Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FIZIOLOGIA FICATULUI
4
Unitatea morfologică = LOBULUL HEPATIC
5
Unitatea funcţională = ACINUL HEPATIC
• Reprezintă zona de parenchim
în formă de romb tributară
aceleaşi vascularizaţii
• Este dispus astfel:
axul lung se găseşte între 2
vene centrolobulare
axul scurt se găseşte între 2
triade hepatice
• Prezintă 3 zone funcţionale:
zona acinară I Adaptat după A. Duncan, Gastroenterology, 2009
zona acinară II (intermediară)
zona acinară III
6
ACINUL HEPATIC - zone funcţionale
• Zona I - centrală
perfuzată prima cu sânge din vasele
triadei hepatice bogat în O2 şi în
substanţe nutritive dar și în toxine
sunt cel mai bine nutrite dar și expuse
la toxine
asigură ureogeneza
secretă fracţiunea biliară colalo-
dependentă
hepatocitele au o rată metabolică
crescută, depozitează glicogen şi lipide
depozitele lor de energie se epuizează
primele în timpul postului prelungit
dacă circulaţia este afectată, mor
ultimele şi se regenerează primele Adaptat după G. Tortora, Principles
of Anatomy and Physiology, ed. 12 7
ACINUL HEPATIC - zone funcţionale
• Zona II – mijlocie
caracteristici intermediare între I şi III
• Zona III – periferică
perfuzată ultima, cu sânge sărac în O2
şi substanţe nutritive
asigură cetogeneza
activitate glicolitică intensă
secretă fracţiunea biliară colalo-
independentă
este zona cea mai sensibilă la hipoxie
și factori toxici
asigură detoxifiere şi biotransformarea
medicamentelor (deţine enzimele
necesare) Adaptat după G. Tortora, Principles
of Anatomy and Physiology, ed. 12
8
Ficatul - organ cu dublă circulaţie
• Nutritivă – asigură 25% din fluxul sanguin hepatic
• Funcţională – asigură 75% din fluxul sanguin hepatic
9
Ficatul - organ cu dublă circulaţie
• Ramurile terminale ale arterei
hepatice şi ale venei porte se
unesc la nivelul capilarelor
sinusoide
• Fluxul de sânge din capilarele
sinusoide trece în venula
centrală a fiecarui lobul
• Venulele centrale converg în
vena hepatică ce se varsă în final
în vena cavă După Guyton (ed. X, 2001)
10
Formarea limfei
• Formare:
Ficatul formează ½ din volumul total de limfă
Datorită particularităţilor capilarelor sinusoide are loc filtrarea
limfei în spaţiile Disse
Limfa formată se colectează în mici capilare limfatice asociate
triadei hepatice
• drenajului limfatic hepatic ASCITĂ
11
II. FUNCŢIILE FICATULUI
14
Menţinerea concentraţiei plasmatice normale a
glucozei
15
Menţinerea concentraţiei plasmatice normale a
glucozei
16
a) Postprandial
Absorbţia intestinală a
monozaharidelor
Stimularea eliberării de
insulină
Monozaharidele pătrund
în hepatocit din vena
portă prin difuziune
facilitată favorizată de
insulină (GLUT2)
Cea mai mare parte din
fructoză şi galactoză
glucoză = calea finală
comună de transport a
majorităţii glucidelor la
ţesuturi 17
a) Postprandial
• Glicoliza energie
• Glicogenogeneza
Glucoza în exces nu poate fi
stocată stocare glicogen
Ficatul = cel mai important
depozit de glicogen urmat de
muşchi
Are loc cand glicemia este
• Lipogeneza
Are loc când celulele hepatice
sunt saturate în glicogen
Surplusul de glucoză este
transformat în lipide
18
b) În stare “a jeun“
• Glicogenoliză - debutează după
2-3 ore maximă după 6-8 ore
“a jeun”
• Gluconeogeneză - debutează
după 6 ore maximă după 24
de ore “a jeun”
surse: acid lactic, aminoacizi
şi glicerol
menţine glicemia normală
exemplu: ciclul Cori
19
Metabolismul lipidic
20
Metabolismul lipidic
1. Oxidarea acizilor graşi (AG) = beta-oxidare
21
Metabolismul lipidic
3. Sinteza de fosfolipide - lecitine, encefaline, sfingomieline
formarea de membrane şi structuri intracelulare
