UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

DEPARTAMENTUL III - ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE

FIZIOLOGIA FICATULUI

Conf. Dr. Carmen Tatu

 CUPRINS
I. ORGANIZARE MORFOLOGICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ
• Lobulul hepatic, acinul hepatic şi zonele funcţionale
• Dubla circulaţie a ficatului şi formarea limfei
II. FUNCŢIILE FICATULUI
• Funcţia metabolică, de sinteză şi termogenetică
• Funcţia hematopoietică şi de distrugere a eritrocitelor
• Funcţia biligenetică şi excreto-biliară
• Funcţia de depozit
• Funcţia de menţinere a echilibrului hidroelectrolitic
• Funcţia endocrină
• Funcţia de clearance, apărare, detoxifiere şi biotransformare
• Funcţia de regenerare
2
 OBIECTIVE

• Descrierea zonelor funcţionale ale acinului hepatic în corelație cu

cele mai importante roluri ale acestora
• Descrierea particularităţilor hemodinamice ale circulaţiei hepatice şi
de formare a limfei
• Corelarea structurii ficatului cu principalele funcţii hepatice
• Analiza implicaţiilor fiziologice ale principalelor procese biochimice
în cadrul metabolismelor şi modul în care ele se înscriu în conceptul
general de homeostazie
• Descrierea funcţiei de organ hematopoietic a ficatului şi a modului
în care intervine în degradarea eritrocitelor
• Descrierea aspectelor legate de funcţia biligenetică, de depozit,
endocrină şi a mecanismelor prin care ficatul intervine în echilibrul
hidroelectrolitic
• Precizarea rolului hepatocitului şi a celulei Kupffer în mecanismele
de clearance, detoxifiere hepatică şi apărare a organismului
3
 I. ORGANIZARE MORFO-FUNCŢIONALĂ
• Ficatul este cel mai mare organ intern, cu o greutate de 1,4 kg
• Este situat în cavitatea abdominală, în hipocondrul drept
• Are structură lobulară
• Principalele tipuri de celule: hepatocite, celule Kupffer, celule
dendritice, celule endoteliale sinusoidale, celule stelate
• Are circulaţie dublă:
• nutritivă – prin artera hepatică
• funcţională – prin vena portă
• Primeşte 25% din debitul cardiac prin artera hepatică şi vena portă
• Este implicat în aproape toate procesele biochimice din organism

4
 Unitatea morfologică = LOBULUL HEPATIC

• Reprezintă zona de parenchim

de formă hexagonală tributară
unei vene centrolobulare  se
varsă în vena hepatică
• Este delimitat la nivelul celor 6
vârfuri de triada hepatică
alcătuită din:
 ramura terminală a arterei
hepatice
 ramura terminală a venei
porte Adaptat după G. Tortora, Principles
 canaliculul biliar of Anatomy and Physiology, ed. 12

5
 Unitatea funcţională = ACINUL HEPATIC
• Reprezintă zona de parenchim
în formă de romb tributară
aceleaşi vascularizaţii
• Este dispus astfel:
 axul lung se găseşte între 2
vene centrolobulare
 axul scurt se găseşte între 2
triade hepatice
• Prezintă 3 zone funcţionale:
 zona acinară I Adaptat după A. Duncan, Gastroenterology, 2009
 zona acinară II (intermediară)
 zona acinară III

6
 ACINUL HEPATIC - zone funcţionale
• Zona I - centrală
 perfuzată prima cu sânge din vasele
triadei hepatice bogat în O2 şi în
substanţe nutritive dar și în toxine 
sunt cel mai bine nutrite dar și expuse
la toxine
 asigură ureogeneza
 secretă fracţiunea biliară colalo-
dependentă
 hepatocitele au o rată metabolică
crescută, depozitează glicogen şi lipide
 depozitele lor de energie se epuizează
primele în timpul postului prelungit
 dacă circulaţia este afectată, mor
ultimele şi se regenerează primele Adaptat după G. Tortora, Principles
of Anatomy and Physiology, ed. 12 7
 ACINUL HEPATIC - zone funcţionale

• Zona II – mijlocie
 caracteristici intermediare între I şi III
• Zona III – periferică
 perfuzată ultima, cu sânge sărac în O2
şi substanţe nutritive
 asigură cetogeneza
 activitate glicolitică intensă
 secretă fracţiunea biliară colalo-
independentă
 este zona cea mai sensibilă la hipoxie
și factori toxici
 asigură detoxifiere şi biotransformarea
medicamentelor (deţine enzimele
necesare) Adaptat după G. Tortora, Principles
of Anatomy and Physiology, ed. 12
8
 Ficatul - organ cu dublă circulaţie
• Nutritivă – asigură 25% din fluxul sanguin hepatic
• Funcţională – asigură 75% din fluxul sanguin hepatic

