Sunteți pe pagina 1din 23

METABOLISMUL

ENERGETIC

Faza I a respiratiei:
Generarea de agenti de
reducere
NAD+ + 2H+ + 2e-
→NADH + H+
TCA FAD+ + 2H+ 2e-
ciclul acizilor →FADH2
tricarboxilici cu potential energetic,
deci are loc
conservarea
Faza a II-a aenergiei
respiratiei:
Energia conservata
Lanţul transportor sub forma de NADH si
Etapele transformării compuşilor de hidrogen şi FADH2 este convertita
alimentari în energie electroni in
(după Marks Biochemistry, 2005) Fosforilarea ATP, un compus
macroergic
oxidativă

NAD = NicotinAamid
Dinucleotid
FAD = FlAvin Dinucleotid

Fig. 4 Rolul lanţului respirator cuplat


cu fosforilarea oxidativă în conversia
energiei alimentare în ATP
Necesarul energetic zilnic

Tsang et al., 2011


Continutul caloric al alimentelor

l Carbohidrati = 4Kcal/g l Daca mancam 585g carbohidrati, 150g proteine


si 95g grasimi pe zi. Iar in plus consumam 45g
l Proteine = 4Kcal/g alcool. Care este aportul caloric zilnic?

l Lipide = 9kcal/g l RMB = 18-30 ani este 15,3G+679

l Alcool = 7Kcal/g l Sedentari = plus 30%

l Persoane active plus 60%

l Care este greutatea ideala? IMC (Kg/m2)=18.5-


24.9
Respiratia Celulara

l Ansamblul reactiilor de oxidare a compusilor nutritivi pentru a genera


energie – respiratie celulara

l Electronii pierduti pe parcursul procesului de oxidare sunt stocati sub forma


de echivalenti reducatori cu formarea a 2 moli de CO2 – Ciclul Krebs

l Electronii stocati in ciclul Krebs sub forma echivalentilor reducatori sunt


transferati oxigenului printr-o serie de reactii ce finalizeaza oxidarea
compusilor nutritivi la Co2, apa si energie, folosind un lant de proteine –
lantul transportorilor de hidrogen si electroni, cuplat cu

l fosforilarea oxidativa – proces ce converteste ADP+Pi la ATP


Respiratia celulara. Ciclul acizilor
tricarboxilici (Ciclul Krebs)
l Genereaza mai mult de jumatate din cantitatea de ATP necesara activitatii
celulare;

l Localizare: Proces mitocondrial

l Reprezinta o cale metabolica ciclica prin care energia continuta de glucoza,


acizi grasi, aminoacizi este stocata sub forma echivalentilor reducatori, cu
formare de CO2, GTP

l NAD+ + 2H+ + 2e- →NADH + H+

l FAD+ + 2H+ + 2e- →FADH2


FAD.FMN
NAD. NADP
Ciclul Krebs

l Substrat: Acetil CoA

l Ciclul Krebs este alcatuit din 8 reacţii:

l - una de condensare

l - 2 de decarboxilare

l - 4 de oxidare

l - 1 de fosforilare
Ciclul Krebs

Reacţia generală a ciclului Krebs este:


Acetil-CoA + 3 NAD+ +FAD + GDP +
fosfat + 2 H2O →
2 CO2 + CoA + 3NADH + 3H+ + FADH2 +
GTP
Intermediarii NADH şi FADH2 constituie
substraturi pentru lanţul respirator
mitocondrial.
Bilant energetic

Pentru 1 mol AcetilCoA

l Un mol de GTP

l 3 echivalenţi reducători NADH + H+ care în urma lanţului respirator


mitocondrial dau naştere la 9 moli de ATP în urma parcurgerii lanţului
respirator mitocondrial.

l 1 echivalent reducător FADH2 care generează 2 moli de ATP în urma


parcurgerii lanţului respirator mitocondrial.

l 2 moli CO2
Reglarea ciclului Krebs
l Starea energetică celulară este
măsurată de doi parametri:
raportul ATP/ADP şi raportul
NADH/NAD+.

l reglare în funcţie de concentraţia


substratului: cantitatea de acetil
CoA, concentraţia vitaminelor B
(coenzime în acest proces) în
special a acidului oxalilacetic

l reglare enzimatică: enzimele cheie,


cu rol de control al ciclului Krebs
sunt reprezentate de:
citratsintetaza,
izocitratdehidrogenaza şi α –
cetoglutarat- dehidrogenaza.
Ciclul Krebs cale amfibolica. Căi metabolice
care utilizează intermediari ai ciclului Krebs
l Servesc la sinteza unor produşi importanţi

l şi la evitarea acumulării în mitocondrie a unor intermediari peste anumite limite

În perioadele post-prandiale, în ficat, excesul de citrat este convertit în acetil-CoA, care


serveşte ca precursor pentru sinteza acizilor graşi.

l α-cetoglutaratul este un precursor al biosintezei aminoacizilor neesenţiali. În ţesutul


nervos α-cetoglutaratul este transformat în glutamat şi GABA (neuro-mediatori).

l succinil-CoA intervine ca precursor în sinteza hemului

în perioadele inter-alimentare, malatul este exportat în cotoplasmă unde intră în fluxul


gluconeogenezei.

l reversibilitatea reacţiei malat-dehidrogenazei permite ajustarea fluxului în ambele direcţii.


