Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SĂNĂTĂȚII
curs I
Conf. Univ. Dr. Venera
DINESCU
Sănătatea – este definită de OMS ca
„ acea stare de bine fizic, mental şi
social complet şi nu constă numai
din absenţa bolii sau infirmităţii”
(OMS 1948)
“Sănătatea este mai mult
decât absența bolii, este
asociată cu starea de bine și
calitatea vieții.” (Academia
Națională de Științe 2001)
"Promovarea sănătății este știința și arta
de a ajuta oamenii pentru a-și schimba
stilul lor de viață și de a se îndrepta spre
o stare de sănătate optimă. Sănătate
optimă este definită ca un echilibru între
sănătatea fizică, emoțională, socială,
spirituală și intelectuală.
Promovarea sănătății
! Este un concept pozitiv care utilizează
resursele personale, sociale, politice și
instituționale.
Promovarea sănătății
! Reprezintă orice combinație între
sănătate, educație, economie, politică,
de natură spirituală sau organizatorică
menită să aducă schimbări pozitive
atitudinale, comportamentale, sociale sau
de mediu care să conducă la
îmbunătățirea sănătății populației.
Documente oficiale
! Definițiasănătății (1948, 1998)
! Declarația de la Alma Ata
! Carta de la Ottawa (1986)
! Declarația de la Jakarta asupra Promovării
sănătății în secolul 21 (1997)
! Carta de la Bangkok (revizuită în 2005)
Principii
! Promovarea sănătății este direcționată
asupra factorilor determinanți sau cauzali
care pot afecta populația.
! Promovarea sănătății vizează în special
participarea efectivă și concretă a
publicului implicat prin implementarea
unor mecanisme eficiente de participare
a acestuia.
Metode
! comunicare,
! educație,
! legislație,
! măsuri fiscale,
! schimbarea organizațională,
! dezvoltarea comunității și a activităților
locale îndreptate împotriva riscurilor
pentru sănătate.
Constituirea Crearea unui
unor politici mediu de sprijin
sanogene
Consolidarea
implicării
comunității
Dezvoltarea de Reorientarea
abilități serviciilor de
personale sănătate
Starea de boală este definită după Dicţionarul
medical român ca și: „ deviere de la starea de
sănătate din cauza unor modificări ale mediului
intern sau ale acţiunii unor agenţi din mediul extern”
sau „ este o deviaţie sau o abatere de la normal cu
consecinţe nedorite asupra confortului personal şi
activităţii sociale”.
BOALA POATE FI ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Ex.
1. dureri precordiale, palpitaţii, dispnee de
efort – boală cardiacă
2. tuse productivă, junghi toracic, febră –
infecţie pulmonară
ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE
Predispoziţia ereditară:
! cardiopatia ischemică,
! HTA esenţială,
! litiaza biliară,
! diabetul zaharat tip II,
! ulcerul duodenal,
! neoplaziile,
! epilepsia, schizofrenia,
! obezitatea, dislipidemiile etc.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ASCULTAŢIA
! Percepe zgomotele normale sau patologice de la
nivelul organelor.
! Ascultaţia decelează zgomotele cardiace, raluri
bronșice, sunetele produse de mişcările respiratorii
sau intestinale.
FACIESUL
➢ Faciesul basedowian: apare în cadrul boalii Basedow, cu exoftalmie
bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg deschisă, privire vie,
inteligentă.
➢ Faciesul mixedematos: apare ca o lună plină, cu faţă rotundă, infiltrată,
palidă, inexpresiv, alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor, macroglosie
cu amprentele dinţilor, voce aspră şi groasă, păr rar, aspru, uscat,
decolorat, friabil, specifică hipotiroidismului.
➢ Faciesul acromegalic (prognatism): apare în hipersecreţia de hormon
somatotrop hipofizar cu dezvoltarea accentuată a arcadetor orbitale,
nasului, urechilor, buzelor şi mentonului.
➢ Faciesul cushingoid: în hipersecreţia hormonilor glucocorticoizi
suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lună plină), cu piele roşie
violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit "de bizon" iar la femei
apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă).
FACIESUL
➢ Faciesul anemic: este un facies palid, cu mucoasele conjunctivale
palide şi apare în anemiile severe mai ales cele de tip feripriv.