9
 Ficatul - organ cu dublă circulaţie
• Ramurile terminale ale arterei
hepatice şi ale venei porte se
unesc la nivelul capilarelor
sinusoide
• Fluxul de sânge din capilarele
sinusoide trece în venula
centrală a fiecarui lobul
• Venulele centrale converg în
vena hepatică ce se varsă în final
în vena cavă După Guyton (ed. X, 2001)

• Canaliculii biliari colectează bila

formată de hepatocite şi o
transportă în ductul biliar

10
 Formarea limfei
• Formare:
 Ficatul formează ½ din volumul total de limfă
 Datorită particularităţilor capilarelor sinusoide are loc filtrarea
limfei în spaţiile Disse
 Limfa formată se colectează în mici capilare limfatice asociate
triadei hepatice
•  drenajului limfatic hepatic  ASCITĂ

11
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Metabolismul glucidic

• FICATUL = ţesut insulino-independent (nu necesită prezenţa

insulinei pentru introducerea glucozei în celule)

14
 Menţinerea concentraţiei plasmatice normale a
glucozei

• Se mai numeşte funcţia

hepatică de tamponare
a glucozei
• Glicemia normală = 70-
110 mg/dl
• Mecanism de reglare
complex neuro-umoral
 sistemul nervos
vegetativ şi hormoni

15
Menţinerea concentraţiei plasmatice normale a
glucozei

16
 a) Postprandial

 Absorbţia intestinală a
monozaharidelor
 Stimularea eliberării de
insulină
 Monozaharidele pătrund
în hepatocit din vena
portă prin difuziune
facilitată favorizată de
insulină (GLUT2)
 Cea mai mare parte din
fructoză şi galactoză 
glucoză = calea finală
comună de transport a
majorităţii glucidelor la
ţesuturi 17
 a) Postprandial
• Glicoliza  energie
• Glicogenogeneza
 Glucoza în exces nu poate fi
stocată  stocare glicogen
 Ficatul = cel mai important
depozit de glicogen urmat de
muşchi
 Are loc cand glicemia este 
• Lipogeneza
 Are loc când celulele hepatice
sunt saturate în glicogen
 Surplusul de glucoză este
transformat în lipide

18
 b) În stare “a jeun“
• Glicogenoliză - debutează după
2-3 ore  maximă după 6-8 ore
“a jeun”
• Gluconeogeneză - debutează
după 6 ore  maximă după 24
de ore “a jeun”
 surse: acid lactic, aminoacizi
şi glicerol
 menţine glicemia normală
 exemplu: ciclul Cori

19
Metabolismul lipidic

20
 Metabolismul lipidic
1. Oxidarea acizilor graşi (AG) = beta-oxidare

 Rol: producerea de energie necesară altor funcţii ale organismului

2. Sinteza de colesterol - din Acetil CoA (majoritar în ficat)
 Roluri – utilizat de celule pentru a forma membranele celulare,
structuri intracelulare, substanţe cu rol în funcţionarea celulelor
 Căi de transformare ale colesterolului:

21
 Metabolismul lipidic
3. Sinteza de fosfolipide - lecitine, encefaline, sfingomieline
 formarea de membrane şi structuri intracelulare
 solubilizarea colesterolului în bilă şi a lipidelor în plasmă
4. Sinteza lipidelor din glucide şi proteine
 dacă glicogenul hepatic > 5-6% din greutatea ficatului  glucoza
se depozitează ca trigliceride
 mulţi AA pot fi convertiţi în acetil-CoA
 TG  depozitate în ţesutul adipos
5. Sinteza corpilor cetonici (CC)
 ficatul = singurul ţesut în care are loc
cetogeneza
 în hipoglicemie  metabolismul CC
 înlocuitor pt glucoză
 CC = sursă energetică pe termen lung
pt. muşchiul scheletic, miocard şi creier
 sunt hidrosolubili  precoce în urină 22
 Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• LP PLASMATICE = combinaţii
între Lipide (insolubile în apă)
şi Proteine specifice
(apolipoproteine - solubile în
apă)
• Compoziţia LP:
- Trigliceride
- Fosfolipide în diferite
- Colesterol concentraţii
- Proteine
• Provenienţa LP:
- Chilomicronii – intestin
- VLDL şi LDL – ficat
- HDL – ficat şi intestin
23
 Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• CHILOMICRONII (CH)
 Se formează în intestin (bogaţi în TG exogene) şi sunt transportaţi
la ţesutul adipos şi muşchi striat
 TG sub acţiunea LPL  AGL şi glicerol. Rămân CH restanţi care în
sânge leagă colesterol şi ajung la ficat
 Rolul CH: transportă - TG la ţesutul adipos şi muşchi
- Colesterolul la ficat

