Sunteți pe pagina 1din 44

nastere

evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt. Numarul
nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte posibilitatea unei
nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.
nascut viu
produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din care
aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului
ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt
ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .
nascut mort
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa de corpul
mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea dificila. Se prefera drept
criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste !!!g si o lungime"#$cm .
avorton
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care dupa extragerea
completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza
drept criteriu o greutate mai mica de !!!g si o lungime%#$cm. planificare familiala- determinarea constienta
de catre familie a numarului de copii si esalonarea &n timp a nasterilor. deces- evenimentul disparitiei definitive
a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu.
deces neonatal
decesul &nregistrat &n prima luna de viata'!-2(zile).
deces neonatal precoce
decesul &nregistrat &n prima saptam*na de viata'!-+zile)
deces postneonatal
decesul &nregistrat la v*rste cuprinse &n intervalul luna , 2 luni de la nastere'28zile-#+-zile)
deces .uvenil
decesul &nregistrat la v*rste cuprinse &ntre ani si - ani.
deces matern
decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si le/uziei.
deces prematur
deces &nregistrat la o v*rsta mai mica dec*t cea care reprezinta speranta de viata la nastere 'durata medie a
vietii).
speranta de viata la nastere'durata medie a vietii)
reprezinta un indicator al mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate. 0ste numarul mediu de ani pe care o
persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a
populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
speranta de viata la varsta de 1x2 ani
numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor
modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
cazul nou de boala
cazul prima data diagnosticat si raportat
concediu medical initial
se intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste un concediu medical anterior sau orice
certificat de concediu medical care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru afectiuni
diferite.
epidemie
aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate umana cu o frecventa net
in exces fata de frecventa normal asteptata
endemie
prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri sporadice care izbucnesc
periodic in aceleasi regiuni
pandemie
infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de mortalitate este ridicata,
proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2!!3, oms a modificat definitia: pandemia
este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai multe tari, datorita unui agent patogen care are
caracteristici noi
factor de risc
orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei anumite stari morbide cu o
frecventa superioara celei asteptate
risc
notiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in prezenta sau
absenta factorilor de risc
asociatie epidemiologica
relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de factori de risc sau factori de protectie pe de o
parte si boala si urmarile bolii 'incapacitate, invaliditate, infirmitate, /andicap,deces) pe de alta parte .in studiile
populationale umane se emit ipoteze si se specifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru
actiunile sau pentru programele de sanatate . 4sociatia epidemiologica poate fi: -directa:atunci cand factorul
determinant produce aparitia efectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii
epidemiologice care ulterior se dovedeste a fi incorecta -indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a
fi directa, dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.
profilaxia
ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat'ca puetere) cu urmatoarele scopuri: sa promoveze
sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele acestora'incapacitatea,
invaliditatea), sa evite decesele premature.
indice
indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date'numere care insumeaza concepte
multiple). 5zual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea !! si toate datele ulterioare se refera la variatia
procentuala fata de baza. 0x: indicele dezvoltarii umane cuprinde SV, gradul de scolarizare, 6789loc '/uman
development index)
indicator
unitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea si evaluarea starii de sanatate.
rata
indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment &n raport cu o populatie sau subpopulatie statistica
din care provine evenimentul respectiv. -&n sens strict, reprezinta raportul care are drept caracteristici principale
faptul ca timpul este un element al numitorului 'pe minut, pe ora) si ca exista o relatie distincta &ntre numitor si
numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila 'litri pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila
'internarile dintr-un an). :n cadrul numaratorului si &n special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari
'ex. calorii9;g9zi< evenimente9!!!locuitori9an). Numaratorul este inclus &n numitor.
raport
valoarea obtinuta prin &mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta cantitate. 0ste un
termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. 'Diferenta dintre o proportie si un raport
este ca &n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la numitor, &n timp ce acest lucru nu este
obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat &n sensul general) 0lementele de la numarator si numitor sunt
independente.
eficienta
def-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte sau unor rezultate
finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate &n bani, resurse si timp.
acceptabilitate
gradul de acceptare a procedurilor medicale 'acordul pt acestea)
adresabilitate
gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. 0 influentata de factori geografici, educationali,
culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale9 personal medical.
act normativ
izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitate generala si pt respectarea
caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.
cost
o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse 'pt a produce un bun). pretul" costul pt a fi
rentabil <)
D0=>?@4A74 , D0A7N7B70, C>=6>N0NB0, C>NC06B0
A5ND4=0NB4D0
Demografia este EtiinFa care are ca obiect de studiu populaFiile umane sub aspectul numGrului, repartiFiei
geografice Ei structurii dupG diferite caracteristici demografice Ei socio-economice, analiza evoluFiei lor Ei
evidenFierea legilor de dezvoltare a populaFiei.>pereaza cu 2 notiuni fundamentale: 0venimentul demografic
este unitatea statisticG de observare &n demografie Ei se referG la cazul individual statistic 'ex.: naEtere, deces,
cGsGtorie, divorF, etc.). Aenomenul demografic reprezintG intensitatea apariFiei evenimentelor demografice &ntr-o
populaFie Ei &ntro perioadG de timp Ei se mGsoarG cu a.utorul ratelor 'ex.: natalitate, mortalitate, nupFialitate,
divorFialitate, etc.). 7mportanta pentru medic: indicatorii demografici sunt utilizati in evaluarea activitatii
medicale, medicului nu-i sunt indiferente caracteristicile populatiei pe care o trateaza.
SB4B7C4 6>65D4B707 , D0A7N7B0, C>=6>N0NB0, S5@0S0 D0
7NA>@=4B70
Statica populatiei se refera la nr, structura 'pe grupe de vrst, sex, religie, ocupati), distributia geografica a
populatieie 'pe mediu sau profil teritorial), densitatea si dispersia populatiei.
) nr populatiei poate fi cunoscut prin: - recensamant: inregistrarea globala transversala a intregii populatii la un
moment dat ' se ia drept valoare populatia de la mi.locul anului: iulie) - actualizarea recensamantului prin
date inregistrate la oficiile de stare civila ' intrari naturale 'nascutii vii) si mecanice 'imigranti), iesiri: decese,
emigranti) - anc/ete demografice
6opulatia @omaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.
