Sunteți pe pagina 1din 7

Metabolismul glucidelor

Digestia, absortia si transportul glucidelor 30-50% din totalul caloriilor ratiei alimentare este
reprezentata de glucide. Sursele de glucide din alimente sunt: amidonul (paine,cartofi),zaharoza,lactoza,
glucoza,frucotoza,pentoze(fructe:cirese,prune,miere de albine).

In procesul de digestie prima etapa este reprezentata de hidroliza polizaharidelor si


dizaharidelor din dieta.

Glucidul majoritar din dieta este amidonul.Digestia lui debuteaza in cavitatea bucala sub
actiunea alfa-amilazei salivare care actioneaza la nivelul legaturii alfa-1,4 glicozidice dintre capetele
lantului polizaharidic catre centrul catenei.Produsii majoritari rezultati sub actiunea alfa-amilazei
salivare sunt: dextrinele ce ajung in stomac unde pH-ul acid inactiveaza alfa-amilaza salivara.Din stomac
dextrinele trec in intestinul subtire unde bicarbonatul secretat de pancreas asigura un domeniu optim
de pH pentru actiunea enzimelor sucului intestinal.In intestin sub actiunea dextrinelor actioneaza alfa-
amilaza pancreatica.Aceasta enzima are acelasi rol de actiune,produsul este maltoza alcatuita din alfa-
glucoza si fragmente de oligozaharide alcatuita din 8 unitati de alfa-glucoza unite intre ele prin una sau
mai multe legaturi alfa-1,6 glicozidice.Acestea se numesc dextrin limita,deoarece alfa-amilaza
pancreatica nu poate actiona catalitic asupra lor (alfa-amilaza are specificitate pentru alfa-1,4
glicozidice).

Alfa-amilaza pancreatica prezinta o activitate scazuta in primele luni de viata si devine normal la
5-6 luni.Acesta e motivul pentru care amidonul e introdus mai tarziu in alimentatia sugarului.Digestia e
finalizata prin actiunea enzimatica a enzimelor secretate de celulele mucoasei intestinale,alfa-dextrinaze
dizaharidaze:alfa-glucozidaza si beta-galactozidaza.

Dextrinele limita sunt scindate de alfa-dextrinaza la glucoza.Alfa-glucozidaza scindeaza resturile


de glucoza de la capetele nereducatoare ale oligozaharidelor.

Digestia dizaharidelor ce provin din alimente sau din digestia amidonului are loc in intestinul
subtire sub actiunea dizaharidelor cu specificitate atat pentru monozaharid (unitate structurala), cat si
pentru legatura glicozidica.In acest mod maltoza e hidrolizata de maltaza(alfa-glucozidaza),lactoza este
hidrolizata sub actiunea lactazei care e o beta galactozidaza ce are actiune catalitica mare la nastere si
semnificativ scazuta la adulti.Zaharoza este scindata hidrolitic sub actiunea zaharazei care e o alfa-
glucozidaza combinata cu o beta-fructozidaza.Glucoza,fructoza si galactoza reprezinta produsi majori
finali ai digestiei glucidelor alimentare.

Absortia monoglucidelor

Este dependent de cationii de Na si se realizeaza prin sistemul port hepatic prin implicarea a 2
mecanisme:

1.Transportul active energodependent contra gradientului de concentratie

2.Difuzia care nu e dependent de energie


Transportul activ e specific monoglucidelor cu structura specifica piranozica cum ar fi
glucoza,galactoza si cu configuratie la C2 identica cu a glucozei.

Mecanismul difuziei e specific fructozei.Iesirea glucozei si galactozei din celulele intestinale se


realizeaza prin transport active energodependent contra gradientului de concentratie sub actiiunea ATP-
azei Na+/K+ dependente.Desi prin sistemul port ajung la ficat diverse monozaharide,sangele ce pleaca de
la ficat contine numai glucoza care e singura forma circulanta a glucidelor in organism.La nivelul
celulelor hepatice are loc interconversia monoglucidelor in glucoza.

Metabolismul glucidelor

Cuprinde in principal metabolismul glucozei.Glucoza reprezinta un substrat energogen care


furnizeaza H active sub forma de NADH+H+ necesar sintezelor reductive.De asemenea ,glucoza
reprezinta material prima pentru biosinteza grasimilor,acizilor grasi,glicerolului.

1.Fosforilarea glucozei

Reprezinta prima etapa din metabolismul glucozei si are loc imediat dupa absortie.Este realizata
de catre ATP si prin scindarea unei legaturi fosfo-anhidrice din ATP si formarea unei noi legaturi
fosfoester.Enzima care catalizeaza aceasta reactie este o glucokinoza cu cofactor Mg2+.