solubilizarea colesterolului în bilă şi a lipidelor în plasmă
4. Sinteza lipidelor din glucide şi proteine
dacă glicogenul hepatic > 5-6% din greutatea ficatului glucoza
se depozitează ca trigliceride
mulţi AA pot fi convertiţi în acetil-CoA
TG depozitate în ţesutul adipos
5. Sinteza corpilor cetonici (CC)
ficatul = singurul ţesut în care are loc
cetogeneza
în hipoglicemie metabolismul CC
înlocuitor pt glucoză
CC = sursă energetică pe termen lung
pt. muşchiul scheletic, miocard şi creier
sunt hidrosolubili precoce în urină 22
Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• LP PLASMATICE = combinaţii
între Lipide (insolubile în apă)
şi Proteine specifice
(apolipoproteine - solubile în
apă)
• Compoziţia LP:
- Trigliceride
- Fosfolipide în diferite
- Colesterol concentraţii
- Proteine
• Provenienţa LP:
- Chilomicronii – intestin
- VLDL şi LDL – ficat
- HDL – ficat şi intestin
23
Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• CHILOMICRONII (CH)
Se formează în intestin (bogaţi în TG exogene) şi sunt transportaţi
la ţesutul adipos şi muşchi striat
TG sub acţiunea LPL AGL şi glicerol. Rămân CH restanţi care în
sânge leagă colesterol şi ajung la ficat
Rolul CH: transportă - TG la ţesutul adipos şi muşchi
- Colesterolul la ficat
24
Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• VLDL
Se formează în ficat
Ajung prin circulaţia sanguină în ţesutul adipos şi muşchiul striat
unde sunt degradaţi identic cu CH şi pierd TG
Particulele reziduale de IDL (LP cu densitate intermediară) revin la
ficat, se încarcă cu colesterol şi se transformă în LDL
Rolul VLDL: transportă TG endogene la ţesuturi
25
Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• LDL
Se formează în ficat din IDL
Conţine 50% colesterol
LDL prin circulaţia sanguină ajunge în ţesuturi extrahepatice şi le
transferă colesterolul
Rolul LDL - previne supraîncărcarea cu colesterol a ficatului
- transportă colesterol la ţesuturi rol aterogen
26
Metabolismul lipidic
6. Rolul ficatului în metabolismul lipoproteinelor (LP)
• HDL
Se formează în ficat şi intestin în formă incompletă (născând)
HDLn este transportat la ţesuturi unde colectează colesterolul liber
(Col liber) din celule care este esterificat şi HDL matur
HDL matur circulaţia sanguină ficat
La ficat Col din HDL este utilizat pentru sinteza de acizi biliari care
vor fi secretaţi în bilă
Rolul HDL - transportă Col de la ţesuturi la ficat rol antiaterogen
27
Metabolismul lipidic
Riscul aterogen
28
Metabolismul proteinelor
29
Metabolismul proteinelor
1. Catabolismul aminoacizilor prin:
• Dezaminare
• Decarboxilare
• Transaminare
2. Producerea ureei – UREOGENEZA
• Mecanismul care asigură
eliminarea NH3 din organism prin
transformarea în uree
• Ficatul este singurul organ în care
se desfăşoară ureogeneza
• NH3: toxic pentru SNC, în
insuficienţa hepatică
• Ureea:
se elimină pe cale renală (75%), Adaptat după Ganongs Review of Medical Physiology, Ed 23
intestinală (24%), transpiraţie ()
în insuficienţa renală 30
Metabolismul proteinelor
3. Sinteza proteinelor plasmatice - maxim 50 g/zi
• Sinteza de aminoacizi neesenţiali (12 AA )
• Sinteza de proteine
Toate proteinele plasmatice (-) -globulinele
Exemple:
albumină - 100% în ficat
alfa globuline - 75-90% în ficat, beta globuline - 50% în ficat
proteine de fază acută, componente ale sistemului
complement, citokine
factori ai echilibrului fluido-coagulant
acizi nucleici
proteine de transport
enzime: transaminaze, lactatdehidrogenaza, gama GT,
creatinfosfokinaza, acetilcolinesteraza, renina, fosfataza
alcalină şi acidă, -amilaza