2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban9rural H" modele diferite de morbiditate9mortalitate,
modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia popultiei consta in descrierea
distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea populatiei repsrezinta nr locuitori9;m2
'depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) -" important pt organizarea serviciilor sanitare
#) structura - pe sexe 'riscul de boala este diferit intre sexe). 7n primul an de nastere avem supramortalitate
masculina, apoi in .urul vrst de -! ani se a.unge la un ec/ilibru cu egalizarea proportiilor intre sexe. - pe grupe
de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate specifice fiecarei grupe de varsta - in functie
de starea civila, religie, paritcipare la viata economica: populatie activa: populatia care isi exercita profesia I
someri< populatie ocupata: populatia activa , someri.
7mplicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe 'vizibile imediat) si
indirecte 'mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a populatiei. Densitatea
populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza extinderea epidemiilor si cresterea
poluarii.
#. B765@7 D0 67@=47D4 4 V4@SB0D>@, 7=6>@B4NB4 60NB@5 S6
) triung/i: baza mare H" natalitate mare, vrf ascutit H" mortalitate mare, speranta la viata este mica,
longevivitate mica, este caracteristica tarilor subdezvoltate 2) clopot 'stog): baza relativ larga H" natalitate
crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie de viata ducand la cresterea ponderii
verstnicilor in populatie, este un model de Jtranzitie2, caracteristica tarilor rapid industrializate. #) urna:
natalitate K si longevivitate L, cu proportie mare a varstnicilor in randul populatiei, caracteristica t. Dezvoltate -)
trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai
L ai natalitatii.
-. D7N4=7C4 6>65D4B707 , D>=0N75, C>=6>N0NB0, D0A7N7B70,
7=6>@B4NB4
Dinamica populatiei descrie miscarea populatiei si are doua componente:
. miscarea mecanica determinata de factori economici, sociali si politici, poate fi de tip intern 'migratia interna)
si de tip extern 'imigrarile, emigrarile)
2. miscarea naturala 'reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei
generatii de nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). 4re doua
componente: una negativa , mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.
$. @06@>D5C0@04 6>65D4B707 , D0A7N7B70, C>=6>N0NB0,
=4S5@4@0
@eproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii de nascuti vii
si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). 4re doua componente: una negativa ,
mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.
=asurare Natalitatea cu indecele brut de natalitate Aertilitatea 'vedeti subiectul () =ortalitatea cu indecele brut
de mortalitate
+. N4B4D7B4B04 , D0A7N7B70, C>NC06B0, =4S5@4@0
Definitiile evenimentelor demografice
Nascutul viu , produsul de conceptie, care, indifferent de varsta sarcinii, in momentul separarii de corpul
matern 'expulzie9extractie) prezinta cel putin unul din semnele de viata: miscari respiratorii, batai cardiace,
contractii voluntare 'M), pulsatii ale cordonului ombilical.
Nascutul mort , produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina mai mare de 28 S si care in momentul
separarii de corpul matern nu prezinta nici-un semn de viata 'avorton % 28 S)
Natalitatea , reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie. Se masoara cu rata
bruta de natalitate, aceasta reprezinta raportul intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de locuitori ai
perioadei considerate.
4vanta.e: simplitatea calculului si disponibilitatea datelor, dezavanta.e: depinde de structura populatiei ' se
corecteaza prin indicatori mai elaborati sau prin metoda de standardizare)
(.A0@B7D7B4B0 , D0A7N7B70, =4S5@4@0, 0V>D5B70 S7 A4CB>@7 D0
7NAD50NB4
Aertilitatea reprezinta totalitatea nascutilor vii ce revin la !!! de femei de vrst fertila '$--3). 7n analiza fetilitatii
exista doua posibilitati de abordare: transversala 'analiza fertilitatii intr-un an calendaristic) si longitudinala
prospectiv9retrospectiv.
7ndicatori: . @8N 'stiti voi formulele) 2. @A? #. @SA -. @BAH reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar
naste o femeie 'o generatie de femei) in conditiile unui model de fertilitate specificape vrst si in abesnta
mortalitatii. $. 78@Hnumarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate
specifica pe varste in absenta mortalitatii. +. calendarul fertilitatiiH distributia ratelor de fertilitate pe grupe de
varsta. 6erioada este impartita in ( grupe cincinale: $-3, 2!-2-...-$--3.
Caracteristicile modelului de fertilitate in @omania: - fertilitatea precoce cu tendinta de apropiere de modelul de
fertilitate intermediara - reproducere ingusta '78@ subunitar) - modelul de fertilitate este concentrat pe rangul
si 2 al nascutilor vii.
Aanctori care influenteaza fertilitatea: ) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in speciala
populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici: sterilitatea
primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala #) factori sociali: prelungirea
scolarizarii, gradul de anga.are a femeilor in activ socio-ec -) migratia populatiei: ca fenomen de masa determ
de factori sociali, politici, econom, culturali $) factori legislativi: prevederile codului muuncii si codului familial,
sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie materno-fetale +)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr
de copii doriti, nr de copii realizati, metode si mi.loace contraceptive () factori locali-traditionali: nivelul cultural,
obiceiuri locale, religie
8. S5@S0 D0 7NA>@=4B77 S7 0V>D5B74 N4B4D7B4B77 7N @>=4N74
Surse de informatii: certificate constatator al nasterii, recensamant, reactualizarea recensamantului, anc/ete
demografice.
0volutia natalitatii: din a doua .umatate a sec 3, in tarile care se dezvoltau economic, datorita procesului de
urbanizare care a indus cresterea nivelului socio-economic cu antreanarea femeii in viata economica si sociala,
sc/imbarea comportamentului reproductiv al pop, scaderea mortalitatii infantile, aparitia atitudinii constiente
fata de reproducere su dus la scaderea natalitatii si prin urmare la un moment dat mortalitatea a inregistrat o
tendinta mult mai puternica decat a natalitatii. 7ntre cele doua razboaie mondiale, natalitatea si mortalitatea se
stabilizeaza, iar dupa al doilea razboi mondial pana in prezent, are loc o tendinta continua de scadere a
natalitatii. 7n @om, evolutia natalitatii a urmat aceeasi tendintaca in tarile europene dar cu intarziere datorita
dezvoltarii sale tardive. 7n 3#!-#$ natalitatea despasea #!9!!!. 7n anii din .urul celui de al doilea razboi
mondial nu se cunosc valori exacte. Dupa terminarea razboiului, L natalitatea 'fenomen de recuperare). Din
3$$-+$ o K marcata, brusca a natalitatii ca urmare a decretului care legaliza practicarea libera a avortului
' -9!!!). 7n 3+$, prin decretul ((! se interzice avortul c/irurgical H" in 3+( L brusca 2(9!!!. in 38# se
a.unge la acelasi nivel cu cel din 3$$, pana in 33! se mentine o valoare constanta, dupa 33! ca urmare a
liberalizarii avortului, natalitatea K la #9!!! cu o K continua pana in 2!!! , !9!!!. 6e medii, pana in 3(+
natalitate mai mare in mediul rural, apoi, dupa 3(+ se inverseaza. Beritorial, natalitate mai K in .udetele din
vestul tarii.