24
 Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• VLDL
 Se formează în ficat
 Ajung prin circulaţia sanguină în ţesutul adipos şi muşchiul striat
unde sunt degradaţi identic cu CH şi pierd TG
 Particulele reziduale de IDL (LP cu densitate intermediară) revin la
ficat, se încarcă cu colesterol şi se transformă în LDL
 Rolul VLDL: transportă TG endogene la ţesuturi

25
 Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• LDL
 Se formează în ficat din IDL
 Conţine 50% colesterol
 LDL prin circulaţia sanguină ajunge în ţesuturi extrahepatice şi le
transferă colesterolul
 Rolul LDL - previne supraîncărcarea cu colesterol a ficatului
- transportă colesterol la ţesuturi  rol aterogen

26
 Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• HDL
 Se formează în ficat şi intestin în formă incompletă (născând)
 HDLn este transportat la ţesuturi unde colectează colesterolul liber
(Col liber) din celule care este esterificat şi  HDL matur
 HDL matur  circulaţia sanguină  ficat
 La ficat Col din HDL este utilizat pentru sinteza de acizi biliari care
vor fi secretaţi în bilă
 Rolul HDL - transportă Col de la ţesuturi la ficat  rol antiaterogen

27
 Metabolismul lipidic
Riscul aterogen

• LDL = PROATEROGEN - furnizor de

colesterol pentru ţesuturile
extrahepatice
• HDL = ANTIATEROGEN - scavanger al
colesterolului din ţesuturile
extrahepatice
• Raportul LDL/HDL - stabileşte riscul aterogen
- valoare normală: 2,9 la sexul F şi 3,3 la sexul M
- risc  la: fumători, consum  de glucide,
diabet, obezitate
- risc  la: efort fizic, alcool moderat, estrogeni

28
Metabolismul proteinelor

29
 Metabolismul proteinelor
1. Catabolismul aminoacizilor prin:
• Dezaminare
• Decarboxilare
• Transaminare
2. Producerea ureei – UREOGENEZA
• Mecanismul care asigură
eliminarea NH3 din organism prin
transformarea în uree
• Ficatul este singurul organ în care
se desfăşoară ureogeneza
• NH3: toxic pentru SNC,  în
insuficienţa hepatică
• Ureea:
 se elimină pe cale renală (75%), Adaptat după Ganongs Review of Medical Physiology, Ed 23
intestinală (24%), transpiraţie ()
  în insuficienţa renală 30
 Metabolismul proteinelor
3. Sinteza proteinelor plasmatice - maxim 50 g/zi
• Sinteza de aminoacizi neesenţiali (12 AA )
• Sinteza de proteine
 Toate proteinele plasmatice (-) -globulinele
 Exemple:
 albumină - 100% în ficat
 alfa globuline - 75-90% în ficat, beta globuline - 50% în ficat
 proteine de fază acută, componente ale sistemului
complement, citokine
 factori ai echilibrului fluido-coagulant
 acizi nucleici
 proteine de transport
 enzime: transaminaze, lactatdehidrogenaza, gama GT,
creatinfosfokinaza, acetilcolinesteraza, renina, fosfataza
alcalină şi acidă, -amilaza
Alte sinteze: glicogen, colesterol, acizi biliari, uree, corpi cetonici 31
 INIMĂ Glucoză CREIER
Acizi graşi Corpi cetonici

