4

Cuplarea reactiilor endergonice si exergonice

− energia libera de reactie reprezinta variatia energiei libere la transformarea reactantilor in

produsii de reactie
o Go energia libera standard cand concentratiile reactantilor sunt 1 molar, t=25 si
p=1atm
o GoI variatia energiei libere la pH 7
o daca <0, reactiile sunt exergonice (se elibereaza energie)
o daca >0, reactiile sunt endergonice (au nevoie de energie)
− ~: energia macroergica care elibereaza prin hidroliza o energie de > 7,3 kcal/mol
− acest tip de energie este elementul de legatura intre procesele catabolice (distructive) si cele
anabolice
− 2 tipuri de cuplare:
o produsul reactei exergonice este reactant in reactia endergonica

𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑧𝑜 − 1 − 𝑃 → 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑧𝑜 − 6 − 𝑃

ΔGo =-1,74 kcal/mol

𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑧𝑜 − 6 − 𝑃 → 𝑓𝑟𝑢𝑐𝑡𝑜𝑧𝑜 − 6 − 𝑃

ΔGo =+0,4 kcal/mol

o printr-un intermediar energetic (compusii nu trebuie sa fie inruditi ca structura)

Exemple de compusi macroergici

1. nucleozidtri/difosfatii
− intr-un nucleotid sunt 2 leg macroergice care se pot scinda diferit
o o singura legatura macroergica: din ATP – ADP si e E eliberata dintr-o singura legatura
macroergica (7,3) – compusul care a ramas ADP mai are o legatura macroergica in
organism care nu poate fi hidrolizata pentru ca orgs nu are enzimele necesare
o in muschi, E pe care o are molecula de ADP poate fi utilizata pentru sinteza de ATP
pentru ca in muschi exista enzima adenilatkinaza

− in AMP si un rest pirofosfat (PPi/PPa): doua resturi fosfat legate macroergic

1
 o prima scindare se elibereaza 7,3 kcal ca atunci cand se scinda in ADP, iar pirofosfatul
care a fost eliberat se scindeaza in continuare in doua resturi fosfat si AMP cu eliberare
de energie 16,3 kcal

2. kreatinfosfatul – elibereaza 10,3 kcal

− kreatinfosfatul hidrolizat pana la kreatina elibereaza 10,3kcal
− este rezervorul energetic din muschi

3. carbamilfosfatul
− implicat in ciclul ureogenetic

4. fosfoenolpiruvatul
− intalnit la metabolismul energetic
− elibereaza 14,8 kcal/mol

5. 1,3 BPG
− intalnit in metabolismul energetic
− elibereaza 11,8 kcal/mol

6. Acil Coenzima A
− putem avea diferite resturi acil
− elibereaza 7,7 kcal/mol

! un compus care are fosfat si elibereaza o energie sub 7,3 kcal/mol NU este un compus macroergic

Cai de sinteza ale ATP in organism

2
 I. fosforilarea la nivel de substrat
− sinteza de ATP din ADP si fosfat, utilizand energia degajata dintr-o reactie exergonica
− 2 reactii din glicoliza si o reactie din ciclul Krebs
II. fosforilarea oxidativa in lantul respirator
− se desfasoara in mitocondrii
− numarul de mitocondrii pentru fiecare tesut este proportional cu implicarea
metabolica a respectivei celule in procesele energetice
i. eritrocitele nu au mitocondrii
ii. celulele din miocard, hepatocit au numar mare de mitocondrii

Structura mitocondriei

− membrana externa
o impermeabila pentru NADH, FADH2, resturi fosfat, ADP
o NADH pentru a putea strabate membrane va avea nevoie de niste sisteme
transportoare numite navete
▪ malat-aspartat

▪ glicerol-3-fosfat

− membrane interna cu criste

o contine enzime:
▪ succinatdehidrogenaza – implicate in ciclul Krebs si in lantrul respirator
▪ translocaze pentru diferiti compusi
● pentru nucleotide cu adenine
● pentru sistemul malat-α-cetoglutarat (stie sa introduca malatul in
mitocondrie si sa scoata α-cetoglutarat din mitocondrie)

3
 ● pentru fosfat
o lantul respirator
▪ lantul respirator are mai multe componente dispuse astfel incat energia
eliberata prin transferal electronilor la oxigen sa poata fi folosita pentru a
pompa protonii in afara matrixului mitocondrial
▪ componentele lantului respirator
● flavoproteine – sunt dihidrogenaze cu FMN/FAD
● proteine cu Fe si S

● coenzima Q/ubiquinone – singurul element liposolubil al lantului

respirator si are 2 forme

● citocromii – hemoproteine, majoritatea contin Fe (exceptie:

citocromul A3 contine Cu, iar citocromul B are 2 hemuri diferite)

citocromul C:

▪ lantul respirator are 2 brate

4
 ● lung: NADH
▪ primul complex este complexul 1 (FPn – flavoproteine cu
FMN)
● scurt: succinat
▪ intrarea se face prin succinat si complexul 2 contine
flavoproteine cu FAD