3.=>@B4D7B4B04 , D0A7N7B70, C>NC06B0, S5@S0 D0
7NA>@=4B70, 7=6>@B4NB4 6B S6
=ortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor intr-o
pop data si intr-o perioada data de timp. 0venimentul demografic este decesul. Decesul este evenimentul
disparitiei definitiva a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu. 4bordarea
fenomenului poate fi transversala, de moment si longitudinala, pe o generatie ' sta la baza construirii tabelului
de mortalitate)
Surse de informatie: inregistrarile totale si continui ale deceselor la serviciul de stare civila, pe baza
certificatului medical constatator al decesului, informatii privind nr pop si tructura pop pe sex, vrs....
7mportanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in L numericaa pop si in structura pe
grupe de vrst a pop< este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si analiza mortalita, sunt
utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierar/izarea acestora si stabilirea prioritatilor in optiunile de
sanatate.
!. =0B>D0 D0 =4S5@4@0, D0SC@70@0 S7 4N4D7N4 4
=>@B4D7B4B77 ?0N0@4D0, 4V4NB4O0 S7 D7=7B0
7n analiza transversala se folosesc: - masurarea intensitatii si structurii fenomenului cu rate si indicatori de
structura 'acestia au un nume special: letalitati9mortalitati proportionale)
@atele de mortalitate la randul lor pot fi grupte in rate brute de mortalitate si rate specifice. @atele brute
masoara intensitatea fenomenului in populatie. 4vanta.ele constau in simplitatea si mare lor putere se sinteza,
reducand la un singur numar toate informatiile privitoare la mortalitate. @atele specifice de mortalitate masoara
frecventa deceselor in subpopulatii definite in functie de un criteriu 'sex, vrst, mediu...)
7ndicatorii de structura reprezinta proportii ale deceselor de un anumit tip din totalul deceselor. Se poate calcula
letalitatea pentru anumite subpopulatii definite dupa oricare criteriu.
- metoda standardizarii sau a mortalitatii corectate9a.ustate 0ste conceputa pentru mortalitate, dar poate fi
apliacata pentru orice alt eveniment. Scopul metodei este eliminarea influentelor date de structura difeita a
populatiei pe grupe de vrst asupra mortalitatii, permitand astfel identificarea pop in care mortalitatea reprezinta
in mod real o problema de sanatate publica. 0xista doua variante a standardizarii: directa' pop tip9standard) si
indirecta' metoda mortalitatii tip9standard)
7n analiza longitudinala se foloseste: - tabelele de mortalitate 6rincipiul metodei: unei generatii ficative se aplica
un model real de mortalitate specifica pe varste sau pe grupe de varste si se calculeaza indicatori de masurare
a mortalitatii numiti functii biometrice a tabelului. 6rincipalele functii: probabilitatea de deces 'functia biometrica
c/eie), nr de supravietuitori, nr de decese inregistrate intre x la xI ani, probabilitatea de a trai la vrst de xI
ani, speranta de viata la vrst de x ani.
Se mai calculeaza si anii potentiali de viata perduti ca urmare a deceselor premature '46V6). 5tilitate: metoda
de analiza a modelului de mortalitate, masoara impactul unor cauze de deces care afecteaza populatia. Nu
coincide cu modelul pe cauze medicale, identifica si ierar/izeaza problemele de sanatate.
. C4@4CB0@7SB7C7 ?0N0@4D0 4D0 =>@B4D7B4B77 ?0N0@4D0 60
6D4N =>ND74D
=ortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala. 7n ultimul timp s-au
inregistrat efecte paradoxale ale dezvoltarii socio-economice asupra sanatatii. 7n general, in lume s-a inregistrat
un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea economica. Da inceput
declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare< in aceste tari dupa ce initial mortalitatea generala a
scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita c/iar si de o scadere a duratei medii a vietii.
4ceeasi situatie s-a inregistrat si in @omania. 7n tarile dezvoltate s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani
potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii populatiei. 4ceasta situatie explica de ce programele de
sanatate din aceste tari vizeaza, pentru virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica
ameliorarea calitatii anilor de viata. @elatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi
sintetizata prin corelatia care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca
indicator sintetic al mortalitatii si al starii de sanatate. 4ceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului
national brut pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.
0xista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in C/ina, Cuba, S/ri-Dan;a,
cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru venitul pe care-l au, in
timp ce in tarile >ccidentului 4propiat, mai ales cele producatoare de petrol, speranta de viata la nastere e
mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. > corelatie de tip direct exista si intre
procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de viata la nastere.
Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala exista o
relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a sperantei de viata la
nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta importanta.
2. C4@4CB0@7SB7C7 ?0N0@4D0 4D0 =>@B4D7B4B77 7N @>=4N74
7n perioada imediat postbelica mortalitatea generala a inregistrat cele mai inalte niveluri '2!9!!!, maxim in
3-( 229!!!), cauza: conditiile socio-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si epidemiilor. 7n 3$$ ca
urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea scade marcat: !9!!!, cea mai
redusaintensitate a mortalitatii s-a inregistrat in 3+- 89!!!. incepand cu anul 3($ s-a inregistrat o tendinta
de crestere usoara caurmare a fenomenului de imbatranire a pop. Dupa 33+-2!!! mortalitatea a .uns la
valoarea de 9!!!.
Caracteristici personale )pe grupe de varsta: mortalitatea infantila si .uvenila creste desi intensittea celor doua
este in K continua 2) pe sexe: supramortalitate masculina #) in functie de caracteristicele spatiale: rural"urban
si creste decala.ul dintre cele doua componente. -)pe cauze medicale de deces 'diferit de modelul european):
8CV, tumroi, digestiv, accidente, b. @espiratorii.