Glucoză
Corpi cetonici
CO2 + H2O

CO2 + H2O

Corpi cetonici
Lactat
ŢESUT Uree
ADIPOS Acetil-CoA Piruvat Aminoacizi

Acizi graşi Acizi graşi Glucoză

Triacil- Triacil- Proteine
gliceroli gliceroli Glicogen
Glicerol Glicerol FICAT

Glucoză Glucoză

Alanină +
Acizi graşi
glutamină Lactat
CO2 + H2O Aminoacizi Piruvat CO2 + H2O
Corpi cetonici Glucoză
Proteine
Glicogen
32
MUŞCHI După R Murray, Harper's Illustrated Biochemistry, 2006, Ed 27
 Funcţia termogenetică
• Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din
organism  cu rol important în termogeneză
• Este organul visceral cu cea mai mare contribuţie în producţia de
caldură a organismului în condiţii de REPAUS  temperatura
sângelui la ieşirea din ficat = 40C
•  termogenezei hepatice se face:
 pe termen scurt: prin reacţie simpatico-adrenală
 pe termen lung: prin  secreţiei de hormoni tiroidieni (adaptarea
la frig)

33
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Hematopoieza

• În lunile III-VI de viaţă fetală:

ficatul şi splina devin organe
hematopoietice  eritrocite
anucleate cu Hb F
• În lunile VI-IX are loc
dezvoltarea MOH şi
hematopoieza este prezentă
în toate oasele
• În luna IX dispare funcția
hematopoietică hepato-
splenică

35
 Distrugerea eritrocitelor
• Ficatul participă la degradarea E
îmbătrânite şi depozitează Fe rezultat
sub formă de feritină şi hemosiderină
ETAPA PREHEPATICĂ
 Hemul din eritrocite  fier,
biliverdină  BI (neconjugată)
ETAPA HEPATICĂ
 BI + acid glucuronic  BD (conjugată)
ETAPA POSTHEPATICĂ
 BD  Ubg (flora bacteriană)
 Ubg se reabsoarbe  vena portă 
ficat  bilă  intestin  plasmă 
urină (urobilină)
 Ubg  materiile fecale (stercobilină)
36
Adaptat după Constanzo, Physiology, Ed 5
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia biligenetică şi excreto-biliară
• BILA = produsul de secreţie exocrină a
ficatului:
 secretată de hepatocite continuu
 colectată de la nivelul hepatocitului
prin canalicule biliare  ductele biliare
 ductul hepatic
 excretată în duoden prin sistemul de
căi biliare
 în perioadele interdigestive bila este
transportată prin ductul hepatic şi cistic
în vezica biliară, unde se depozitează
 bila este apoi eliminată intermitent în
timpul digestiei prin canalul coledoc în
intestin, datorită contracţiei veziculare
şi a relaxării sfincterului Oddi 38
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia de depozit
1. Depozit de FIER
 25% din cantitatea totală de
fier  feritină şi hemosiderină
2. Depozit de CUPRU
3. Depozit de VITAMINE - rezerve
 Vitamina B12 (pt. 1-3 ani) şi
acid folic (pt. 3-4 luni)  rol
major în hematopoieză
 Vitamina K (pt. 1-4 luni)  rol
în echilibrul fluido-coagulant
 Vitamina A (pt. 1-2 ani)  rol
trofic pentru piele şi în
mecanismul vederii
 Vitamina D3 (pt. 1-4 luni)  rol
în creştere şi echilibrul fosfo-
calcic 40
 Funcţia de depozit

4. Depozit de GLICOGEN care reprezintă 5-6% din greutatea ficatului

normal
5. Depozit de SÂNGE
• Volum: 500 - 600 ml sânge (25 - 30% din fluxul sanguin hepatic)
• Sediu: în capilarele sinusoide şi venele hepatice
• Acumularea sângelui în depozit
 Mecanism: “congestie hepatică” sub acţiunea produşilor de
digestie absorbiţi la nivel intestinal
• Mobilizarea depozitului hepatic
 Mecanism simpatico-adrenergic  contracţia venelor
hepatice și relaxarea sfincterelor venelor hepatice
 Condiţii: efort fizic, hemoragie acută
41
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia de menţinere a echilibrului hidroelectrolitic
1. Menţinerea presiunii coloid-osmotice (Pco) a plasmei
 Pco = presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de
albumine, care se opune filtrării

