Decarboxilarea oxidativă a

piruvatului
Cursul 9
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
 definiție:
 este etapa premergătoare ciclului citratului, care permite
metabolizarea glucidelor și a unor aminoacizi (Ala, Ser,
Cys, Gly, Thr) prin ciclul citratului

 localizare:
 mitocondrie

 procesul metabolic este catalizat de un complex

multienzimatic, având un aranjament spațial rigid,
denumit complexul piruvat dehidrogenaza
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
structura complexului piruvat dehidrogenaza:
 E1 - piruvat dehidrogenaza (decarboxilantă)
 are ca grupare prostetică tiamin pirofosfat (TPP)
 E2 – dihidrolipoil transacetilaza
 are ca grupare prostetică acidul lipoic și coenzima A
 E3 – dihidrolipoil dehidrogenaza
 are ca grupare prostetică FAD, NAD+

 de remarcat este faptul că structura complexelor

decarboxilării oxidative a altor a-cetoacizi este identică,
având 3 enzime, aceleaşi coenzime, și catalizând aceleași
tipuri de reacţii biochimice
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Mecanismul chimic – prezentare globală
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Surse de piruvat

 degradarea pe cale glicolitică a monozaharidelor :

glucoza, fructoza, manoza, galactoza

 catabolismul unor aminoacizi: glicina, alanina,

cisteina, treonina, serina
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului O O- O
CH2 P
Mecanismul chimic H3C
H+
N H3C CH2 O O
P O
-

OH
 Etapa 1 N H2 C C
C +N
- S
H2N C

 în prima subetapă, piruvatul

este atașat la coenzima
enzimei 1 – E1, tiamin
pirofosfat – TPP, prin atacul
nucleofil al carboanionului
tiazolic
 în subetapa a 2-a, piruvatul
aparținând complexului
format inițial pyr-TPP-E1,
este decarboxilat, rezultând
hidroxietil-TPP-E1
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Mecanismul chimic
 Etapa 2

 hidroxietilul intermediar
este oxidat până la acetat
sub acțiunea E1, prin
transferul acestuia la
forma oxidată a acidului
lipoic
 se reface TPP-E1, care
poate relua reacţia 1
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Mecanismul chimic
 Etapa 3
 acetatul legat sub formă
tioesterică la catena acidului
lipoic, se transferă la CoA-
SH sub acțiunea E2
 acetil-CoA este produsul
principal al procesului
chimic, substrat pentru ciclul
Krebs
 energia necesară formarea
tioesterului, compus
macroergic, este furnizată
de oxidarea hidroxietilului
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Mecanismul chimic
 Etapa 4

 forma sulfhidril a acidului

lipoic este oxidată de
dihidrolipoil-dehidrogenaza
FAD-dependentă – E3,
astfel se reface forma
FAD FADH2
oxidată a acidului lipoic
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Mecanismul chimic
 Etapa 5
FADH2 FAD  flavoproteina redusă este
oxidată sub acțiunea E3,
proces chimic desfășurat
E3 în paralel cu reducerea
NAD+
 astfel, FAD-E3 se reface
NAD+ NADH H+

E3 E3 E3
+
NADH+H
FAD FADH2 +
FAD
NAD
SH S S
SH S S
E 3 re d us ă E 3 o xid a tă
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Otrăvirea complexului a-cetoacid-dehidrogenaza

 intoxicația cu arsenic determină inhibiția ireversibilă

(otrăvire) a enzimelor care au ca coenzimă acidul lipoic,
astfel acesta nu își poate realizează funcția coenzimatică
 complexul multienzimatic piruvat dehidrogenaza
 complexul multienzimatic α-cetoacid-dehidrogenaza