➢ Faciesul congestiv: este opusul celui anemic, apăre culoarea roşie
vineţie, la nivelul obrajilor, lobului urechilor, nasului şi mentonului.
Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau
la cei cu febră mare.
➢ Faciesul cirotic: prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau
subicterică), cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas, buze
subţiate, roşii, carminate. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la
cei cu ciroză.
➢ Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau
vegetaţii adenoide şi apare un facies cu îngustarea nasului,
proeminenţa buzei şi a arcadei superioare. Concomitent apare o voce
tipică, nazonată şi tulburări ale auzului.
➢ Faciesul rigid, fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson.
FACIESUL
➢ Faciesul din sclerodermie apare rigid, fără riduri şi cute faciale,
inexpresiv, cu nas şi buze subţiri (icoană bizantină).
➢ Faciesul mitral: apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale şi este
tipic, cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe un fond palid
al restului tegumentelor.
➢ Faciesul vultuos se identifică la pacienţii cu febră mare (în pneumonii,
bronhopneumonii, gripe).
➢ Faciesul asimetric apare în paralizia de nerv facial.
➢ Faciesul ca o pară apare la cei cu parotidită epidemică sau cu
adenopatii mari submandibulare.
➢ Faciesul hipocratic: faţă trasă, cenuşie, cu ochi înfundaţi în orbite, cu
şanţuri nazo-labiale adâncite, cearcăne şi nas ascuţit.
EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI
FANERELOR
! CULOAREA TEGUMENTELOR
➢ Paloarea este culoarea deschisă a tegumentelor şi mucoaselor
(anemii).
➢ Roşeaţa apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea
cantităţii de oxihemoglobină în circulaţie (poliglobulie).
Se evidențiază în cazul expunerii la temperaturi înalte sau în stări
febrile, după efort fizic, la cei cu distonie neuro-vegetativă, la femei în
perioada menopauzei (bufeuri), la etanolici, în intoxicaţia cu oxid de
carbon, în poliglobulii primare sau secundare.
➢ Cianoza (kianos): este o culoare albăstruie-vineţie a pielii şi
mucoaselor şi apare din cauza creşterii nivelului hemoglobinei
reduse în vasele mici în anumite teritorii.
➢ Icterul reprezintă coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor
determinată de impregnarea acestora cu bilirubină, cînd BT are
valori crescute în sânge (peste valoarea normală de 1mg/dl).
TULBURĂRILE DE PIGMENTARE
Hipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa
pigmentului melanic. Albinismul reprezită absenţa pigmentului în
piele, păr şi ochi, iar vitiligo este caracterizat de apariţia unor pete
deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat.
Hipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi
supraîncărcarea lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor hormonale:
insuficienţa cronică a glandelor suprarenale (boala Addison),
hipertiroidismului (boala Basedow).
Efelidele sunt pete brun roşietice mici pe obraji, umeri, spate, faţa
dorsală a mâinilor, apar prin pigmentarea pielii (pistrui) şi au caracter
familial şi constituţional.
CRITERII DE APRECIERE A STĂRII DE
SĂNĂTATE
! STAREA FIZICĂ
a) parametrii antropometrici – ÎNĂLȚIME, GREUTATE,
PLIURI CUTANATE, INDICE TALIE ȘOLD, IMC.
b) parametrii funcționali: respiratori, cardiovasculari, digestivi,
renali etc.
Acești parametrii sunt corelați cu sexul, vârsta, profesia.
STAREA DE NUTRIȚIE
! IMC=greutatea/înălţimea2
unde greutatea se exprimă în kg şi înălţimea în
m
! Ex.