2. =orbiditatea , definiFie, eveniment consemnat, tipuri de morbiditate
utilizate
Definitie: fenomen de masG al &mbolnGvirilor apGrute &ntr-o populaFie definitG &ntr-o anumitG perioadG de timp '&n
general este vorba de un an calendaristic. 0venimentul consemnat este apariFia bolii, definitG ca absenFa
sGnGtGFii, adicG a stGrii de bine fizic, psi/ic Ei social pe care aceasta o presupune. :n funcFie de observaFie Ei
observator se pot descrie urmGtoarele tipuri de morbiditate: - =orbiditate realG 'repezintG totalitatea cazurilor
de boalG existente la nivelul unei comunitGFi) - =orbiditatea diagnosticabilG 'cazurile diagnosticabile cu probele
care existG &n prezent) - =orbiditatea resimFitG 'boala aEa cum este perceputG de populaFia laicG, cea
perceputG de individ independent de orice referinFG de utilizare a ei &n sistemele de &ngri.ire) - =orbiditatea
obiectivG este cea mGsuratG prin anc/ete epidemiologice sistematice utiliz*nd instrumente de mGsurare
standardizate. :n cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditGFii sG
furnizeze rezultate diferite.
22. =orbiditatea - tipuri, mGsurarea morbiditGFii observate
:n funcFie de observaFie Ei observator se pot descrie urmGtoarele tipuri de morbiditate: - =orbiditate realG
'repezintG totalitatea cazurilor de boalG existente la nivelul unei comunitGFi) - =orbiditatea diagnosticabilG
'cazurile diagnosticabile cu probele care existG &n prezent) - =orbiditatea resimFitG 'boala aEa cum este
perceputG de populaFia laicG, cea perceputG de individ independent de orice referinFG de utilizare a ei &n
sistemele de &ngri.ire) - =orbiditatea obiectivG este cea mGsuratG prin anc/ete epidemiologice sistematice
utiliz*nd instrumente de mGsurare standardizate. :n cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei
tipuri de observare a morbiditGFii sG furnizeze rezultate diferite.
Msurarea morbiditii observate
- 4bordare transversalG 'pe perioada unui an calendaristic) - 4bordare longitudinalG 'o co/ortG9o generaFie)
Studiul morbiditii observate
5nitatea observatG 0venimentul observat Aenomen97ndicator statistic :mbolnGvire Caz nou 7ncidenFG Caz nou
Ei vec/i 6revalenFG Caz ce &ntrerupe temporar capacitatea de muncG =orbiditate cu 7B= Caz ce &ntrerupe
definitiv capacitatea de muncG =orbiditate cu invaliditate Caz ce necesitG spitalitare =orbiditate spitalizatG
4bordGri &n mGsurarea morbiditGFii observate: - &n funcFie de debut : cazuri noi 'incidenFa) Ei cazuri noi Ei
vec/i'prevalenFa) - &n funcFie de gravitate: =b cu 7B=, =b cu invaliditate Ei =b spitalizatG.
2#. =Gsurarea morbiditGFii , criterii de definire a bolii, &nregistrarea
morbiditGFii
Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic , un eveniment se considerG anormal dacG se situeazG &n afara
unui interval cuprins &ntre P2 intervale &n .urul valorii medii a fenomenului studiat< - criteriul clinic , se considerG
anormal un eveniment dacG este frecvent asociat cu entitGFi patologice bine definite anatomopatologic,
microbiologic< - criteriul prognostic , este considerat anormal acel fenomen care se asociazG cu o frecvenFG
crescutG de manifestGri grave< - criteriul operaFional , situaFia anormalG este aceea care &n urma unei intervenFii
nu conduce la realizarea unui beneficiu
:nregistrarea morbiditGFii e puternic influenFatG de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor medicale
- corectitudinea diagnosticGrii - accesibilitatea mi.loacelor de investigaFie - corectitudinea codificGrii.
2-. 7ncidenFa , definiFie, surse de informaFii, mGsurare, factori care o
influenFeazG
7ncidenFa reprezintG fenomenul de masG al apariFiei cazurilor noi de boalG &ntr-o populaFie Ei &ntr-o perioadG de
timp. 7ncidenFa e condiFionatG de: - 4ccesibilitate - 4dresabilitate - Calitatea diagnosticului 4r trebui sG fie
consideratG ca frecvenFG realG de apariFie a cazurilor noi doar &n acele populaFii &n care cele trei condiFii se
&ndeplinesc &n mod optim. Surse de informaFii: =edicul de familie ce raporteazG cazurile noi de boalG 'se
bazeazG pe adresabilitatea populaFiei la serviciile medicale)< studiul incidenFei e pasiv. 4bordarea incidenFei se
face: - transversal 'la un moment dat): se mGsoarG rata de incidenFG generalG 'frecvenFa cu care au apGrut
cazurile noi), ratele de incidenFG specifice 'pe sexe, pe grupe de v*rstG, pe medii, pe boli, pe boli si sexe9grupe
de v*rstG9medii) Ei indicatori de structurG a cazurilor noi 'ponderea copiilor !-- ani, a celor de provin din
mediul rural, a sexului feminine)< - longitudinal impune o anc/etG prospectivG pe o co/ortG Ei la sf*rEitul
perioadei de observare se mGsoarG ratele de incidenFG generalG Ei specifice Ei indicatorii de structurG. Aactori
care influenFeazG incidenFa: - modificarea stilului de viaFG - modificarea virulenFei factorilor incriminaFi &n
producerea bolii - apariFia unor noi factori incriminaFi &n producerea bolii - evoluFia temporalG a bolii - metode noi
de diagnostic - modificGri &n structura pe grupe de v*rstG a populaFiei - modificGri &n clasificarea bolilor -
migraFia
2$. 0xamene medicale de masG , definiFie, tipuri
0xamenele medicale de masG sunt anc/ete transversale ce urmGresc identificarea de prezumFie Ei9sau
diagnosticarea de certitudine a bolilor sau altor caracteristici biologice sau comportamentale &ntr-o populaFie.
Bipuri de examene medicale de masG: - diagnosticul de certitudine al unei boli9factor de risc ->anc/eta de
prevalenFG -- diagnosticul de prezumFie al unei boli ->examen medical de tip screening-- depistare pasiv-
activG'cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor medicale curente 'consultatii) cind pacientul se
prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia acordata pentru acuzele pacientului,
aplica procedee si te/nici de investigatie pentru boala9bolile pe care doreste sa le depisteze - examene
periodice de sGnGtate la v*rste nodale 'mai ales copii Ei adulFi, ocazie cu care se cautG bolile care au o
frecvenFG aEteptatG mai mare la v*rsta respectivG), la persoanele cu risc &nalt 'sugari, gravide E.a.) - CQ0CR-
56 'controlul stGrii de sGnGtate din iniFiativa persoanei sau patronului, control ce se face &n cadrul unui serviciu
special).
