FIZIOLOGIA FICATULUI

CARACTERISTICI MORFOLOGICE
SITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul 2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul falciform

CAILE BILIARE
Bila: - secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu; - se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice; - ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic; - in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza. - de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

Structura ficatului sistemul vascular

Circulatie dubla, nutritiva si functionala: Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic: sange venos, provenind din circulatia portala
Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in nutrienti

Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange arterial, provenind din artera hepatica Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide
Fara membrana bazala, cu spatii largi intre celulele endoteliale Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre endoteliu si hepatocite) => limfa

Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava.

Structura ficatului sistemul biliar

= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestin Hepatocitele asezate in siruri sau lame
Polul apical
spre capilarul sinusoid

Polul bazolateral
cu jonctiuni intercelulare stranse Delimiteaza canaliculele biliare

Secretia biliara
In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din capilarele sinusoide Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala)

Structura ficatului tesutul hepatic

Capsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepatic LOBULUL HEPATIC
Unitate structurala hepatica Distributie radiala in forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobulului In varfurile hexagonului TRIADA HEPATOPORTALA

Structura ficatului tesutul hepatic

Unitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor
Axul lung - 2 vene centrolobulare Axul scurt - 2 spatii portale.

se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica:

Zona1- in apropiera axului scurt Zona 2 - spre a. hepatica Zona 3 - spre vena centrolobulara

ACINUL HEPATIC
3 zone functionale: Zona 1 caracteristici hepatocite
primesc sangele cel mai oxigenat cele mai active metabolic primele care vor depune glicogen postprandial primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv primele care sufera modificari in caz de staza biliara primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice

Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3 Zona 3 caracteristici hepatocite

primesc sangele cu cel mai putin oxigen Primele care sufera in ischemie supuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara

FUNCTIILE HEPATICE
1. 2. 3.

FUNCTIA HEMATOPOIETICA FUNCTIA TERMOGENETICA FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC

Rezervor de sange Formarea limfei Mentinerea presiunii oncotice a plasmei

1.

FUNCTIA DE DEPOZIT
Depozit de fier Depozit de vitamine Depozit sanguin

1. 2.

FUNCTIA BILIOEXCRETOARE FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE

Aparare antimicrobiana Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .) Clearance si detoxifiere substante exogene (..)

1.

FUNCTIA METABOLICA
ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC ROL IN METABOLISMUL PROTEIC

1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI

= procesul de formare al elementelor figurate ale sngelui:
proliferarea diferenierea trecerea n circulaie

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina devin organe hematopoietice n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase, prezent n toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepatosplenic).

2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organism Este organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismului Intensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de:
- Reacie simpatoadrenal (termen scurt) - Hormoni tiroidieni (termen lung)

3. ROLUL FICATULUI IN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC

REZERVOR SANGUIN FORMAREA LIMFEI MENTINEREA PRESIUNII COLOIDOSMOTICE A PLASMEI
+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care
controleaza EHE: - ADH - aldosteron - cortizol - etc

Ficatul rezervor sanguin

= 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic (capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare - Produsi de digestie si absorbtie - Polipeptide contracia sf. vene postcap. - Amine biogene Evacuare - cauz: hipovolemie acut (hemoragii) - mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep.

Rolul ficatului in formarea limfei

din limfa totala Datorita particularitatilor capilarelor sinusoide filtrarea limfei in spatiile Disse Limfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice presiunii in capilarele sinusoide =>
ratei de formare a limfei In exces: lichid de ascita

Rolul ficatului in mentinerea presiunii oncotice a plasmei

Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene Presiune oncotica (coloid-osmotic/p)
= presiunea dat de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se opune filtrrii p = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%) Valori normale = 25-30 mmHg Importan: n schimburile transcapilare

In insuficienta hepatica => EDEME

Pha = 35 mmHg Ph> p

capt arteriolar FILTRARE

Phv = 15 mmHg p = 25 mmHg Ph< p

capt venular REABSORBIE

4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI

Depozit sanguin Depozit de fier Depozit de cupru Depozit vitamine
Vitamina B12 Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)
Vit K:
Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) Regenerata ciclic in hepatocit

Vit A:
transforma provit A in vit A normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)

Vit D:
Prima hidroxilare a formei inactive normal rezerve pt. 1-4 luni

5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI

Bila este formata de catre hepatocite Proprietati:
volum: 800 - 1000 ml/ 24h Gust: amar Culoare: galben-aurie, clara pH 7,8 8
SECREIA BILIAR
hepatocite Canaliculi biliari

Compozitie:
97% Apa 3% Reziduu uscat

Epiteliu cuboid

Duct biliar

substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.