EDUCAȚIE
CAMPANII ÎMPOTRIVA FUMATULUI
REGLEMENTARE
LEGISLATIVĂ
ASOCIAȚIA ALCOOLICII ANONIMI
NU SE
COMERCIALIZEAZĂ
ALCOOL COPIILOR
PROMOVAREA ȘI ADOPTAREA
UNEI ALIMENTAȚII SĂNĂTOASE
INFORMAREA CU PRIVIRE
LA CONȚINUTUL
PRODUSELOR ALIMENTARE
PRIN CITIREA ETICHETELOR
EFECTUAREA DE EXERCIȚII FIZICE
ZILNIC SAU DE TREI
ORI PE SĂPTĂMÂNĂ
PROFILAXIA CARIEI DENTARE
FLORIZAREA APEI
SAU ALTE METODE
Metode
! Identificarea factorilor de risc vs
eliminarea lor
! Tratarea bolii vs prevenirea ei
Scopurile
! Educație
! Informare
! Conștientizare
! Responsabilizare
! Implicare
! Comportamente sanogene
! Sănătatea mediului
! Reducerea morbidității
! Reducerea mortalității
PROMOVAREA
SĂNĂTĂȚII
curs III
Conf. Univ. Dr. Venera
DINESCU
CAUZALITATE
GHIDUL DE CAUZALITATE
DOLL ȘI HILL
Conceptul de cauză
! întelegerea cauzelor bolilor este importantă pentru
sănătate, nu numai pentru a preveni boala ci și pentru
diagnosticul acesteia și aplicarea unui tratament corect
! cauza unei boli este un eveniment, o condiție
caracteristică sau o combinație a acestor factori care joacă
un rol important în producerea bolii
! în mod logic, o cauza trebuie să preceadă boala
! o cauză este considerată suficientă atunci când produce
sau inițiază o boală în mod inevitabil
! o cauza este denumită necesară atunci când o boală nu se
poate dezvolta în absența ei
CAUZALITATE - Definiţie
Orice eveniment, caracteristică, fapt sau condiţie, care:
!Precede apariţia bolii
!Fără de care boala nu ar fi apărut
!Sau ar fi apărut mai târziu în timp”.
lă
cia
Fe
no
so
tip
are
niz
ent
m
ga
orta
mp
Or
Micro Co
bi
BOALA Med
e iu
Gen
ţi
cu
Lo
os
cu
un
ld
ec
em
in
or
un
ct
Fa
că
Abordarea prin asocierea cauză-efect
ASOCIERE
CAUZĂ EFECT
A ÎNTÂMPLAREA
S Evaluarea
O
C
I
E
FACTORI DE CONFUZIE
R
E
Studiu epidemiologic
Reversibilitatea
! Un factor este mai probabil cauzal dacă după
îndepartarea lui scade incidența bolii.
De exemplu, dacă se abandoneaza fumatul,
scade si riscul de cancer pulmonar sau de
boală coronariană. Nu se exclude participarea
factorilor de confuzie. Există situații în care
procesul patogenic este ireversibil după
inițierea lui chiar dacă expunerea dispare în
timp. Emfizemul nu dispare după abandonul
fumatului dar progresia bolii este încetinită.
Reversibilitatea
Un factor este mai probabil cauzal dacă după
îndepărtarea lui scade incidenţa bolii.
E
FACTOR F
E
C
T
o
FACTOR
From Hammond E.C., and Horn D.: Smoking and death
rates-report on forty-four months of follow-up on 187.783
men. J.A.M.A., 166:1294, 1958.
Concordanța
! Mai multe studii efectuate în diverse locuri şi grupuri de indivizi,
toate demonstrând aceeaşi concluzie, susţin relaţia cauzală
căci este puţin probabil ca aceeaşi factori de confuzie şi erori
sistematice să survină la fel.
! Diverse tipuri de design cu aceeași concluzie susțin relația
cauzală.
! Rezultatele discordante între mai multe studii nu exclud
validitatea unui singur studiu de calitate.
! Lipsa de concordanță între diverse populații poate reflecta
absența asocierii sau diferențe notabile în prevalența altor
factori cauzali (Toxoplasma gondii și encefalita la persoane
cu deficițe imune).
Concordanța
Relația temporală
! Relația temporală este esențială - cauza trebuie să preceadă
efectul.
! Relația temporală se poate aprecia cel mai bine în trialuri clinice
randomizate și studii de cohortă prospective.
! Intervalul dintre expunere și efect, precum și nivelul expunerii,
ambele implicând cunoașterea mecanismului patogenetic, respectiv
cunoașterea fazei de latență sau a incubație (în bolile infecțioase),
sunt importante în susținerea sau respingerea asocierii cauzale.
! Cauza precede efectul, într-un interval de timp necesar pentru
inducerea efectului (latenţă).
Ex - o hepatită acută virală care apare la 14 zile post-transfuzional nu
poate fi determinată de virusul hepatitei B deoarece incubația
minimă este de 45 de zile.