2+. 4nc/eta de prevalenFG , definiFie, tipuri, avanta.e Ei limite
Anchetele de prevalen sunt examene medicale care se realizeaz ntr-un
interval relativ scurt de timp, ntr-o populaie bine definit, ocazie cu care
se poate inregistra att expunerea ct i rezultatul !boala"#
Studiile de prevalenFG pot fi: - pur descriptive, oferind informaFii despre variabile &n mod separat 'c*te boli sau
c*te situaFii comportamentale se gGsesc &n populaFie)< - de tip caz-control, &nregistr*ndu-se concomitent
prezenFa bolii Ei prin investigaFie anamnesticG, prezenFa unor variabile 'caracteristici biologice, genetice,
comportamentale) &nainte de momentul examenului 'care au precedat boala). 4vanta.e: - sunt utile &n stabilirea
prevalenFei - sunt uEoare, rapide, relativ ieftine - date uEor de cules - permit aprecierea amplitudinii unui
fenomen, fiind utile &n programare 'programare sGnGtate) - sunt generatoare de ipoteze epidemiologice - permit
controlul factorilor de confuzie 'stratificare) Dimite: - nu stabilesc secvenFa temporalG a evenimentului - nu sunt
utile pentru evaluarea incidenFei - nu permit calcularea directG a riscului relativ - nu se aplicG &n cazul bolilor
rare - existG riscul erorilor de anamnezG - existG riscul interpretGrilor abuzive.
2(. 6aralelG &ntre incidenFa Ei prevalenFa bolilor
7ncidenFa Ei prevalenFa sunt indicatori care mGsoarG frecvenFa bolii &ntr-o populaFie. 7ncidenFa - aratG frecvenFa
cu care apare o boalG - evidenFiazG mai bine bolile acute, - se obFine pasiv, raportate de medic
6revalenFa - reprezintG fondul morbid 'povara) al bolii &ntr-o populaFie - evidenFiazG mai bine bolile cronice, - se
obFine activ: anc/ete transversale sau examen medical de masG. 6revalenFa este incidenFa &nmulFitG cu durata
medie a bolii. :n cazul incidenFelor egale, prevalenFa este cu at*t mai importantG cu c*t durata media a bolii
este mai lungG.
28. Calitatea vieFii , concepte, modalitGFi de evaluare
Calitatea vieFii , calitatea vieFii este un concept multidimensional Ei subiectiv care traduce caracterul bun sau
mai puFin bun al SvieFiiS unui individ. Calitatea vietii , perceptia indivizilor sau a grupurilor sociale conform careia
nevoile au fost satisfacute, iar situatiile favorabile realizarii fericirii si &ndeplinirii depline, a aspiratiilor lor nu au
fost refuzate. Bermenul de Tcalitate a vietiiU este utilizat curent &n tarile dezvoltate unde necesitatile materiale
de baza sunt acoperite. 7ndivizii au devenit din ce &n ce mai constienti de capacitatea lor de a-si satisface
nevoile individuale si sociale si cauta o calitate a existentei superioara simplei supravietuiri. Calitatea vietii -
stilul de viata al bolnavilor cronici sufera importante modificari: discomfort somatic si psi/ic, masuri igienico-
dietetice 'unele capabile sa anuleze micile satisfactii ale existentei), efectele secundare ale medicatiei
administrate, atingeri ale personalitatii sale, inclusiv prin acceptarea unui nou statut si rol social, de SbolnavS, cu
implicatii &n insertia sa familiala si socio-profesionala 'lez*ndu-i aspiratiile si expectatiile, adesea legitime).
Calitatea vietii V -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar situatiile
favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii L-- totalitatea conditiilor
de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si ec/ilibrul vietii biologice, dezvoltare
continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vieFii obFinutG &n urma aplicGrii unei terapii este distinctG
de efectele terapeutice &n sine, prin semnificaFia sau valoarea pe care pacienFii o acordG acelor efecte. 6otrivit
>=S, trebuie avute &n vedere $ dimensiuni ale calitGFii vieFii: - reducerea simptomelor bolii - &nlocuirea anxietGFii
Ei a descura.Grii prin influxuri de stare de bine Ei optimism - menFinerea unei reFele de interacFiuni sociale
pozitive - conservarea aptitudinilor cognitive - aptitudinea de a munci Ei de a pGstra un nivel de trai Ei de muncG
suficient. :n consecinFG ne putem aEtepta ca evaluarea utilitGFii tratamentului 'mGsura &n care tratamantul
&mbunGtGFeEte calitatea vieFii lor) sG difere semnificativ. 6rin analiza cost-utilitate se ia &n considerare calitatea
vieFii, atunci c*nd se comparG costuri Ei consecinFe 'mGsura &n care tratamentul &mbunGtGFeEte calitatea vieFii).
ConsecinFele sunt valorizate prin unitGFi naturale, care &ncearcG sG reflecte utilitatea asociatG fiecGrei stGri de
sGnGtate. Cel mai frecvent folosite unitGFi de mGsurG sunt: anii de viaFG c*EtigaFi a.ustaFi &n funcFie de calitatea
vieFii acestor ani 'W4DXH JYualitZ ad.usted life Zears2), anii de viaFG sGnGtoEi 'XQDH2Zears of /ealt/Z life2) sau
anii de viaFG a.ustaFi &n funcFie de disabilitGFile prezente 'D4DXH2disabilitZ ad.usted life Zears2).
23. Screening - definiFie, scopuri, ipoteze de utilizare
Screeningul reprezintG examinare de masG care constG &n aplicarea unui ansamblu de procedee Ei te/nici de
investigaFie asupra unui grup populaFional &n scopul identificGrii de prezumFie a unei boli sau factor de risc.