 reacția chimică:
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Otrăvirea complexului
α-cetoacid-dehidrogenază
 legarea covalentă a
arseniului la nivelul acidului
lipoic, coenzima E2 din
complexul multienzimatic
pyr-DH , este urmată de
acumularea de acid piruvic
 piruvatul acumulat, sub
acțiunea piruvat
dehidrogenazei, este
transformat în lactat
Deficitul de
piruvat-dehidrogenază
 deficitul E1 din complexul
pyr-DH este cea mai
frecventă cauză a
acidozei lactice cu
determinism genetic
 efectul metabolic al
acestei deficiențe este
transformarea piruvatului
în lactat, compus cu
efecte ”toxice”
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Deficitul de Deficitul de
piruvat-dehidrogenază piruvat-dehidrogenază
 tulburările interesează în
special țesutul nervos,  deficitul enzimei E2 se
care are ca principală transmite dominant X-linkat,
sursă energetică ciclul afectând în egală măsură
Krebs femeile și bărbații
 simptomele sunt variate:
deficiența de dezvoltare a  nu există tratament specific
SNC, spasticitate
pentru deficitul de pyr-DH
musculară, moarte
prematură
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Otrăvirea complexului a-cetoacid-dehidrogenaza
 compuşii conținând arseniu au toxicitate mai mare faţă de
microorganisme decât faţă de oameni

 această toxicitate a fost folosită în terapia unor boli cum ar

fi sifilisul ( actualmente acestea se tratează cu antibiotice),
tripanozomiazele (tripanozomii sunt o familie de protozoare
parazite – exemplu: musca țețe poate fi vector al acestor
protozoare)

 compuşi arseno-organici au fost printre primele antibiotice

folosite în terapie, dar au prezentat însă efecte secundare
severe (apariția diferitelor tipuri de cancer cutanat)
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

REGLAREA ALOSTERICĂ
 prin produșii de reacție: acetil
CoA, NADH H+
 excesul de acetil-CoA
blochează enzima E2 prin
menţinerea ei în formă acetilată
(acetil-dihidrolipoamidă-E2)
 E2 devine incapabilă să accepte
gruparea hidroxietil de la
hidroxietil-TPP·E1 care rămâne
blocată în această formă
 rezultatul metabolic este
blocatea etapelor ulterioare
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

REGLAREA ALOSTERICĂ
 excesul de NADH H+
blochează enzima E3 prin
menţinerea ei în formă
redusă, incapabilă să
accepte cei doi electroni și
doi protoni de la coenzima
enzimei E2 care rămâne
blocată sub formă acetilată E3 E3 E3
 întrucât cantitatea de E1 FAD FADH2
+
NADH+H
FAD
+
NAD
este mică se va acumula SH S S
piruvatul SH S S
E 3 re dus ă E 3 oxida tă
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
 piruvatul este substrat atât pentru procesul de
decarboxilare oxidativă a α-cetoacizilor, dar și pentru
gluconeogeneză

 participarea la una dintre aceste căi metabolice este

condiționată de starea energetică a organismului, în special
a sistemul nervos central, care nu poate folosi decât
glucoză în scop energetic

 în situația deficitului energetic pentru SNC, piruvatul

parcurge reacțiile gluconeogenezei, iar necesarul energetic
al țesuturilor gluco-independente va fi satisfăcut prin
degradarea altor compuși (aminoacizi, acizi grași)
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
INHIBITORI
REGLAREA COVALENTĂ
Pyr, ADP, NAD+
ACTIVATORI
Ca2+, Mg2+,
NADH H+
CoASH
acetil CoA
 prin trecerea reversibilă
a enzimei de la forma
fosforilată la cea pyr-DH kinaza
defosforilată AMPc independentă
Ciclul acizilor tricarboxilici
(Ciclul Krebs)
Ciclul Krebs
 definiție:
 reprezintă o succesiune de 8 reacții chimice prin
parcurgerea cărora fragmentul acetil CoA este oxidat
până la CO2

 localizare:
 mitocondrie

 întregul echipament enzimatic al ciclului Krebs se

găsește în matricea mitocondrială cu excepția succinat
dehidrogenazei, care este „îngropată" în membrana
internă mitocondrială
 O piruvat