Rol:
Cale de eliminare:
a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari) A uni exces lipidic (colesterol) A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast)

Digestiv:
Digestia si absorbtia L Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

Acizii biliari
principalii componenti ai bilei acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic acizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina in intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic) ROLURI:
in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubile absorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare)

Pigmentii biliari

Rolul secretiei biliare in eliminarea colesterolului

6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE

Aparare antimicrobiana realizata de sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer Clearance si detoxifiere substante endogene Clearance si detoxifiere substante exogene =>
Realizate de celulele parenchimului hepatic Poate fi clearance/epurare:
Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit) Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)

Aparare antimicrobiana
Macrofagele hepatice = celula Kupffer
Localizate pe traiectul circulatiei porte Inlatura:
Materiale particulate (particule coloidale) Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel

Functia de epurare si detoxifiere

Substante endogene
Amoniac (ureogeneza hepatica) Hormoni Mediatori chimici Amine biogene

Substante exogene
Medicamente (siteme microsomale oxidative si de conjugare) Coloranti Substante de contrast

Functia de epurare si detoxifiere

SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare - nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor
- implica calea cit P450 - frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali

II. Conjugare
- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat

7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor Metabolismul proteic

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

MENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei) CAI METABOLICE: Glicoliza Ciclul Krebs untul pentozelor Glicogenoliza Glicogenogeneza Lipogeneza

MENTINEREA CONSTANTA A GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEI

Prin:
Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogeneza Glicoliza anaeroba si aeroba Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)

Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos:

Hipoglicemiant
Parasimpatic Insulina

Hiperglicemiant
Simpatic Hormonii hipofizari Hormonii CSR Hormoniii tiroidieni Glucagon

Cand glicemia este crescuta:

Stocare sub forma de glicogen (la persoanele cu afectare hepatica glicemia postprandiala creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)

Cand glicemia este scazuta:

Gluconeogeneza din AA, glicerol

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

Intrarea glucozei in hepatocite:
Prin difuziune facilitata NU depinde de insulina Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)

Oxidarea glucozei (50%): Depunerea glucozei ca rezerve (50%):

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Oxidarea glucozei (50%):

Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):
2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie) Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA) Acid piruvic ->acetilCoA

Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici):

36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie) Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AA

Suntul pentozelor:
Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac. Nucleici NADPH reactii de reducere

Calea glucuronica:
UDP-glucoza -> ac. Glucuronic Pentru conjugare substante endogene (AG, steroizi, saruri biliare) si exogene (droguri) Pentru sinteza MPZ

Glicoliza anaeroba Embden Mayerhof

Suntul pentozelor

Ciclul acizilor tricarboxilici

Calea glucuronica

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Depunerea glucozei ca rezerve (50%):

Glicogenogeneza
Cel mai important depozit de glicogen:
Depozite hepatice 5-6% din greutatea corporala Depozite musculare 1-3% din greutatea corporala Alte celule cantitati mici

Are loc cand glicemia este crescuta Permite stocarea unor cantitati mari de glucide, fara a modifica osmolaritatea tesutului

Lipogeneza
Pornind de la actilCoA Cand glicemia este mare Cand este blocata/ limitata metabolizarea glucozei

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Glicogenoliza

Ficatul are enzima glucoso-6fosfataza => Genereaza glucoza pentru intreg organismul, spre deosebire de muschi

Gluconeogeneza
Cand glicemia este scazuta Din precursori neglucidici: AA, glicerol, TG Ofera glucoza pentru intreg organismul
Ciclul CORI alanina - glucoza interrelatia ficat/muschi

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

Beta oxidare AG Sinteza lipoproteinelor Sinteza colesterol Sinteza fosfolipide Lipogeneza Cetogeneza

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI 1/3 din AG captati in ficat
AG cu lant scurt direct sange portal AG cu lant lung transportati in limfa inglobati in chilomicroni

In mitocondrii (transportor = carnitina) Degradare oxidativa=> energie

Beta-oxidare => acetil-CoA Acetil-CoA degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+ energie

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

TRIGLICERIDELE Sintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de glicogen) Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului -> glucoza se depoziteaza ca trigliceride FOSFOLIPIDELE Sintetizate predominant in ficat Lecitine, encefaline, sfingomieline Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine, solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma, furnizare radicali fosfati

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

COLESTEROLUL Organ principal de sinteza (2/3 colesterol plasmatic are origine endogena)
De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori Reactii de condensare => HMG-CoA Partial esterificat: LCAT ROL:
Constituent biliar Constituent al LP plasmatice