7potezele care stau la baza practicGrii screeningului: -&ntr-o populaFie existG boli Ei bolnavi necunoscuFi datoritG
unor nevoi nesimFite, neexprimate sau nesatisfGcute< -identificarea bolii &n perioada ei de latenFG face ca
eficacitatea Ei eficienFa intervenFiilor sG fie mare< -tratamentele efectuate &n stadiile precoce ale bolii sunt mai
ieftine Ei mai eficace 'boala nu se agraveazG, s-ar preveni decesele premature). Scopurile screeningului:
.=enFinerea sGnGtGFii Ei prevenirea bolii &n ipoteza &n care scopul screeningului este depistarea factorilor de
risc. 6rin acest scop, screeningul poate fi &ncadrat &n mGsurile de profilaxie primarG. 2.Depistarea precoce a
bolilor. 6rin acest scop, screeningul are un caracter prescriptiv. #.Determinarea prevalenFei unei boli sau factor
de risc. 6rin acest scop, screeningul este un instrument pentru planificarea Ei programarea sanitarG.
-.Diagnosticul stGrii de sGnGtate a unei colectivitGFi. $.0valuarea unei acFiuni, a unor programe. +.Determinarea
prezenFei unei asociaFii.
#!. =odelul general al unui examen medical de tip screening
Din populaFia FintG se alege un eEantion care, &n urma aplicGrii unui test de screening se va &mpGrFi &n 2 loturi:
unul alcGtuit din persoane probabil bolnave 'persoanele din eEantion la care rezultatul testului a fost pozitiv) Ei
celGlalt alcGtuit din persoane probabil sGnGtoase 'persoanele din eEantion la care rezultatul testului a fost
negativ). Screeningul este urmat de 2 faze: - faza de diagnostic &n care cei probabil bolnavi trec printr-un test
diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate< - faza terapeuticG Ei de supraveg/ere medicalG. Bestele de
screening trebuie sG fie at*t de bune &nc*t sG ofere posibilitatea de a detecta c*t mai mulFi bolnavi din toatG
populaFia examinatG. 0ste de aEteptat ca proporFia realG a bolnavilor sG fie mai mare &n rindul celor probabil
bolnavi dec*t &n r*ndul celor probabil sGnGtoFi. De obicei, screeningul se practicG &n populaFii la risc &nalt pentru
cG &n aceste grupuri populaFionale, probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv sG fie diagnostic cert este mare.
#. =odalitGFi de realizare a unui examen de screening
.4nc/etele prin interviu sau prin c/estionar completat de cGtre persoana investigatG. Sunt indicate, &n special,
pentru screeningul care vizeazG comportamentele Ei &n anc/etele fGcute &n gospodGrii.
$imite%
-sunt supuse unor distorsiuni care in de memoria celor chestionai !de
aceea, perioada recurent nu trebuie s fie mai mare de &-' sptmni" i de
intervievatori#
2.4nc/etele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat 'interviu, examen clinic Ei
paraclinic).
(ondiii%
-examenul s fie standardizat)
-probele s fie simple, ieftine)
-examenul s inteasc mai multe boli#
*n prezent screeningul se practic pentru acele boli pentru care exist
probe paraclinice valide de identificare a bolii# +u toate probele pentru
screening sunt valide pentru diagnostic, fie c probele nu sunt bune pentru
stabilirea diagnosticului, fie c pragul nu este valid#
#2. Criteriile de alegere a bolilor pt un ex. Screening
- boala 'condiFia) sG constituie o problemG de sGnGtate 'prevalenFG mare, gravitate mare prin consecinFele sale
medicale si sociale, evoluFie fatalG, absenteism, invaliditate) - istoria naturalG a bolii sG fie cunoscutG Ei
&nFeleasG - teste disponibile pt depistarea bolii &n etapa de latenFG sau de debut asimptomatic - test'e) de
screening acceptabil'e) din punct de vedere al populaFiei - existenFa de facilitGFi 'servicii) disponibile pentru
persoanele depistate de cGtre testul'testele) de screening - strategia de supraveg/ere Ei tratament sG fie
agreatG de cGtre administraFia sanitarG Ei de cGtre populaFie - costul global sG fie rezonabil - inFelegerea din
partea personalului medical cG un examen de sGnGtate constituie debutul unui proces lung de supraveg/ere
medicalG
##.CalitGFile probelor de screening
- sG fie simple - sG nu facG rGu - sG fie acceptate de cGtre populaFie - sG poatG fi aplicate rapid - sG aiba o
validitate corespunzGtoare - sG aibG reproductibilitate - sG aibG randament mare - sa aibG cost redus - sG aibG
valoare predictivG bunG
#-. Validitatea , definiFie, mGsurare, importanFa pt medicul epidemiolog
Ei pt clinician
Validitatea H capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sG identifice. 'frecventa cu care
rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se exprimG Ei se mGsoarG prin
sensibilitate Ei specificitate: - sensibilitatea H capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala<
proporFia rezultatelor pozitive &n masa bolnavilor. 0ste o probabilitate condiFionatG: probabilitatea de a fi pozitiv
cu condiFia de a fi bolnav< - specificitatea H capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au
boala< proporFia rezultatelor negative &n masa non bolnavilor. 0ste o probabilitate condiFionatG: probabilitatea de
a fi negativ cu condiFia de a nu fi bolnav. 4legerea testului Ei determinarea validitGFii trebuie facute inainte de
declanEarea screeningului. Validitatea se determinG a priori sau prin aplicarea probei 'testului) pe un eEantion
mic '!!-2!! persoane), cunosc*ndu-se care sunt bolnavi de boala ce urmeazG a fi depistatG &n populaFie
'boala care face obiectul screeningului) din acest eEantion. > probG cu sensibilitate mare va determina o
populaFie a fals-negativilor micG, deci se vor pierde puFini bolnavi. :n general, &n screening Ei &n special c*nd
boala este gravG se preferG probe cu sensibilitate &naltG. > probG cu specificitate mare va determina o proporFie
a fals-pozitivilor mica. 6robele cu specificitate &naltG sunt de preferat pentru diagnosticarea bolii. 7n screening,
se preferG teste cu specificitate mare atunci c*nd, din considerente de cost, nu dorim sG &ncGrcGm faza de
diagnostic. 0ste de dorit ca Ei sensibilitatea Ei specificitatea probei sG fie mari. Validitatea unei probe de
screening depinde de pragul de separare ales pentru probG, sc/imbarea pragului determin*nd modificarea
sensibilitGFii Ei specificitGFii. CreEterea validitGFii se poate face prin aplicarea mai multor teste &n serie sau &n
paralel 'de ex., pentru depistarea diabetului za/arat: glicemia Ei glicozuria).