Alte sinteze: glicogen, colesterol, acizi biliari, uree, corpi cetonici 31
INIMĂ Glucoză CREIER
Acizi graşi Corpi cetonici
Glucoză
Corpi cetonici
CO2 + H2O
CO2 + H2O
Corpi cetonici
Lactat
ŢESUT Uree
ADIPOS Acetil-CoA Piruvat Aminoacizi
Glucoză Glucoză
Alanină +
Acizi graşi
glutamină Lactat
CO2 + H2O Aminoacizi Piruvat CO2 + H2O
Corpi cetonici Glucoză
Proteine
Glicogen
32
MUŞCHI După R Murray, Harper's Illustrated Biochemistry, 2006, Ed 27
Funcţia termogenetică
• Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din
organism cu rol important în termogeneză
• Este organul visceral cu cea mai mare contribuţie în producţia de
caldură a organismului în condiţii de REPAUS temperatura
sângelui la ieşirea din ficat = 40C
• termogenezei hepatice se face:
pe termen scurt: prin reacţie simpatico-adrenală
pe termen lung: prin secreţiei de hormoni tiroidieni (adaptarea
la frig)
33
II. FUNCŢIILE FICATULUI
35
Distrugerea eritrocitelor
• Ficatul participă la degradarea E
îmbătrânite şi depozitează Fe rezultat
sub formă de feritină şi hemosiderină
ETAPA PREHEPATICĂ
Hemul din eritrocite fier,
biliverdină BI (neconjugată)
ETAPA HEPATICĂ
BI + acid glucuronic BD (conjugată)
ETAPA POSTHEPATICĂ
BD Ubg (flora bacteriană)
Ubg se reabsoarbe vena portă
ficat bilă intestin plasmă
urină (urobilină)
Ubg materiile fecale (stercobilină)
36
Adaptat după Constanzo, Physiology, Ed 5
II. FUNCŢIILE FICATULUI
2. Formarea limfei
3. Funcţia de rezervor sanguin - 500 - 600 ml sânge utilizat în efortul
fizic şi hipovolemia acută
4. Metabolizarea şi inactivarea hormonilor care controlează EHE: ADH,
aldosteron, cortizol
5. Formarea de apă endogenă în cursul proceselor metabolice:
aproximativ 113 ml apă / 100 g lipide metabolizate, 55 ml apă / 100
g glucide metabolizate, 42 ml apă / 100 g proteine metabolizate
43
II. FUNCŢIILE FICATULUI
47
Funcţia de apărarea antimicrobiană
48
Funcţia de apărarea antimicrobiană
2. Celulele dendritice
Localizare strategică:
- canalele limfatice şi
venulele terminale
- capsula Glisson
Rol: transmit semnalele
imunităţii nespecifice
către imunitatea specifică
Observaţie: expunerea
continuă a ficatului la Atg
bacteriilor intestinale
ficatul nu răspunde prin Adaptat după Nature Reviews - Microbiology
inflamaţie = menţinerea
celulelor dendritice
hepatice în stare imatură
49
Funcţia de clearance şi detoxifiere
Reprezintă: captarea, metabolizarea şi eliminarea:
Substanţelor endogene NH3, hormoni, pigmenţi biliari
Substanţelor exogene toxice, medicamente, coloranţi
Se realizează de hepatocite prin mecanisme:
Metabolic: substanţele sunt complet metabolizate în ficat
Hepatobiliar: metabolizate în ficat şi excretate prin bilă
Rolul major în detoxifiere revine ficatului pentru că:
Debitul sanguin mare aport masiv de xenobiotice
Exemplu de detoxifiere: alcool-dehidrogenaza asigură oxidarea
etanolului. În lipsa sa la copii toxicitate etanolică
50
Funcţia de biotransformare
Se realizează de hepatocite pentru: toxice, medicamente şi hormoni
Mecanisme:
- modificarea structurii substanţele exogene
- catabolismul hormonilor
Efectele biotransformării:
- modificarea structurii unor substanţe astfel încât să devină apte
de a fi eliminate prin rinichi
- limitarea duratei de acţiune în organism a medicamentelor
- uneori formarea de metaboliţi mai activi. Exemplu:
1) prednisonul nu este activ decât după biotransformare
hepatică în prednisolon
2) fenilbutazona, fenacetina, codeina devin active după
biotransformarea hepatică
51
II. FUNCŢIILE FICATULUI
53
P. P. Rubens, 1612 – Pedeapsa lui Prometeu 54
Funcţia de regenerare
55
Take home messages!
56