PARATIROIDELE

Sunt glande vitale, prin rolul lor in homeostazia calciului. In mod normal se gasesc posterior de lobii tiroidieni, cuprinse in capsula glandei tiroide, existand riscul lezarii lor in timpul operatiei pe glanda tiroida. Sunt in numar de 4: doua superioare si doua inferioare. Glandele paratiroide deriva din recesurile faringiene: paratiroidele superioare deriva din al patrulea reces faringian paratiroidele inferioare deriva din al treilea reces faringian Fiecare glanda paratiroida este delimitata de o capsula conjunctiva proprie. De la nivelul capsulei pornesc septuri intraglandulare, care, in profunzimea paratiroidelor, se anastomozeaza cu fibrele reticulare care asigura sustinerea cordoanelor de celule secretoare paratiroidiene. Celulele secretorii sunt organizate in cordoane, gramezi sau foliculi mici. Sunt bogat vascularizate. Parenchimul cuprinde doua tipuri de celule: celulele principale celulele oxifile (au afinitate pentru colorantii acizi)

Celulele principale au forma poligonala si talie mica citoplasma este palida, vacuolara uneori; cuprinde incluziuni de glicogen, lipide ce depind de activitatea celulei: daca celula este inactiva, sunt mai multe incluziuni care reprezinta substratul energetic; la ME se observa, ca la orice celula ce sintetizeaza si secreta proteine, granulatii mici si mari care au un continut identic (spre

deosebire de tireocite) atat la periferie cat si la centru, fiind forme de stocare a produsului de sinteza (parathormon). intre foliculi, ca si la glanda tiroida, pot aparea adipocite care apar dupa pubertate si cresc in numar o data cu inaintarea in varsta astfel incat dupa varsta de 40 de ani reprezinta mai multde 50% din tesutul glandular.

Celulele oxifile au un rol necunoscut. sunt mai mari decat celulele principale au doua caracteristici prin care se deosebesc de ele: la MO prezinta o citoplasma intens acidofila la ME se observa ca au un continut foarte mare de mitocondrii. aceste celule sunt un tip aparte de celule. ele apar doar dupa varsta de 5-7ani, neexistand la nastere, apoi cresc numeric pana la pubertate si mai tarziu, astfel incat la senescenta realizeaza ca niste formatiuni tumorale care insa nu sunt patologice. le lipsesc granulele de secretie, iar organitele de sinteza sunt slab reprezentate - > aceste celule sunt inactive d.p.d.v. endocrin. au insa rol in desfasurarea anumitor procese metabolice datorita numarului mare de mitocondrii.

Rolul parathormonului si interrelatia parathormon calcitonina

Parathormonul se leaga de receptorii osteoblastilor si initiaza secretia unui factor stimulator al osteoclastelor - > cresterea nr-ului si a activitatii osteoclastelor - > resorbtia matricei osoase calcificate si eliberarea consecutive a ionilor de Ca in sangele circulant. - cresterea concentratiei plasmatice a Ca inhiba sinteza PTH. - calcitonina are efecte opuse PTH-ului, stimuland si osteogeneza. - Interrelatia PTH Calcitonina reprezinta un mecanism homeostatic prin care este asigurata mentinerea calcemiei la niveluri fiziologice. - PTH are efect hipofosfatemiant, prin actiunea sa asupra celulelor tubulare renale, cu diminuarea absorbtiei ionului fosfat si cresterea excretiei acestuia in urina. - la nivel gastrointestinal, prin stimularea vitaminei D, stimuleaza cresterea absorbtiei Ca 2+. - secretia celulelor paratiroide este reglata de nivelul calcemiei.
2+

APLICABILITATE MEDICALA
Hiperparatiroidism : scaderea concentratiei plasmatice a ionului fosfat; cresterea concentratiei plasmatice a ionului de calciu; determina depunerea patologica a calciului la nivelul mai multor organe, cum ar fi rinichii si peretii arteriali; la nivel osos, se observa cresterea numarului de osteoclaste, insotita de aparitia a numeroase cavitati osoase; osteopatia hiperparatiroidiana este cunoscuta si sub denumirea de osteita fibro-chistica => oasele se pot fractura usor;

Hipoparatiroidism:
cresterea concentratiilor plasmatice ale ionului fosfat; scaderea concentratiilor plasmatice ale ionului de calciu; densitatea osoasa creste in urma unui proces de mineralizare accentuata => contractii spastice ale musculaturii scheletice si convulsii generalizate, cunoscute sub numele de tetanie; simptomele tetaniei sunt generate de cresterea exagerata a excitabilitatii sistemului nervos ca urmare a hipocalcemiei; tratamentul hipoparatiroidismului consta in administrarea de saruri de calciu si vitamina D.