#$. Valoarea predictivG , definiFie, mGsurare, semnificaFie
Valoarea predictivG este importantG pentru clinician, care este interesat sG adopte o probG care sG aibG Eansa
cea mai inaltG de a identifica corect boala. 0a depinde de prevalenFa bolii in populaFie< nu depinde de pragul de
separare. .V6 pozitivG H proporFia real pozitivilor &n masa pozitivilor. 0ste o probabilitate condiFionatG:
probabilitatea de a fi bolnav cu condiFia de a fi pozitiv< 2.V6 negativG H proporFia real negativilor &n masa
negativilor. 0ste o probabilitate condiFionatG: probabilitatea de a nu fi bolnav cu condiFia de a fi negativ. V66
prezintG interes mare pentru clinician
#+. @eproductibilitatea
@eproductibilitatea sau consistenFa unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea testului de a
da aceleaEi rezultate &n condiFiile &n care este aplicat &n aceleaEi condiFii, dar de persoane diferite sau de
aceeaEi persoanG &n momente diferite. @eproductibilitatea probei nu trebuie confundatG cu acurateFea
'exactitatea). 4curateFea reprezintG gradul &n care mGsurGtoarea sau estimarea bazatG pe o anumitG
mGsuratoare prezintG valoarea realG a caracteristicii mGsurate. 6entru clinician este foarte importantG
acurateFea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. DacG se cunoaEte abaterea, o probG cu o
reproductibilitate mai micG poate fi folositG la un examen medical de masG. @eproductibilitatea inaltG a unei
probe nu garanteaza Ei o validitate inaltG. Validitatea inaltG a unei probe oferG, de regulG, Ei o reproductibilitate
inaltG. 6entru ca o probG sG fie c*t mai reproductibilG este necesar ca: -proba sG fie standardizatG< -personalul
sG fie antrenat< -sG se asigure controlul. =Gsurarea reproductibilitGFii unei probe necesitG prezentarea datelor
obFinute de cGtre observatori diferiFi &ntr-un tabel de contingenFG 2x2. 0xistG mai multe modalitGFi de mGsurare a
reproductibilitGFii. Cele mai frecvente sunt: .coeficient simplu de reproductibilitate observatG 9 procentul de
concordanFG este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numGrul total al persoanelor examinate.
2.coeficientul de corelaFie intraclasG sau coeficientul de concordanFG Rappa
#(. 0pidemiologie , definiFie, obiective, domenii de aplicare
DefiniFia clasicG '=ac=a/on, 3+!): EtiinFa care studiazG distribuFia determinanFilor bolii &n populaFiile umane.
Dast, 38#: EtiinFa care studiazG distribuFia Ei determinanFii bolilor Ei aplicG rezultatele la controlul problemelor
de sGnGtate publicG 'adGugarea componentei cu caracter aplicativ la definiFia clasicG datG de cGtre Dast).
>biectul preocupGrilor epidemiologiei este populaFia9grupurile populaFionale 'bolnavi, control). >biectivele
epidemiologiei sunt: . descrierea distribuFiei bolilor Ei a factorilor de risc '&n funcFie de caracteristicile
presonale, tendinFele temporale9evoluFia temporalG, locul apariFiei) 2. explicarea etiologiei bolilor9modului de
transmitere 'dovedirea existenFei unro relaFii dinter factorii explicativi Ei rezultatele pe care le genereazG aceEti
factori) #. predicFii &n legGturG cu numGrul probabil de boli Ei caracteristicile distributive -. fundamenarea
programelor de prevenFie Ei combatere a bolilor Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - SGnGtate publicG:
taxonomia 'clasificarea) bolilor, descrierea istoriei naturale a bolilor &n populaFie 'colectivitae), determinarea
frecvenFei factorilor de risc, depistarea Ei supraveg/erea de masG a bolilor, descrierea Ei explicarea modelelor
de mortalitate Ei morbiditate, prevenirea Ei controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitarG Ei promovarea
acFiunilor de sGnGtate, evaluarea activitGFilor, procedurilor Ei serviciilor de sGnGtate - =edicina clinicG: istoria
naturalG a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic Ei determinarea de sindroame noi,
studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice 'prin evaluarea eficacitGFii procedurilordiagnostice Ei
terapeutice), evaluarea te/nologiiilor medicale vec/i Ei noi, citirea criticG a literaturii de specialitate
#8. 0pidemiologia , metode Ei surse de informaFii
Caracteristicle metodelor: empiricG, numericG, probabilisticG Ei comparativG - sistemul informaFional curent -
biostatisticG - eEantiona. - metode speciale de definire Ei determinare a loturilor de studiu - te/nici de mGsurare
a riscurilor - te/nici de mGsurarea a supravieFurii - standardizarea
#3. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de direcFia studiului
'exemplificaFi)
4nc/ete transversale 'anc/ete de prevalenFG Ei ecologice) , examen medical de masG 4nc/ete longitudinale ,
prospective 'co/ortG), retrospective 'caz-control), ambispective 'istoric - prospective)
-!. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de obiectivul
urmGrit
4nc/ete 'Studii) descriptive , formuleazG ipoteze 4nc/ete 'Studii) analitice 'dde tip explicativ) , probeazG
ipoteze: prospective 'de co/ortG), retrospective 'caz-control) 4nc/ete 'Studii) experimentale 'anc/ete de
intervenFie, operaFionale) , programe de sGnGtate publicG 'vaccinGri, programe de protecFie infantilG, reducerea
fumatului) 4nc/etele descriptive Ei celel analitice sunt anc/ete observaFionale.
-. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de criteriile descrise
&n literatura de specialitate
DupG direcFia studiului: 4nc/ete transversale 'anc/ete de prevalenFG Ei ecologice) , examen medical de masG
4nc/ete longitudinale , prospective 'co/ortG), retrospective 'caz-control), ambispective 'istoric - prospective)
DupG obiectivul urmGrit: 4nc/ete 'Studii) descriptive , formuleazG ipoteze 4nc/ete 'Studii) analitice 'dde tip
explicativ) , probeazG ipoteze: prospective 'de co/ortG), retrospective 'caz-control) 4nc/ete 'Studii)
experimentale 'anc/ete de intervenFie, operaFionale) , programe de sGnGtate publicG 'vaccinGri, programe de
protecFie infantilG, reducerea fumatului) 4nc/etele descriptive Ei celel analitice sunt anc/ete observaFionale.