CAUZA SUFICIENTĂ
! O cauză suficientă nu reprezintă de obicei de un singur
factor, ci adesea include mai multe componente. În general,
nu este necesar să fie identificate toate componentele
cauzei, deoarece îndepărtarea unei componente poate să
interfereze acțiunea celorlalte și astfel poate să prevină
boala.
! EX: fumatul este una dintre componentele cauzei suficiente
a cancerului pulmonar. Fumatul singur, nu este suficient
pentru a produce boala: unele persoane fumează 50 de ani
fară să prezinte cancer pulmonar; alți factori, majoritatea
necunoscuți, sunt necesari pentru a determina apariția
cancerului pulmonar, în afara fumatului. Cu toate acestea,
încetarea fumatului reduce numărul de cazuri de cancer
pulmonar într-o populație, chiar dacă celelalte componente
ale cauzei nu sunt modificate.
Specificitatea (cauza să fie specifică
unui tablou clinic)
! Valabil doar în unele boli infecţioase (cele declanşate
de patogenii cerţi cum este tetanosul) sau
metabolice (guta).
! este lipsit de semnificaţie în relaţia cauză unică -
efecte multiple.
Ex. fumatul implicat în 25 de boli.
! Specificitatea nu conferă validitate aprecierilor
cauzale orientând eronat sau cel puţin inutil.
Fiecare cauză suficientă are o cauză necesară ca o
componentă a ei
TOXINE INFECŢII
■SURSA
■MODALITATEA DE TRANSMITERE
■RECEPTIVITATEA
Conduita medicului de familie în primele
ore de la debut
Prevenirea
infecțiilor
Principalii factori de risc biologic prezenți
la locul de muncă în domeniul medical
sunt reprezentați de microorganisme
aflate în suspensie în aer, pe suprafețe și
în culturi sau preparate cu
microorganisme (bacterii, virusuri,
rickettsii, spirochete, ciuperci, protozoare
etc.).
Personalul medical se confruntă cu un risc
crescut de a contacta infecții la locul de
muncă deoarece agenții patogeni devin
din ce în ce mai rezistenți. De regulă, riscul
este fie neprevăzut, fie nu poate fi
identificat imediat. Microorganismele care
cauzează infecții pot să fie transmise de la
pacienții infectați sau colonizați, de la alți
pacienți sau de la personalul medical, de
îngrijire sau auxiliar.
Clasificare agenți biologici în funcție de gradul
riscului de infecție la om
! Grupa 1
Agenții biologici din grupa 1 nu sunt susceptibili de a provoca o boală
la om.
! Grupa 2
Agenții biologici din grupa 2 pot provoca o boală la om și pot constitui
un pericol pentru lucrători; aceștia nu sunt susceptibili de a se propaga
în colectivitate și de obicei există o profilaxie sau un tratament eficace.
! Grupa 3
Agenții biologici din grupa 3 pot provoca o boală gravă la om și pot
constitui un pericol grav pentru lucrători; aceștia pot prezenta un risc de
propagare în colectivitate, dar există, în general, o profilaxie sau un
tratament eficace.
! Grupa 4
Agenții biologici din grupa 4 provoacă boli grave la om și constituie un
pericol grav pentru lucrători; aceștia pot prezenta un risc ridicat de
propagare în colectivitate; nu există, în general, o profilaxie sau un
tratament eficace.
Clasificare agenți biologici din
punct de vedere al patogenității
!nepatogeni
!potențial patogeni sau
!patogeni
Transmitere
Moduri de transmitere a germenilor în
sectorul asistenței medicale:
1. infecții cu transmitere prin sânge
2. infecții cu transmitere pe cale aeriană
3. infecții cu transmitere prin contact
Activități care pot prezenta risc de infecție
! examinările clinice ale persoanelor;
! prelevarea de probe de sânge, fluide corporale sau alte probe
clinice, de exemplu frotiuri;
! procedurile chirurgicale;
! pansarea/tratarea rănilor;
! îngrijirea pacienților care nu se pot descurca singuri;
! oferirea de asistență persoanelor sau animalelor aflate în pericol;
! activitățile de curățenie, dezinfecție, reparații și întreținere, precum și
activitățile de transport și eliminare a deșeurilor în zone contaminate;
! contactul cu zone în care se suspectează prezența unei infecții, de
exemplu materialele contaminate din spălătorii (zona în care se
depozitează rufele murdare);
! manipularea/mutarea echipamentelor de curățare sau dezinfecție;
! manipularea de instrumente sau echipamente ascuțite sau cu vârf.