Glucoza 6-P ocupa o pozitie centrala in metabolismul glucidic si poate participa la diferite cai
metabolice.Se pune problema de ce glucoza 6-P se poate angaja in una sau alta din aceste cai
metabolice.Angajarea glucozei 6-P in una din caile metabolice amintite anterior se datoreaza starii
fiziologice a organelor sau a celulelor.Daca necesarul de ATP e redus o mare parte din moleculele
glucoza 6-P se vor converti in glicogen (forma de deposit).Daca este necesara o mare cantitate de ATP,
mare parte din moleculele de glucoza 6-P se vor oxida si in etapele oxidarii se va genera energie ATP.Va
avea loc si hidroliza glicogenului.Pe de alta parte, o importanta cantitate din compusii formati
intermediar in etapele oxidative ale glucozei 6-P vor fi dirijati catre etapele ulterioare oxidarii (biosinteza
de acizi grasi,alfa AA)

2.Formarea glucozei din glucoza-6-P

Glucoza fosforilata nu poate traversa membrana celulara pentru a trece in mediul extern si ca
urmare trebuie sa piarda gruparea fosfat.Reactia de fosforilare a glucozei NU e un process reversibil,
deci hidroliza nu e catalizata de aceeasi enzima implicata in fosforilare.Hidroliza legaturii fosfo-ester din
glucoza 6-P este catalizata de enzima glucoza 6-fosfataza.

Aceasta enzima e prezenta numai la celulele hepatice ,unde sub actiunea ei,glucoza este
eliberata in sange pt a aproviziona celelalte tesuturi dependente de glucoza.
Sinteza si degradarea glicogenului

1.Sinteza glicogenului (glicogenogeneza)

Are loc progresiv in etape,prin legarea unei noi unitati de glucoza prin intermediul gruparii –OH
glicozodice de alta unitate de glucoza ce se afla la extremitatea unei catene de glicogen preexistent sau
glicogen primar.Reactia dintre gr.-OH glicozidica sig r.-OH de la C4 de la unitatea de glucoza din
glicogenul primar nu are loc spontan, deoarece reactia nu e posibila d.p.d.v. termodinamic.Ca urmare,
gr.-OH glicozidica e activata.Acest proces are loc in 2 etape:

a)transformare glucozei 6-P in glucoza 1-P

b)formarea uridindifosfat glucozei sub actiunea uridinuluitrifosfat

UDP+glucoza -1-P →UDP glucoza +PPi

Reactia e catalizata de UDPG-pirofosforilaza.Energia necesara pentru fosforilare e furnizata de


UTP.UDP glucoza transfera restul glicozil la capatul nereducator al unui glicogen primar,iar reactia e
catalizata de enzima glicogen sintetaza.Din reactie e eliberat UDP care poate fi reconvertit in UTP prin
reactie cu ATP.

Aceasta etapa este limitanta de viteza de reactie in glicogenogeneza.De remarcat este faptul ca
glicogen sintetaza nu catlizeaza decat formarea legaturilor alfa 1,4 glicozidice.Lantul nou format contine
11 sau mai multe unitati de glucoza.Intervine enzima de ramifiere glucozil 1,6 transferaza care desprinde
din lantul nou format 6-7 unitati de glucoza si le leaga alfa 1,6 glicozidic la acelasi lant sau la un lant
vecin,realizandu-se astfel ramificarea moleculelor de glicogen.Noul punct de ramifiere trebuie sa fie la
cel putin 4 unitati de glucoza si in medie 7-11 unitati de glucoza de punctul de ramifiere preexistent.
Glicogen sintetaza continua sa ataseze restul glicozil la capatul nereducator al noii ramificatii si
concomitant cu cresterea lantului.Enzima de ramifiere formeaza noi ramificatii.

2.Degradarea glicogenului(glicogenoliza)

Calea NU are loc in sens invers sintezei.Glicogenoliza debuteaza cu scindarea fosforilitica a


legaturii alfa 1,4 glicozidice de la capatul nereducator al lantului poliglucidic.Glicogenul e scindat
simultan in mai multe puncte dinspre capatul nereducator.Enizma care catalizeaza aceasta reactie este
glicogen fosforilaza ,care este enzima cheie in glicogenoliza..Aceasta enzima este forma activa a glicogen
fosforilazei si se formeaza prin activarea glicogen fosforilazei B.Glicogen fosforilaza A utilizeaza fosfat
anorganic.Isi inceteaza actiunea la distanta de 4 resturi glicozil fata de ramificarea alfa 1,6.