▪ Complexul I – NADH-coenzima Q-reductaza

● contine flavoproteine cu FMN, protein cu Fe si S
● energia pe care o elibereaza acest complex este -19,4 kcal/mol
● din nergia eliberata se sintetizeaza un singur ATP
▪ Complexul II – succinat-coenzima Q-reductaza
● contine succinatdehidrogenaza cu FAD
● prin transformarea succinatului in humarat se realizeaza
transformarea FAD in FADH2
● complexul elibereaza 3,2 kcal/mol – o valoare insuficienta pentru a
sintetiza un ATP
▪ Complexul III – coenzima Q-citocrom c-reductaza
● contine citocromul b, citocromul c1, proteine cu Fe si S
● elibereaza energie 7,75 kcal/mol – se poate deci sintetiza un ATP
▪ Complexul IV – citocrom c-oxidaza
● contine citocromul a si a3 care au Cu in loc de Fe
▪ in final, echivalentii reducatori sunt transferati pe oxigen la nivelul
complexului V – ATP-sintaza mitocondriala
− spatiu intermembranar
o se creaza o concentratie mare de protoni, iar in matrixul mitocondrial este o
concentratie mica
o gradientul de concentratie al protonilorare doua componente
▪ un gradient electric
▪ un gradient chimic
− deplasarea protonilor in sensul gradientului determina utilizarea energiei stocate pentru
sinteza de ATP
− matrix mitocondrial
o prin translocaze ajung ADP si fosfat
o prin Fo si subunitatea gamma din F1 ajung protonii
o prin subunitatile catalitice din F1 se realizeaza sinteza de ATP din ADP si fosfat
o prin translocaze, ATP ul poate trece in citoplasma

5
 − sinteza ATP ului are loc la nivelul ATP-sintazei
o are o portiune F0 – liposolubila
▪ se gaseste in membrana interna
mitocondriala
▪ are rol de translocaza pentru protonii din
spatiul intrermembranar
o portiune F1 – hidrosolubila, care este ancorata in
membrana interna mitocondriala si proemina
spre matrix
▪ are rol catalitic si este formata din 3
subunitati α, 3 subunitati β, o subunitate
γ, una ε si una δ
▪ subunitatea γ permite rotirea o data cu
trecerea protonilor prin subunitatea Fo
− parcurgerea lantului respirator pe bratul lung se sintetizeaza 3 moli ADP (din NADH)
− Pe bratul scurt se sintetizeaza 2 moli de ADP (pentru ca ei nu se sintetizeaz ain complexul II,
fiind o energie mica) (din FADH2)
− se defineste catul de fosforilare = raportul intre numarul de moli de ATP sintetizati/atom
gram de oxigen in lantul respirator
o pentru ramura lunga 3/1
o pentru ramura scurta 2/1
− componentele proteice ale lantului respirator sunt transcrise si traduse din gene atat ale
ADN nuclear, cat si ale ADN mitoconrial
− componentele din complexul II, citocromul c, provin numai din ADN nuclear
− informatia din ADN mitocondrial este transmisa genetic numai pe linia maternal =>
mutatiile care apar la nivelul ADN mitocondrial pot determina anumite afectiuni
neurodegenerative, majoritatea insotite de acidoza lactica

Inhibitori ai lantului respirator

− se leaga de componente ale lantului respirator, sau actioneaza prin blocarea translocazelor,
asfel este impiedicat consumul de oxigen si implicit sinteza de ATP prin fosforilarea oxidative
− exemple de inhibitori
o complexul I: amital/rotenone
o complexul III: antimicina
o complexul IV: monoxidul de carbon, ionul cian

Decuplanti ai fosforilarii oxidative de lantul respirator

− in prezenta acestor compusi lantul respirator functioneaza cu viteza maxima, indifferent de

raportul ATP/ADP (in mod normal, el e cu tat mai mare, cu cat ATP e mai mare)
− energia produsa in plus e eliberata sub forma de Q
− 2,4-dinitrofenolul
− protein cu rol de decuplare
o transporta portonii din spatiul intermembranar independent de ATP-sintaza
o UCP-1 se gaseste in mitocondriile tesutului adipos brun in special la animalele
adaptate la frig – frigul determina secretie crescuta de catecolamine care intensifica
lipoliza, AG eliberati vor favoriza transcrierea genei pentru aceasta proteina si prin
functionarea continua a lantului respirator, excesul este eliberat sub forma de Q
o exista astfel de protein care au rol si in obezitate

6
Lanturi transportatoare de electroni, dar necuplate cu lantul respirator

− citocromul P 450 – are denumirea aceasta pentru ca in forma redusa absoarbe la =450nm
o fixeaza oxigenul actionand ca o monooxigenaza (monooxigenazele foloseau un
substrat-oxigenul si un donor de protoni, iar substratul se transforma intr-un produs
hidroxilat)
o intervine in hidroxilarea diferitelor componente
o el funcitoneaza in mitocondrii si in RE
▪ in RE:
● echivalentii ajung de pe NADH, sunt transferati pe FAD cu ajutorul
citocrom P450-reductazei si apoi prin modificarea valentei fierului
din citocromul P450 si in prezenta oxigenului, substratul (RH) se
transforma in substrat hidroxilat
▪ in mitocondrie: citocromul P450 este in membrana interna mitocondriala, el
leaga si oxigenul si substratul. echivalentii reducatori ajung fie de la NADPH,
fie de la FAD, apoi sunt transferati pe o proteina cu Fe si S, iar de pe aceasta
protein ape citocromul P450 – in plus este actiunea proteinei cu Fe si S, iar
reductaza difera in RE si mitocondrii
o exemple de hidroxilari cu ajutorul citocromului P450
▪ in transformarea unor medicamente dintr-o forma inactiva intr-o forma
active
▪ transformarea unor compusi reversibili din toxici in netoxici (in toxici ca sa
fie eliminate – la medicamente de exemplu)