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

CETOGENEZA HEPATICA Cale de matabolizare a AG specifica ficatului Corpii cetonici -> eliberati in circulatie -> metabolizati in diferite tesuturi => energie
Predominat in miocard si muschi scheletic Chiar si in tesutul nervos trec BHE

Sinteza CC favorizata de:

Aport crescut de AG (inanitie, diabet) Perturbari ale ciclului Krebs

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

LIPOPROTEINELE
- Formate aproape exclusiv in ficat - Clasificare:
- Electroforetic - Dupa densitate (Centrifugare)

Contin apolipoproteine:
Mediaz fixarea pe r. celulari cofactori enzimatici:
LCAT apo AI LPlipaza apo CII
ELFO start prebeta beta alfa

CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.

Bogai n TG 1) preiau TG de la intestin (limf snge) 2) la nivelul endoteliului vascular (mai ales n muchi i adipocite): hidroliza TG prin activarea LPlipazei (necesit apoC) 3) Chilomicronii restani sunt captai hepatic prin endocitoz mediat de receptor.

1
1 Adipocitele preiau AG pt. 2 depozit

Muchii preiau AG pt. energie

2 2
3

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate

hepatic
1) Eliberarea VLDL de la ficat 2) Lipoliza endotelial LPlipaza 3) Rmn IDL. Unele- preluate hepatic 4) Altele se transform n LDL prin ncrcare cu colesterol. Stocare n adipocit

2 1 3
Degradare n muchi

LDL: cedeaz colesterol spre esuturi

1) eliberarea LDL de la ficat 2) Captare celular (endocitoz mediat de 1 receptor) n esuturi 2 periferice 3) Controlul nivelului i.c. de LDL-R colesterol (feedback Apo-B negativ: colesterol i.c. sinteza LDL-receptor +esterificare i stocare colesterol)

HDL: Preia colesterolul din esuturi

periferice i l degradeaz n ficat
1) HDL incomplet (hepatic, intestinal i plasmatic) 2) Captarea excesului de colesterol liber de la nivelul celulelor 3) Esterificare colesterol 4) Transport la ficat pentru sinteza de SB, eliminare n bil, sintez noi LP. Intestine

1 1 2

RISCUL ATEROGEN: LDL/HDL

LDL = PROATEROGEN - furnizor de colesterol pt. esuturile extrahepatice HDL = ANTIATEROGEN scavanger al colesterolului din esuturile extrahepatice + inhib receptorii pt. LDL LDL/HDL-stabilete riscul aterogen
- fumtori, consum de glucide, Pg - Eg, efort fizic, alcool moderat

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

Sinteza proteine endogene albumine Sinteza factorilor plasmatici ai coagulrii Sinteza i degradarea acizilor nucleici Dezaminare aa Ureogeneza hepatica

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE Albumina 100%
Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor Rol:
Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni) Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei

Alfa globuline 75-90% Beta globuline 50%

PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline si ) -In reactii inflamatorii -Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDOCOAGULANT Dependenti de vit K
II, VII, IX, X In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test Koller

Independenti de vit K
Fibrinogen (I) si V

Factori ai sistemului fibrinolitic

Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

SINTEZA ENZIME CELULARE Transaminaze
GPT - citoplasma GOT citoplasma + mitocondrii
Cresterea concentratiei lor in plasma orienteaza asupra sediului leziunii

Lactatdehidrogenaza - citoplasma Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii Creatinfosfokinaza Pseudocolinesteraza serica

indicator al sintezei de proteine in ficat

Gama glutamiltransferaza
creste in colestaza, exces alcool, barbiturice

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

DEZAMINAREA AMINOACIZILOR Dac se acumuleaz cantiti de AA mai mari dect cele necesare pt. sintezele proteice, acetia pot fi catabolizai prin dezaminare, transaminare, decarboxilare. dezaminarea - descompunerea n amoniac i un alfa-cetoacid transaminarea - reacia de cedare a gruprii amino unui cetoacid, prin intermediul unor compui intermediari. (ex. ALAT, ASAT) decarboxilarea - procesul de pierdere a gruprii carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina, TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

UREOGENEZA Din amoniac:
Rezultat:
prin dezaminarea AA Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal

Toxic (mai ales pt. SNC)

Mecanisme enzimatice cu participare ornitina, citrulina, arginina, acid aspartic Unele enzime sunt strict hepatice
Ornitilcarbamiltransferaza arginaza

Rezulta uree eliminata:

25% - gastrointestinal 75% renal

FIZIOLOGIA METABOLISMULUI

REGLAREA GLICEMIEI
Componentele fiziologice: apariia senzaiei de foame n hipoglicemie; eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml).

Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice: - utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi - utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez i lipogenez - eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz i gluconeogenez hepatic i renal) - conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz i gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos

n procesul de meninere a glicemiei, rolul primordial l ocup ficatul, care funcioneaz ca un fel de glucostat. Aceast funcie este controlat prin aciunea a numeroi hormoni.

REGLAREA GLICEMIEI

REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemiani

INSULINA
1. Aciune net hipoglicemiant: creterea permeabilitii majoritii celulelor la glucoz (cu excepia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase, celulelor insulelor Langerhans) creterea concentraiei i activitii unor enzime ca glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza (glicoliza), glicogensintetaza.

2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza, gluconeogeneza) reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa, glucozo6-fosfataza scznd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei.

REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemiani

GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZI

Glucagonul
stimularea glicogenolizei (crete activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel creterea glicemiei) stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din esutul adipos. (Acizii grai prin -oxidare dau natere la o mare cantitate de acetilCoA, care dirijeaz piruvatul spre gluconeogenez.)

inhib glicogenosinteza crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.

Adrenalina
stimularea glicogenolizei datorate creterii activitii fosforilazei active (mecanisme?) crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.

GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE ACIUNE

Hormon Glucagon Adrenalina

Receptor glucagon adrenergic

subtip

Mesager secund cAMP PKA cAMP cAMP IP3 DAG PKA PKA inactiv Ca2+ PKC

Rspuns metabolic Reglarea activitii enzimatice

Gs Gi Gq

+glicogenoliza/ -glicogenosinteza

Glucocorticoizii
stimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale acestui proces.

Ali hormoni hiperglicemiani: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Tulburrile metabolismului glucidic hipoglicemia

Hipoglicemia = scdere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml. Cauzele hipoglicemiei: hipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele orale hipoglicemia reactiv (secreie excesiv i trectoare de insulina). hipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficien a proceselor de gluconeogenez. hipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de glicogen epuizate i cu gluconeogeneza blocat de alcool. insulinomul (adenomul celulelor ) este o tumor insulino-secretant, cu caracter benign.

Tulburrile metabolismului glucidic hiperglicemia

Hiperglicemia = creteri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de peste 120 mg/100ml Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulin Relativ - n urma descrcrilor de catecolamine i glucocorticoizi (stri emoionale, stress chirurgical, stri de oc) Absolut diabetul zaharat scderea ptrunderii glucozei n celule; scderea utilizrii glucozei de ctre diferitele esuturi; creterea produciei de glucoz (gluconeogeneza) de ctre ficat i n mai mic msur de ctre rinichi; depleia de proteine n esuturi. mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS

= 21%G esut adipos brun (1%G)
Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali Bogat la nn, cu vrsta Bine vascularizat Bine inervat (adrenergic i colinergic) ROL: Metabolism , termogenez
simpatic, catecolamine +

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS

esutul adipos alb
-Subcutanat i perivisceral -Slab vascularizat -Inervaie adrenergic i colinergic -ROL:
-Homeostazia energetic -Homeostazia glucidic -Termoreglare -Reglarea aportului alimentar LIPOSTAT -Protector mecanic

ADIPOCITUL

Depoziteaz TG 80-95% din volum Nucleul la periferie preadipocit +TG -TG

adipocit
nucleu Celula plin cu picturi lipidice

LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTG
Glicerol-fosfat:
Metabolizarea Glucozei n adipocit Hidroliza TG din LP captate

AG:
Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni) Din precursori glucidici Lipoliza adipocitar AG plasmatici (legai de albumine)
+ insulin glucoz

Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice AG + glicerol

AMPc

LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG
AG ficat, rinichi, muchi scheletic, miocard oxidare

Bazal Hormono-sensibil: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza

Receptori + (AMPc) adrenergici 1 prostaglandinici 2 de glucagon pt. STH, ACTH, T3, T4 Receptori ( AMPc) adrenergici 2 prostaglandinici 1 insulinici

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic

STH ANABOLIC
transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos, muscular i hepatic) sinteza de proteine la nivel ribozomal catabolismul proteinelor

PROLACTINA ANABOLIC (similar STH) INSULINA ANABOLIC

transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular) proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic) utilizarea AA pentru gluconeogenez catabolismul proteic

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic

ANDROGENI ANABOLIC
stimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogeneza

H.TIROIDIENI
ANABOLIC - proteinosinteza CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ)

GLUCAGON CATABOLIC
catabolizarea AA la nivel hepatic

CORTIZOL CATABOLIC
sinteza de proteine catabolismul proteic (excepie: la nivel hepatic intensific neoglucogeneza din AA)