In vitro aceasta reactie de scindare fosforilitica este reversibils,in vivo este ireversibila.
Deramifierea se realizeaza prin transferul unitatilor de glucoza de cate enzima de ramifiere care
e bifunctionala:glucozil transferaza si D 1,6 glucozidaza.Procesul se repeta (fosforilaza),rezultand in final
glucoza 1-P si glucoza libera care provine din ramificatii.

Raportul glucoza 1-P/glucoza =10/1

Degradarea nu e complete de fiecare data si acest fapt depinde de necesitatile tisulare de


glucoza.Ramane un mic rest de glicogen primar care va fi punct de plecare in biosinteza.Moleculele de
glicogen sunt sintetizate si degradate prin procese diferite.

Oxidarea glucozei

In mod obisnuit se considera ca oxidarea glucozei are loc in 2 etape:

1.etapa extramitocondriala-se obtin 2 molecule de acid birubic pe o molecula de glucoza

2.etaoa intramitocondriala:in aceasta etapa acidul piruvic se oxideaza pana la CO2 si H2O.

Glicoliza sau calea Embden-Mayerhof-Parnas/gliocoliza anaeroba de oxidare a glucozei

Aceasta etapa include o serie de etape in urma carora se obtin 2 triozofosfati:dihidroxiacetonfosfatul si


gliceraldehid -3-fosfat.

Bilantul ATP consumat in urma transformarii unui mol sau molecule de glucoza este de 2 moli de
ATP.Triozofosfatul se transforma in piruvat cu obtinerea a 2 moli de ATP .Prin transformarea unui mol
de glucoza in 2 moli de acid piruvic se obtin 4 moli de ATP.

In prima reactie,sub actiunea hexokinazei si cu consumul unui mol de ATP ,D-glucoza se


transforma in D glucoza-6-P.Reactia e ireversibila.

In a doua reactie D-glucozo-6-P printr-o reactie reversibila si sub actiunea unei izomeraze se
transforma in D-fructozo-6-P.Reactia e reversibila.

In reactia 3,D-fructozo-6-P sub actiunea unei kinaze si cu consumul unui mol de ATP se
transforma in D-fructozo-1,6 bisfosfat.Reactia e ireversibila.

In reactia 4,sub actiunea aldolazei si printr-un proces reversibil se obtine dihidroxiacetonfosfat


si gliceraldehid-3-P.Dihidroxiacetonfosfatul se transforma in gliceraldehid-3-P si invers (proces reversibil)
sub actiunea unei izomeraze.

Oxidarea fosforolitica a gliceraldehid-3-P este reactia cu care incepe de fapt oxidarea glucozei.
Reactia este catalizata de o enzima NAD+ dependenta.
1,3-bisfosfogliceratul sub actiunea unei kinaze se transforma in 3-fosfoglicerat si o molecula de ATP
(process reversibil).3-fosfogliceratul sub actiunea unei enzime de tip mutaza se transforma in 2-
fosfoglicerat (proces reversibil).2-fosfogliceratul printr-un proces reversibil si sub actiunea unei enolaze
se transforma in fosfoenolpiruvat si cu eliberarea unei molecule de apa.Fosfoenolpiruvatul sub actiunea
unei kinaze si printr-un process ireversibil se transforma in piruvat si un mol de ATP.Piruvatkinaza e o
enzima anosterica care constituie un punct de control al glicolizei si e inhibata de ATP,alanina,ac.grasi,
acetil CoA.Inhibitia acestei enzime declanseaza glucogenogeneza.Activitatea acestei enzime creste
ingestia de glucide.In glicoliza anaeroba(muschii in contractie sau tesuturile care nu dispun de
echipament enzimatic necesat metabolizarii aerobic piruvatului:retina,hematii,tes. neoplazice si
embrionare) piruvatul e redus la lactat.

Lactatul ajuns pe cale sangvina la ficat si rinichi e reoxidat la piruvat.In conditii aerobe piruvatul
este transformat in acetil CoA care e substrat al ciclului Krebs.Transformarea piruvatului in acetil CoA e
un proces mitochondrial la care participa 3 enzime si 5 coenzime al complexului multienzimatic numit
piruvatdehidrogenaza.Ficatul utilizeaza acetil CoA in special pentru biosinteza de lipide.

Bilantul energetic al glicolizei

Glicoliza elibereaza o cantitate relative mica de energie din energia chimica a glucozei,deoarece
produsul final rezultat (ac.piruvic) este o molecula complexa.Pentru degradarea prin glicoliza a unui mol
de glucoza se obtin 4 moli de ATP din care se scad 2 moli de ATP utilizati pt fosforilarea la D-fructozo-1,6
bisfosfat(intermediar se obtine D-glucozo-1,6 bisfosfat).Beneficiul net al glicolizei este de 2 moli ATP/
mol glucoza.Daca glicoliza pleaca de la glicogen se mai adauga un mol de ATP provenit din hidroliza
glucozei-6-P.