+ CH3 C COO-
CoASH+ NAD
piruvat

Ciclul Krebs CO2+ NADH+H

+
dehidrogenaza

O acetil-CoA
Mecanismul chimic NDAH+H+ CH 3 C S CoA
NAD+ COO-
– prezentare globală C O
H2O CoASH
COO
-
COO-
CH2 CH2
HO C H -
1.Citrat
*COO sintaza HO C COO-
oxaloacetat 2.Aconitaza
CH2 8.Malat H2O
H2O CH2
COO- dehidrogenaza
L-malat *COO-
7.Fumaraza citrat COO-
COO-
CH2
CH
C COO-
HC
fumarat COO- CH
FADH2 *COO-
CICLUL cis-aconitat
6.Succinat H2O
dehidrogenaza
ACIDULUI CITRIC 2.Aconitaza
FAD
-
COO COO-
CH2 CH2
CH2 H C COO-
-
COO HO C H
succinat 5.Succinil-CoA
*COO-
CoASH sintetaza 3.Isocitrat isocitrat
dehidrogenaza
COO-
GT P NAD+
4.Cetoglutarat COO-
ADP+Pi CH2
dehidrogenaza 3.Isocitrat CH2
GDP+Pi CH2 *CO dehidrogenaza
2 COO - NADH+H+
CoASH H C COO-
AT P C O
CH2
C O
S CoA
CH2 *COO-
succinil-CoA
C O oxalsuccinat
NADH+H+ CO 2
NAD + *COO-
 -cetoglutarat
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 1 – condensarea
acetil-CoA cu  reacția este ireversibilă
oxalacetatul, intermediar
al ciclului Krebs
 produsul de condensare
este citratul, un acid
tricarboxilic

 enzima care catalizează

reacția este citrat sintaza
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 2 – conversia  reacția este reversibilă
citratului în izocitrat
 enzima care catalizează
reacția este aconitaza
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 2 – conversia citratului în izocitrat

 aconitaza conține un complex (4Fe-4S)

 ionul de Fe2+ joacă un rol deosebit în această reacţie, el
formează cu citratul un chelat (complex intern) stabil
 acest chelat este necesar pentru activitatea enzimei

 doze mari de fluoruri, fac ca acesta să reacţioneze cu acidul

citric formându-se acidului monofluorocitric, care nu mai
participă la reacţiile ciclului citric întrerupând desfășurarea
ciclul Krebs
 lipsa producerii de energie are drept consecinţă moartea
celulei
 acidul monofluorocitric este un inhibitor puternic al aconitazei
 Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 3 – oxidarea și  reacția este ireversibilă
decarboxilarea
izocitratului  reacția este catalizată de
izocitrat-dehidrogenaza

COO - - COO-
NADH+H+ COO
CH2 + CH2 CO2 CH2
NAD
CH2
H C COO- H C COO -
izocitrat izocitrat
dehidrogenaza C O
HO C H C O dehidrogenaza
*COO- *COO-
*COO-
izocitrat oxalosuccinat -cetoglutarat
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 3 – oxidarea și  există două izoenzime ale
decarboxilarea izocitrat dehidrogenazei
izocitratului  izoenzima implicată în ciclul
citric este NAD+ dependentă
găsindu-se numai în
matricea mitocondrială
 cea de a 2 izoenzimă este
NADP+ dependentă și se
găseşte atât în matricea
mitocondrială cât şi în
citosol, sursă de NADPH H+
necesar proceselor
anabolice
 Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 4 – decarboxilarea  reacția este ireversibilă
oxidativă a α-
cetoglutaratului  reacția este catalizată de
complexul multienzimatic
- COO- αCG-DH format din:
COO
* CO2
CoASH CH2
CH2  α-cetoglutarat
CH2 cetoglutarat CH2 dehidrogenază (E1)
dehidrogenaza
C O
 dihidrolipoil
C O
+ transsuccinază (E2)
NADH+H
*COO- NAD+ S CoA  dihidrolipoil
-cetoglutarat succinil-CoA dehidrogenază (E3)
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 5 – transformarea
succinil-CoA în succinat
 reacția este reversibilă
 reacția este catalizată de
succinil-CoA sintetaza,
numită și succinat
tiokinaza, în funcție de
sensul de citire al
reacțiilor
 FOSFORILARE LA NIVEL
DE SUBSTRAT
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 6 –  reacția este reversibilă
dehidrogenarea
 reacția este catalizată de
succinatului
succinat dehidrogenaza,
singura enzimă a ciclului
citric care este asociată
membranei interne
mitocondriale