Principalele boli infecțioase
transmise în sectorul medical
! Hepatita acută tip B
! Hepatita acută tip C
! Infecția HIV-SIDA
! Tuberculoza
! Gripa
! Infecții determinate de stafilococul aureu
meticilino-rezistent (MRSA)
Prevenirea infecțiilor transmise pe cale
hematogenă
1. utilizarea echipamentului de protecție adecvat,
complet, corect
! mănuși
! halate obișnuite, șorturi, bluze impermeabile,
bonete
! mască, protectoare faciale (ochelari, ecrane
protectoare)
! echipamente de resuscitare (protejează
mucoasa bucală în timpul instituirii respirației artificiale
2. spălarea mâinilor
3. prevenirea accidentelor de muncă și a altor tipuri de
expunere profesională
Persoana expusă accidental la factorii de risc prezenți la
locul de muncă aplică imediat protocolul de
management al expunerii accidentale la produse
biologice, respectiv:
a) îngrijire de urgență:
! expunere cutanată: spălare cu apă și săpun 5
minute;
! expunere percutană: spălare cu apă și săpun,
urmată de aplicarea unui antiseptic cu timp de
contact conform recomandărilor producătorului;
! expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau
cu apă 5 minute.
b) chimioprofilaxie pentru infecția HIV, administrată în
funcție de tipul expunerii și starea pacientului-sursă
c) vaccinare postexpunere
Procedurile recomandate pentru dezinfecția
mâinilor, în funcție de nivelul de risc
Nivelul de Proceduri
Indicații
risc aplicate
o când mâinile sunt vizibil
murdare
o la începutul și la sfârșitul
• spălarea programului de lucru
simplă o înainte și după utilizarea
mănușilor (sterile sau
igienică a
Minim nesterile)
mâinilor cu o înainte și după activitățile de
apă și săpun curățare
o înainte și după contactul cu
lichid
pacienții
o după utilizarea grupului
o după contactul cu un pacient
septic izolat
o înainte de realizarea unei
proceduri invazive
o după orice contact accidental
cu sângele sau cu alte lichide
biologice
• dezinfecția o după contactul cu un pacient
infectat și/sau cu obiectele din
igienică a
salonul acestuia
mâinilor prin
Intermediar o după toate manevrele potențial
spălare cu contaminante
apă și săpun o înainte de contactul cu un
antiseptic pacient izolat profilactic
o înaintea manipulării
dispozitivelor intravasculare,
tuburilor de dren pleurale sau
similar
o între manevrele efectuate
succesiv la același pacient
o înainte și după îngrijirea plăgilor
o
o
• dezinfecția
o înainte de toate
chirurgicală a
mâinilor prin
intervențiile
frecare cu chirurgicale,
antiseptic pe obstetricale
bază de o înaintea tuturor
Înalt
alcooli, după
manevrelor care
spălarea
prealabilă cu necesită o asepsie de
apă sterilă și tip chirurgical
săpun
antiseptic
Prevenirea infecțiilor transmise pe cale
aeriană
! educație sanitară cu respectarea igienei tusei și
strănutului (acoperirea gurii și nasului în timpul tusei și
strănutului, atunci când tușește persoana trebuie să
răsucească capul departe de alții și să mențină astfel
separare spațială, în mod ideal > 1 m)
! respectarea precauțiunilor universale prin purtarea
măștilor
! respectarea igienei mâinilor
! triaj epidemiologic zilnic al personalului medical și al
pacienților
! izolarea pacienților
! educația sanitară a vizitatorilor cu privire la respectarea
orelor de vizită, a purtării echipamentului de protecție
! dezinfecție curentă atât a suprafețelor cât și a
încăperilor
PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII
curs VII
Conf. Univ. Dr. Venera
DINESCU
FACTORI DE
RISC
FACTORI DE RISC
CLASIFICARE
1. FACTORI FIZICI
2. FACTORI CHIMICI
3. FACTORI FIZICO-CHIMICI
4. FACTORI BIOLOGICI
CLASIFICARE
Factorii de risc se clasifică după natura
lor:
! de risc mecanic
! de risc termic
! de risc electric
! de risc chimic
! de risc biologic
FACTORI BIOLOGICI
! bacterii
! virusuri
! fungi
! paraziţi
FACTORI FIZICI
! microclimat
! radiaţii ionizante
! radiaţii neionizante
