METABOLISMUL

 GLICOGENULUI  
 GLICOGENOGENEZA  
•  Glicogenul reprezinta forma de stocare a glucozei oferita in
cantitati mari postprandial la care se face apel in faza catabolica
•  Este un polimer ramificat alcatuit din unitati glucozil legate α1,4
si α1,6. Ramificarea apare mai frecvent in centrul moleculei si
mai putin la periferie
•  Rezervele de glicogen scad in decursul a 12-20 ore de inanitie
 GLICOGENOGENEZA  SI  GLICOGENOLIZA  
n  Glicogenoliza si glicogenogeneza sunt cai paralele ce se
conformeaza principiului dualitatii reglarii, ce asigura
functionarea lor asincrona
 GLICOGENOGENEZA.GLICOGENOLIZA  
1. Fosforilarea glucozei la glucozo-6-fosfat sub actiunea
hexokinazei in majoritatea celulelor si a glucokinazei in ficat
- Glucozo-6-fosfatul reprezinta o cale de raspantie
metabolica pentru glicoliza, calea pentozofosfatilor si
glicogenogeneza
2. UDP-glucoza este sintetizata din glucozo-1-fosfat si reprezinta
si ea o cale de raspantie metabolica spre glicogenogeneza
sau spre alti compusi necesari organismului
3. Sinteza glicogenului este catalizata de glicogensintaza si
enzima de ramifiere
4. Degradarea glicogenului (glicogenoliza) este catalizata de
glicogenfosforilaza si de enzima de deramifiere
5. Glucozo-6-fosfatul in ficat genereaza glucoza iar in muschi
intra in calea glicolitica in vederea formarii de ATP
 GLICOGENOGENEZA  
•  Biosinteza glicogenului implica formarea legaturilor α1,4 si α1,6
glicozidice sub actiunea enzimelor specifice;
•  Formarea acestor legaturi este un proces endergonic, de aceea
glucozo-1-fosfatul este initial activat la UDP-glucoza
•  Glucozo-1-fosfatul este punctul de start in sinteza glicogenului dar si
produsul final de degradare al acestuia
 GLICOGENOGENEZA  
•  UDP glucoza cedeaza restul glucozil pe
un glicogen mic rezultat din
glicogenoliza ce serveste drept primer,
reactia este catalizata de
glicogensintaza ce realizeaza doar
legaturile α1,4 din structura
glicogenului
•  Legaturile α 1,6 sunt realizate de
enzima de ramifiere si implica
transferul de resturi glucozil (cel putin
6) la C6 al unui rest de glucoza
•  Daca nu exista primer glicogenic se
recurge la un primer de natura proteica
- glicogenina
 GLICOGENOLIZA  

•  Degradarea glicogenului presupune

desfacerea enzimatica a legaturilor
α1,4 si α 1,6
•  Glicogen fosforilaza este enzima ce
desface legaturile α1,4 printr-un
proces de fosforoliza ce implica
transferul unui rest glucozil pe
molecula de acid fosforic, formand
glucozo-1-fosfat
•  Legaturile α 1,6 sunt desfacute de
enzima de deramificare ce
catalizeaza transferul unei unitati
trizaharidice de pe un lant pe altul, in
regiunea de ramificatie ramane un
singur rest glucozil ce va fi hidrolizat
ulterior formand glucoza
 Reglarea  glicogenolizei  si  glicogenogenezei  
•  În glicogenoliză enzima cheie de
reglare este glicogenfosforilaza ce se
gaseşte în ţesuturi sub două forme
interconvertibile prin fosforilare –
defosforilare, notate cu “a” (forma
fosforilată, activă) şi “b” (forma
defosfo, inactivă).

•  În glicogenogeneză enzima cheie de

reglare este glicogensintaza ce se
gaseşte în ţesuturi sub două forme
interconvertibile prin fosforilare –
defosforilare, notate cu “a” (forma
defosfo, activă) şi “b” (forma
fosforilată, inactivă).
 Reglarea  glicogenolizei  si  glicogenogenezei  
in  ficat  si  muschi  
•  AMPc mesager secund format ca raspuns al adrenalinei in
muschi si ficat si ca urmare a glucagonului in ficat, stimuleaza
fosforilarea glicogen fosforilazei (forma activa) stimuland
astfel glicogenoliza
•  ATP si G-6-P sunt inhibitori ai enzimei
•  Restabilirea valorii glicemiei deprima secretia de glucagon
•  Glicogenoliza hepatica mai este controlata de catre adrenalina
si prin intermediul unor mesageri secunzi rezultati in urma
interactiunii acesteia cu receptorii α adrenergici: inozitol
trifosfatul (IP3) si DAG
•  IP3 scoate calciul din RE in citosol activand proteinkinaza
calmodulindependenta ce leaga calciul cu afinitate mare,
inducand activarea fosforilazei si inactivarea glicogensintazei
acesteia, permitand restabilirea rapida a glicemiei in conditii
de stres
Reglarea  glicogenolizei  si  glicogenogenezei  
in  ficat  si  muschi  
 Reglarea glicogenolizei si glicogenogenezei
in ficat si muschi
•  Glicogenoliza in muschiul
scheletic este declansata de
stimuli precum contractia
musculara, impulsul nervos
si adrenalina
•  AMP format din degradarea
ATP activeaza
glicogenfosforilaza
•  Impulsul nervos declanseaza
eliberarea de Ca din RE ce
se leaga de calmodulina
activand glicogenfosforilaza
 Reglarea  glicogenolizei  si  glicogenogenezei  
in  ficat  si  muschi  
q  Foame
-  glucagon ↑/insulina↓; AMPc ↑
-  Glicogenoliza↑ ; glicogenogeneza ↓
q  Aport glucidic:
-  Glucagon↓/Insulina ↑; AMPc↓; glucoza↑
-  Glicogenoliza ↓; glicogenogeneza↑
q  Exercitii si stres:
-  adrenalina↑; AMPc ↑; Ca2+ - calmodulina↑
-  Glicogenoliza↑ ; glicogenogeneza ↓
 Patobiochimie    
•  Deficienţa galactokinazei duce la acumularea galactozei în
sânge (galactozemie) şi în urină (galactozurie), manifestată
clinic prin apariţia cataractei    
•  Deficienţa de galactozo-1-fosfat-uridiltransferaza se
caracterizează prin acumularea de galactozo-1-fosfat în ficat,
cu blocarea fosfatului sub forma acestui ester, galactozemie şi
galactozurie. Manifestările clinice sunt: cataractă, alterări
hepatice, tulburări neuropsihice.

BIBLIOgrafie  Metabolism  glucidic:  Mark#s  Biochemistry  ediIa  5a,  2008