 enzima conţine câteva

complexe [Fe-S] care
intermediază trecerea
electronilor de la FADH2 la
transportorii de electroni ai
lanţului respirator
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 7 – hidratarea  reacția este reversibilă
fumaratului
 reacția este catalizată de
fumarază

 fumaraza are specificitate

absolută, adică ea catalizează
hidratarea fumaratului, dar nu
şi a maleatului, izomerul cis al
fumaratului
 în sens invers, fumaraza
catalizează numai
deshidratarea L-malatului nu şi
a D-malatului.
Ciclul Krebs
Mecanismul chimic
 reacția 8 –
dehidrogenarea malatului  reacția este reversibilă

 reacția este catalizată de

malat dehidrogenaza

 deşi această reacţie este

endergonică, ea este
deplasată in vivo spre
dreapta datorită îndepărtării
rapide a produşilor de reacţie,
oxalacetatul în reacţia 1 şi
NADH H+ în lanțul respirator
Ciclul Krebs
Reglare

 reglarea ciclului citric asigură producerea de intermediari,

dar şi de produşi finali, astfel încât să se menţină starea
de echilibru a celulelor şi a evita supraproducţia
neeconomică de metaboliţi
 enzimele cheie ale ciclului citric sunt controlate aproape
exclusiv pe 3 căi simple:
A. disponibilitatea substratului
B. inhibiţia prin acumulare de produşi,
C. feed back negativ competitiv
Ciclul Krebs
Reglare
Ciclul Krebs
Reglare
Ciclul Krebs
Reglare
Ciclul Krebs
Caracterul amfibolic al ciclului citric
 este conferit de faptul că este o CALE DE DEGRADARE a
glucidelor, lipidelor și proteinelor, dar și una ANABOLICĂ
furnizând precursori necesari unor procese de biosinteză
 PRINCIPALELE REACȚII ANABOLICE:
sinteza glucozei pornind de la malat, etapă desfășurată în
citosol
biosinteza acizilor grași și colesterolului pornind de la acetil
CoA, proces citosolar
biosinteza aminoacizilor utilizând intermediarii ciclului
Krebs:
 aminare reductivă a αCG
 transaminarea αCG și OA, intermediari ai CK
biosinteza hemului pornind de la succinil CoA
Ciclul Krebs
Caracterul amfibolic al ciclului citric
Ciclul Krebs
Reacțiile anaplerotice
 reacțiile anaplerotice reîncarcă CK pornind de la precursori
necitrici
 principala reacție anaplerotică este carboxilarea piruvatului,
catalizată de piruvat carboxiligaza, biotin dependentă:
Pyr + CO2 + ATP + H2O → OA + ADP +Pi
 carboxilarea PEP în mușchii scheletici și miocard este catalizată
de PEP carboxikinaza, biotin dependentă:
PEP + CO2+ GDP ↔OA + GTP
 diferite căi metabolice produc intermediari ai CK:
β oxidarea acizilor grași cu număr impar de atomi de C
degradarea Val, Ile, Met
propionil-CoA+ CO2 + ATP → succinil-CoA + ADP +Pi
propionil-CoA carboxilaza
degradarea Phe, Tyr și respectiv Asp conduce la formarea de
fumarat și acetoacetat, respectiv OA