facilitata de alte substante continute in bila: lecitina, acizi
grasi, monogliceride ;
- emulsionarea favorizeaza actiunea lipazei pancreatice care desface
trigliceridele in acizi grasi, di-, monogliceride si glicerol . Lipaza pancreatica
nu actioneaza in lipsa acizilor biliari ;
participa la formarea de micelii ;
- miceliile = granule sferice ce contin 20-40 molecule de acizi biliari, acizi
grasi, monogliceride esterificate la Carbonul 2 si vitamine liposolubile ;
- cand concentratia acizilor biliari depaseste concentratia critica de formare a
miceliilor, se formeaza miceliile ;
absorbtia vitaminelor liposolubile ;
absorbtia colesterolului ;
rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare) ;

35
 Pigmentii biliari

Nu indeplinesc o functie digestiva aparte;

Sunt produsi de descompunere si de eliminare biliara a
hemoglobinei;
Reprezentati de: bilirubina si biliverdina (in cantitate mica)
Bilirubuna are o culoare galbena ceea ce da si culoarea
galbena a bilei.
Formarea lor creste prin hemoliza.
Pigmentii biliari nu intra in
componenta miceliilor.

36
 Formarea pigmentilor biliari:
Hemoglobina este transformata initial in celulele reticulo-histocitare, prin deschiderea
inelului porfirinic in verdoglobina ( ce contine fier si globina) ;
- verdoglobina (-Fe) bilirubinoglobina (- globina) biliverdina
bilirubina ;
- fierul este preluat in ciclul de sinteza a hemoglobinei ;
- bilirubina din plasma este legata de albumina si alte proteine ;
- apoi este captata de celula hepatica, unde se conjuga cu acid glucuronic si
sulfuric, formand gluconat si sulfat de bilirubina, astfel devenind solubil, putand fi
eliminat prin bila ;
- deoarece bilirubina plasmatica libera este legata de proteine, nu se poate elimina
prin rinichi
- bilirubina este eliminata prin bila in intestin ;
- bilirubina este redusa sub actiunea florei microbiene din ileon si colon,
transformandu-se in urobilinogen (stercobilinogen) ;
- o parte din urobilinogen este eliminata prin fecale sub forma oxidata de urobilina
si le confera culoare ;
- o alta parte este absorbit si preluat prin circulatia entero-hepatica de ficat, unde
este conjugat, solibilizat si eliminat prin bila ;
- partial ajunge in circulatie de unde este eliminat prin rinichi ca urobilina ;
37
38
 Colesterolul

constituie 4% din substantele solide ale bilei;

sub forma libera, neesterificata;
provine din colesterolul alimentar (exogen)
prin sinteza hepatica (endogen)
40% din cantitatea eliminata prin secretia biliara se afla in compozitia
sarurilor biliare.
este solubilizat de prezenta acizilor biliari, reactionand cu lanturile lor
hidrofobe;
daca in bila exista mai mult colesterol decat poate fi solubilizat in micelii,
in bila se pot forma cristale de colesterol. Aceste cristale joaca un rol
important in formarea calculilor in ducte sau in vezica biliara
colesterolul ajuns cu bila in intestin este: partial recuperat prin circuitul
enterohepatic, iar restul se elimina prin fecale metabolizat in coprostanol.

39
 Fosfolipidele

Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20% din lipidele biliare.

Hepatocitele secreta fosfolipide, in principal lecitine si
colesterol;
Lecitina si colesterolul sunt secretate in bila sub forma a
vezicule lipidice bistrat. Veziculele fuzioneaza cu membrana
plasmatica a canaliculului si apoi sunt eliminate in lumenul
capilar;
Fosfolipidele nu sunt supuse circulatiei enterohepatice, dar
sinteza lor depinde de circulatia enterohepatica a acizilor
biliari, diminuand in conditiile intreruperii acesteia;

40
41
 Concentrarea si depozitarea bilei in vezica biliara
Intre mese tonusul sfincterului Oddi este ridicat i de aceea
fluxul biliar este deviat spre vezica biliar.Vezica biliar este un
organ mic cu o capacitate de 15 pn la 60 ml.Vezica biliar
concentreaz bila prin absorbia Na+, CI-, HCO3- i apei din
bil astfel nct acizii biliari se pot concentra de 5 pn la 20 de
ori.
K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe si apoi este
absorbit prin difuziune, fara consum de energie ;
absorbtia Na+ este principalul proces in concentrarea bilei ;
Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine electroneutralitatea
solutiei ;
prin reactia H+ cu HCO3- se va forma H2CO3 (bicarbonat) .

42
 Evacuarea vezicii biliare

bila este secretata continuu, dar este eliminata in intestin doar

in perioadele digestive ;
stimulul cel mai puternic care realizeaza evacuarea bilei este
colecistikinina. Ea este eliberata de mucoasa duodenala ca
raspuns la prezenta produsilor de digestie lipidica in duoden ;
colecistokinina ajunge la nivelul vezicii biliare prin sange si
produce contractia puternica a vezicii si relaxarea sfincterului
Oddi ;
substantele care produc evacuarea vezicii biliare poarta
denumirea de substante colagoge

43
Reglarea secretiei si excretiei biliare:
- secretia si excretia sunt procese conjugate,
reglate neuro-umoral ;
- secretia biliara este un proces continuu ;
- excretia bilei din vezica biliara este un proces
intermitent, conditionat de prezenta
alimentelor ;
Factori coleretici = agenti care stimuleaza
secretia bilei de catre ficat si cresc astfel fluxul
biliar ;

44
45
 Reglarea secretiei biliare

Mecanismul nervos este de importanta redusa si influenteaza in

special irigatia hepatica astfel:
Parasimpaticul creste usor fluxul biliar ;
Simpaticul are efecte inhibitoare ;

Mecanismul umoral influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei ;

- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul canaliculilor si
ductelor intrahepatice ;
- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului subtire
(douden) sub influenta continutului gastric acid stimuleaza secretia
de apa si electroliti in continutul bilei ;
- gastrina (hormon digestiv secretat de mucoasa gastrica din
regiunea pilorica a stomacului; secretia sa este stimulata de
prezenta alimentelor; are rol important in procesul de secretie
gastrica, determinand producerea de acid clorhidric in urma excitarii
celulelor parietale ale glandelor fundice gastrice stimuleaza secretia
de acizi biliari prin stimularea secretiei de secretina .

46
 Reglarea secretiei biliare

Mecanismul nervos este de importanta redusa:

Parasimpaticul stimuleaza contractia vezicii biliare,
relaxand sfincterul Oddi ;
Simpaticul relaxeaza vezica biliara, contracta sfinterul Oddi

Mecanismul umoral colecistokinina actioneaza direct

asupra musculaturii netede a vezicii biliare ;
- gastrina are actiune colecistokinetica redusa ;
- secretina potenteaza actiunea colecistokininei ;
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi se
relaxeaza inaintea contractiei vezicii biliare ;

47
 Implicaii clinice

Calculii
biliari
Icterele

48
49