Acumularea oxal acetatului duce la utilizarea lui la precursor în sinteza aminoacizilor
neesenţiali.
Lanţul transportorilor de hidrogen şi
electroni. Fosforilarea oxidativă
l Lanţul respirator este alcătuit din 4 mari complexe transmembranare:

l NADH dehidrogenaza (complexul I) –transferă electronii de la NADH la CoQ

l Succinat dehidrogenaza (complexul II) – transferă electronii de la FADH2 la CoQ

l Citocromii b-c1 (complexul III) –realizează transferul electronilor de la coenzima Q la citocromul c

l Citocromoxidaza (complexul IV) – transferă electronii de la citocromul c la oxigen, pe care îl ionizează


putându-se astfel combina cu protonii din mediu (2H+) formând apa.

l Protonii sunt pompati din matrix în citosol (n=4) si se crează un potential electrochimic generat de gradientul
transmembranar de protoni (∆p), energie ce poate fi convertita în ATP.

l Protonii revin în matrix prin canalul ATP sintazei ceea ce determină sinteza ATP.
Lanţul transportorilor de hidrogen şi
electroni. Fosforilarea oxidativă
constă dintr-o succesiune de reacţii de oxidare
şi reducere care se realizează cu ajutorul
flavinmononucleotidelor (FMN), centri Fe-S,
coenzima Q şi fierul din citocromi (b, c1,c, a şi
a3).

Lantul respirator (după Marks


Biochemistry, 2005)
Lanţul transportorilor de hidrogen şi
electroni. Fosforilarea oxidativă
l Electronii de la NADH si
FADH2 sunt sunt
acceptaţi de FMN şi
respectiv FAD, apoi prin
intermediul centrilor
Fe-S transferă electronii
coenzimei Q.

l CoQ (ubiquinona) este


o quinonă ce poate
accepta electroni
formând CoQ redusă.
Lanţul transportorilor de hidrogen şi
electroni. Fosforilarea oxidativă

l Citocromii sunt proteine ce conţin o grupare hem (un ion Fe3+ legat de un
nucleu porfirinic), aceştia acceptă electroni de la CoQ transformându-se în
Fe2+ si cedează mai departe electronii reoxidându-se la Fe3+ .

Hemul A se găseşte în
citocromii a şi a3
Fosforilarea oxidativa

l Viteza de cuplare a lanţului transportorilor de electroni cu fosforilarea


oxidativă este corelată cu rata de utilizare a ATP (nivelul de ADP, Pi şi
căldură)

l ADP este fosforilat la ATP;

l Protonii intră din citosol în mitocondrie;

l Scăderea gradientului de protoni face ca lanţul respirator să pompeze mai


mulţi protoni de la NADH si FADH2 pentru a menţine gradientul de protoni;

l Stimularea sintezei de ATP în lantul respirator

l (după Marks Biochemistry, 2005)

l Creşterea reoxidării NADH în lanţul respirator şi creşterea concentraţiei de


ADP
termogeneza
l Decuplarea acestor două procese, adică
nivelarea gradientului de protoni prin
trecerea pasivă protonilor are drept
consecinţă pierderea energiei sub formă
de caldură şi accelerarea
metabolismului.

l Fiziologic, în ţesutul adipos brun


specializat pentru termogeneză,
termogenina actionează ca decuplant
generând căldura, acţiune stimulată de
norepinefrină (noradrenalină).
Reglarea termogenezei
(după Marks Biochemistry, 2005)
Patobiochimie

l Disfunctia mitocondriilor au drept consecinta scaderea oxidarii NADH si


FADH2 in lantul respirator cu transformarea piruvatului in lactat si a acizilor
grasi in trigliceride, blocand sinteza de ATP:
1 Anoxia, hipoxia, CO, cianurile

2. Deficite genetice ale proteinelor ce codifica sinteza complexelor lantului


respirator
3. Deficite sau inhibitia enzimelor ciclului Krebs

- acidoza lactica congenitala datorata inhibitiei piruvat dehidrogenazei


(enzima ce catalizeaza transformarea piruvatului in acetil CoA)
Patobiochimie
l Bolile datorate defectelor in fosforilarea oxidativa se
numesc, generic „OXPHOS diseases“ si pot fi cauzate fie
de mutatii in

1. ADN mitocondrial,

2. ADN nuclear care codifica proteine importate apoi in


mitocondrii.
Sindromul Kears-Sayre, care apare pina la varsta de 20 de ani,caracterizat de:
oftalmoplegie, retinita pigmentara,
miopatie mitocondriala, defecte in muschiul cardiac

Boala MELAS, boala a mitocondriilor progresiva care cauzeaza: miopatie, encefalopatie,


acidoza lactica si episoade Stroke-like

Sindromul Pearson, caracterizat de defecte la nivelul maduvei osoase


OBIECTIVE
l Definitia metabolismului. Componentele anabolice si catabolice

l Precizarea sursei primare de energie a celulei. Reactia de hidroliza a ATP

l Precizarea cailor metabolice ce alcatuiesc respiratia celulara.

l *Ciclul Krebs. Localizare. Substrat. Importanta metabolica. Reglare

l *Ciclul Krebs – cale amfibolica.

l *Lantul transportorilor de hidrogen si electroni. Localizare. Complexele care


intra in alcatuirea lantului. Impotanta metabolica

l * Fosforilarea oxidativa. Definitie. Rol metabolic.


Bibliografie
l Mark‘s Biochemistry.

l Metabolisme. Biochimie integrativa. Stiech, 2009

S-ar putea să vă placă și