! zgomot
! vibraţii
FACTORI CHIMICI
! metale grele: Pb, Hg
! metaloizi: As, Fl
! hidrocarburi alifatice şi compuşi: benzine, alcool
metilic
! hidrocarburi halogenate alifatice: clorura de
metil, tetraclorura de carbon
! hidrocarburi aromatice: benzen
! gaze nocive:
❑ simple asfixiante: metan
❑ asfixiante chimice: acid clorhidric
❑ iritante: amoniac
FACTORI FIZICOCHIMICI
! Pulberi
❑ minerale
❑ metalice
❑ organice
Efecte
! toxice sistemice: Pb, As, Mn
! alergice (bumbac, in, cânepă)
! carcinogene (materiale radioactive, compuşi ai Cr,
As)
! minerale proliferative şi neproliferative
FACTORII DE RISC ŞI BOLILE
PROFESIONALE PE CARE LE
DETERMINĂ
FACTORI FIZICI FACTORI BIOLOGICI
! Tempetatura: crampe ! Boli infecţioase:
calorice, colaps caloric, şoc bacteriene,
caloric
! Zgomot: hipoacuzie şi virale, fungice şi
surditate parazitare
! Radiaţii ionizante: efecte
somatice şi genetice
! Radiaţii neionizante: efecte
somatice generale şi locale
! Vibrațiile: boala de vibraţii
FACTORII DE RISC PROFESIONALI ŞI BOLILE
PROFESIONALE PE CARE LE DETERMINĂ
După importanţă
!principali
!secundari
După frecvenţa consecinţelor
!extrem de rare
!foarte rare
!rare
!puţin frecvente
!frecvente
Măsurile profilactice tehnico-organizatorice
Se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajați cu contract
individual de muncă pe perioadă determinată sau
nedeterminată
b) lucrătorii care își schimbă locul de muncă sau sunt
detașați în alte locuri de muncă ori alte activități
c) lucrătorii care își schimbă meseria sau profesia
Examenul medical la angajarea în muncă se face la
solicitarea angajatorului, care va completa fișa de
solicitare a examenului medical la angajare și fișa de
identificare a factorilor de risc profesional.
Examenul medical la angajare cuprinde:
! anamneza medicală profesională și neprofesională
și examenul clinic general
! examenele medicale clinice și paraclinice
! la indicația medicului de medicina muncii,
examene medicale suplimentare
! rezultatele examenului clinic și ale celorlalte
examene medicale se înregistrează în dosarul
medical
Medicul specialist de medicina muncii, în baza fișei de solicitare
a examenului medical la angajare, fișei de identificare a
factorilor de risc profesional, dosarului medical și a examenelor
medicale efectuate, completează fișa de aptitudine cu
concluzia examenului medical la angajare: apt, apt
condiționat, inapt temporar sau inapt.
Examenul medical periodic-scopuri
❖ confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a
aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de
muncă
❖ depistarea apariției unor boli care constituie
contraindicații pentru activitățile și locurile de muncă cu
expunere la factori de risc
❖ diagnosticarea bolilor profesionale
❖ diagnosticarea bolilor legate de profesie
❖ depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și
sănătatea celorlalți lucrători la același loc de muncă
❖ depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea
unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația
cu care lucrătorul vine în contact
Examenul medical periodic
cuprinde:
! examenul clinic general, conform dosarului medical
! examenele clinice și paraclinice, conform modelului
! înregistrarea rezultatelor în dosarul medical
! completarea fișei de aptitudine, în două exemplare,
unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător
! la indicația medicului de medicina muncii, pentru
stabilirea incompatibilităților medicale cu riscurile
profesionale evaluate, examenul medical periodic
poate cuprinde investigații și/sau examene medicale
de specialitate suplimentare
PROMOVAREA
SĂNĂTĂȚII
APLICAȚII PRACTICE
ARGUMENAȚI
CARE SUNT OBICEIURILE
SĂNĂTOASE PE CARE LE
APLICAȚI?
! Ex:
CARE SUNT OBICEIURILE
NESĂNĂTOASE PE CARE LE
APLICAȚI?
! Ex:
DENTIȚIA PROVIZORIE ȘI
DEFINITIVĂ
Salivary gland stones