Importanta glicolizei

1.Se obitine ATP in absenta oxigenului

2.Unii intermediari ai glicolizei sunt utilizati pentru obtinerea altor compusi 3-fosfoglicerat→alfa alanina

Ex:transformarea dihidroxiacetonfosfatului in 3-fosfoglicerol,produs utilizat in biosinteza gliceridelor.


Ciclul Krebs

Ciclul acizilor tricarboxilici sau ciclul acidului ciclic

Are loc in mitocondrie si este un process aerob.Reprezinta o succesiune de reactii prin


parcurgerea carora acetil CoA este degradata la CO2 .Reprezinta o cale comuna de degradare a
glucidelor,lipidelor si proteinelor.Furnizeaza intermediari pentru diferite cai metabolice.

1.Acetil CoA se condenseaza aldolic cu oxaloacetatul in prezenta unei enzime cintratsintetaza.


Din reactie rezulta citrate si CoA.Reactia e ireversibila.

2-3.Ac . citric(citratul) este izomerizat la izocitrat cu obtinerea intermediara a cis-aconitat.

4.Izocitratul se transforma prin oxidare in alfa –cetoglutarat sub actiunea unei enzime NAD+
dependente de tip dehidrogenaza(reactie ireversibila).Se obtine CO2.

5.alfa-cetoglutaratul se decarboxileaza oxidative cu obtinere de succinil CoA.Reactia e


ireversibila,deoarece are loc cu eliberare de CO2.Reactia e catalizata de o enzima NAD+ dependent de tip
dehidrogenaza.Reactia are loc in prezenta CoA-SH.

6.Succinil-CoA printr-un proces reversibil trece in succinat cu eliberare de CoA-SH si foarte


important cu eliberare de GTP (guanozintrifosfat).

7.Succinatul se oxideaza printr-un proces reversibil la fumarat in prezenta unei dehidrogenaze a


carei coenzima este FAD (flaviladenindinucleotid).

FAD (oxidata)→FADH2 (redusa)

8.Fumaratul este hidratat la malat (process reversibil) in prezenta fumarazei.Fumaraza are


stereospecificitate dubla atat pentru substrat,cat si pentru produsii de reactie.

9.Malatul se oxideaza printr-un process reversibil sub actiunea unei dehidrogenaze NAD+
dependente.

NAD+(oxidata)→NADH+H+(redusa)

Oxaloacetatul format poate prelua o noua molecula de acetil CoA-SH,refacandu-se astfel ciclul
Krebs.

NADH+H+ si FADH2 sunt oxidati in lantul respirator cu obtinere de ATP,deci ciclul Krebs se
desfasoara in conditii de aerobioza spre deosebire de glicoliza.

!!!Echivalentul energetic pentru un mol de NADH+H+ este reprezentat de 3 moli de ATP (din
lantul respirator).Echivalentul energetic pentru un mol de FADH2 e reprezentat de 2 moli ATP din lantul
respirator.
Pentru fiecare tura a ciclului Krebs se obtin 12 moli de ATP.Deoarece in glicoliza anaeroba dintr-
un mol de D-fructozo-1,6 bisfosfat rezulta 2 triozofosfati,implicit 2 molecule de piruvat,rezulta ca pt un
mol de glucoza bilantul de ATP va fi de 2*12 moli ATP din ciclul Krebs.Din decarboxilarea oxidativa a
ac.piruvic rezulta 2*3 moli ATP.In glicoliza anaeroba 2*3 moli ATP,deoarece transformarea piruvatului in
lactate nu a avut loc.(2 moli de la glicoliza anaeroba).Rezulta 38 moli ATP/mol glucoza.

Importanta ciclului Krebs

Este implicat in procese catabolice si anabolice:gluconeogeneza,transaminare,dezaminare,


biosinteaza ac.grasi.Cresterea concentratiei acetil CoA va favoriza accesul acesteia in ciclul Krebs,iar
scaderea concentratiei va active piruvat dehidrogenaza,enzima care catalizeaza formarea de acetil CoA.

Procese anabolice

Ciclul Krebs furnizeaza intermediari pentru diferite procese de biosinteza cum ar fi:alfa-
cetoglutarat+alfa-alanina rezulta glutamate+piruvat.

Oxaloacetat+alfa-alanina (process reversibil)rezulta aspartat+piruvat

Succinil-CoA→HEM→Hb,mioglobina,citocrom

Ciclul Krebs e o cale comuna de degradare a glucidelor,lipidelor si proteinelor.