2. Formarea limfei
3. Funcţia de rezervor sanguin - 500 - 600 ml sânge utilizat în efortul
fizic şi hipovolemia acută
4. Metabolizarea şi inactivarea hormonilor care controlează EHE: ADH,
aldosteron, cortizol
5. Formarea de apă endogenă în cursul proceselor metabolice:
aproximativ 113 ml apă / 100 g lipide metabolizate, 55 ml apă / 100
g glucide metabolizate, 42 ml apă / 100 g proteine metabolizate
43
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia endocrină
1. Ficatul produce o serie
de factori de CREŞTERE
 Somatomedinele
 Eritropoietina
 Trombopoietina
2. Ficatul este implicat în
catabolismul unor
HORMONI circulanţi:
 Insulină
 Glucagon
 Hormonii steroizi
 ADH, ALD, STH
 Gastrina
3. Ficatul contribuie la
formarea VITAMINEI D3
activă 45
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia de apărarea antimicrobiană
Se realizează prin:
1. Macrofagele hepatice = celulele Kupffer (fagocite fixe)
 Localizarea în aval faţă de vena portă (de-a lungul capilarelor
sinusoidale), le permite să extragă în mod eficient bacteriile care
ajung în circulaţia portă din lumenul intestinal, astfel că nu
permit invazia în circulaţia sistemică

47
 Funcţia de apărarea antimicrobiană

 Rolurile macrofagelor hepatice:

a) Fagocitoza:
- particule coloidale
- bacterii şi toxine bacteriene
de la nivel intestinal, celule
moarte
- eritrocitele îmbătrânite,
trombocite, complexe Atg-
Atc, celule tumorale
b) Procesează şi prezintă Atg
c) Produce: molecule semnal
(IL1 şi 6, TNFα, interferon α, β)

48
 Funcţia de apărarea antimicrobiană
2. Celulele dendritice
 Localizare strategică:
- canalele limfatice şi
venulele terminale
- capsula Glisson
 Rol: transmit semnalele
imunităţii nespecifice
către imunitatea specifică
 Observaţie: expunerea
continuă a ficatului la Atg
bacteriilor intestinale 
ficatul nu răspunde prin Adaptat după Nature Reviews - Microbiology

inflamaţie = menţinerea
celulelor dendritice
hepatice în stare imatură
49
 Funcţia de clearance şi detoxifiere
 Reprezintă: captarea, metabolizarea şi eliminarea:
 Substanţelor endogene  NH3, hormoni, pigmenţi biliari
 Substanţelor exogene  toxice, medicamente, coloranţi
 Se realizează de hepatocite prin mecanisme:
 Metabolic: substanţele sunt complet metabolizate în ficat
 Hepatobiliar: metabolizate în ficat şi excretate prin bilă
 Rolul major în detoxifiere revine ficatului pentru că:
 Debitul sanguin mare  aport masiv de xenobiotice
 Exemplu de detoxifiere: alcool-dehidrogenaza asigură oxidarea
etanolului. În lipsa sa la copii  toxicitate etanolică

50
 Funcţia de biotransformare
Se realizează de hepatocite pentru: toxice, medicamente şi hormoni
 Mecanisme:
- modificarea structurii substanţele exogene
- catabolismul hormonilor
 Efectele biotransformării:
- modificarea structurii unor substanţe astfel încât să devină apte
de a fi eliminate prin rinichi
- limitarea duratei de acţiune în organism a medicamentelor
- uneori formarea de metaboliţi mai activi. Exemplu:
1) prednisonul nu este activ decât după biotransformare
hepatică în prednisolon
2) fenilbutazona, fenacetina, codeina devin active după
biotransformarea hepatică
51
 II. FUNCŢIILE FICATULUI

1. Funcţia metabolică, de 5. Funcţia de menţinere a

sinteză şi termogenetică echilibrului hidroelectrolitic

2. Funcţia hematopoietică şi 6. Funcţia endocrină

de distrugere a eritrocitelor

3. Funcţia biligenetică şi 7. Funcţia de clearance, apărare,

excreto-biliară detoxifiere, biotransformare

4. Funcţia de depozit 8. Funcţia de regenerare

 Funcţia de regenerare
• Funcţie particulară
• Ficatul are o mare capacitate
de regenerare (Michalopoulos
G, 2007, J Cell Physiology) -
după o hepatectomie parţială
(25%) regenerarea:
 începe după 24 de ore
 atinge maximul în 4 - 5 zile
 se termină în 14 zile
Adaptat după Michalopoulos G, 2007,
Liver Regeneration , J Cell Physiology

53
P. P. Rubens, 1612 – Pedeapsa lui Prometeu 54
 Funcţia de regenerare

Takebe T et al., Vascularized and functional human liver from an iPSC-derived

organ bud transplant, Nature, 2013 Jul 25;499(7459):481-484.

55
 Take home messages!

• Ficatul este un organ complex

• Are rol major în homeostazie, intervenind în toate metabolismele
• Are interrelaţii funcţionale cu alte organe importante
• Are cea mai mare capacitate de regenerare

56