-2. 4xele de studiu utilizate &n epidemiologie
@elaFia poate fi : transversalG 'expunerea Ei rezultatul se observG Ei se mGsoarG concomitent), de co/ortG
'investigaFia se face de la expunere spre rezultat), caz-control 'investigaFia porneEte de la rezultat spre
expunere)< @ealizarea &n timp: istoricG 'expunerea a fost fGcutG &nainte de declanEarea investigaFiei),
concomitentG 'simultan, expunerea Ei rezultatul se studiazG simultan), mixt< SelecFia subiecFilor se face &n
funcFie de: expunere 'anc/ete de co/ortG)rezultat 'anc/ete caz-control), alte selecFii 'nici &n funcFie de
expunere, nici &n funcFie de rezultat)
-#. 4nc/ete epidemiologice descriptive , definiFie, obiective, tipuri
Sunt anc/ete epidemiologice ce au ca scop principal descrierea modului de distribuFie a unei boli9a decesului9 a
factorilor de risc &n populaFie. 6ermit formularea de ipoteze epidemiologice 'relaFia dintre un factor considerat
ca fiid factor de risc9cauzal Ei efectul acFiunii sale). 4lte aplicaFii ale acestora: evaluarea stGrii de sGnGtate a
populaFiei, monitorizarea stGrii de sGnGtate, planificarea9 fundamentarea resurselor &n domeniul sGnGtGFii,
descrierea istoriei naturale a bolii, completarea tabloului clinic al unei boli, identificarea de simptome Ei
sindroame noi. Sunt de # tipuri: raportarea de cazuri, anc/ete epidemiologice descriptive 'serii de cazuri), studii
populaFionale corelaFionale 'ecologice).
--. 4nc/ete epidemiologice descriptive , caracteristici personale<
exemple, utilitate.
0xemple:gen, v*rstG, stare civilG, religie, nivel de instrucFie V*rsta: produce modificGri metabolice Ei odatG cu
&naintarea &n v*rstG apar fenomene de uzurG, iar v*rsta aduce informaFii cu privire la receptivitate9rezistenFG.
4vem: rate specifice de incidenFG pe grupe de v*rstG, rate specifice de mortalitate. Se foloseEte abordarea
transversalG. Da interpretarea rezultatelor trebuie sG se FinG cont de efectul de co/ortG 'de generaFie): &ntr-o
abordare transversalG avem mai multe generaFii cu istoria lor 'au fost supuEi mai multor factori). 0fectul de
co/ortG este efectul pe care &l poate exercita o generaFie cu istoria sa asupra distribuFiei pe grupe de v*rstG a
unei boli9 deceselor9 factorilor de risc. 0x: descrierea nivelului de cunoEtinFe 'scade pe mGsura &naintGrii &n
v*rstG , fals[[[) Sexul 'genul) , distribuFia aceleeiaFi boli pe sexe Ei grupe de v*rstG 'existG boli mai frecvente la
bGrbaFG9femei). 0xplicaFii ale diferenFelor observate &ntre sexe: biologie diferitG, &ncGrcGturG geneticG diferitG, rol
Ei statut social diferit, expunere diferitG a factorilor de risc. Aemei: boli endocrine, DN, colecistopatii, calculozG.
8GrbaFi: boalG ulceroasG, /ernii, accidente, aterosclerozG, cancer bron/o-pumonar. :n descrierea distribuFiei
bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, proporFiile Ei indicele de masculinitate 'nr evenimente bGrbaFi x !!9
nr evenimente femei) ?rupul etnic Ei cultural , diferenFele observate &ntre grupuri etnice Ei culturale se
datoreazG factorilor genetici Ei modului de viaFG 'prezintG structuri familiale specifice, regim alimentar, credinFG,
obiceiuri, profesii, loc de naEtere). 6rofesia , descrierea distribuFiei bolilor &n funcFie de aceastG caracteristicG
reprezintG un indicator al nivelului socioeconomic Ei al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-
economic , combinaFie din profesie I venit I nivel de educaFie I nivel de viaFG
-$. 4nc/ete epidemiologice descriptive , caracteristici spaFiale<
exemple, utilitate
4nc/etele epidemiologice descriptive permit identificarea zonelor cu o frecvenFG neaEteptatG a bolilor sau
permit identificarea de diferenFe &ntre regiuni. Descrierea bolilor se poate face &n funFie de frontiere naturale sau
administrative. :n funcFie de barierele naturale 'r*uri, munFi), prezintG interes deoarece delimiteazG zone cu
anumite caracteristici ecologice favorabile dezvoltGrii9prote.Grii de unele boli 'ex: guEa endemicG), izoleazG
populaFii care au obiceiuri Ei comportamente specifice, definesc zone cu structurG economicG relativ omogenG,
definesc grupuri9zone care prezintG anumiet caracteristici dpdv al accesibilitGFii la serviciile sanitare. :n funcFie
de frontierele administrative, faciliteazG investigaFia Ei raportarea datelor 'pe .udeFe), reprezintG bariere pentru
bolile transmisibile, existG modele specifice de morbiditate Ei mortalitate determinate de factori socio-economici
Ei culturali. ComparaFiile la nivel internaFional poate fi grevatG de erori de clasificare a bolilor. 6entru
identificarea zonelor cu probleme se foloseEte metoda standardizGrii, iar ca reprezentare graficG se recomandG
cartograma sau reprezentarea graficG pe coloane dacG numGrul populaFiei e maxim !--.
-+. 4nc/ete epidemiologice descriptive , caracteristici temporale<
exemple, utilitate
, trenduri. @eflectG sc/imbGri &n evoluFia secularG a unei boli9deceselor de o anumitG cauzG< aratG tendinFa de
creEtere9descreEtere dacG apar prGbuEiri sau v*rfuri. 6rezintG interes pentru explicaFii probabile ale trenduluo
observat. Brendul e utilizat Ei pentru a face predicFii pentru evoluFii viitoare. :n interpretarea trendului trebuie sG
Finem cont de sc/imbGri &n structura populaFiei, sc/imbGri &n clasificarea Ei evoluFia te/nologiei9cunoEtinFelor,
modificGri &n distribuFia factorilor asociaFi bolilor. 2- variaFii ciclice, evoluFii sinusoidale. CreEteri sau descreEteri
&n evoluFia unor boli. 0x: &n FGrile cu @=7 mare existG o variaFie sinusoidalG 'iarna, vara). 4ceste variaFii ciclice
sunt importante &n organizarea resurselor Ei apar &n cadrul bolilor infecFioase. # , evoluFii neaEteptate,
&nt*mplGtoare
-(. Studiile descriptive , cazurile clinice raportate
Aac parte din anc/etele epidemiologice descriptive individuale. @eprezintG cam o treime din articolele de
medicinG clinicG. Cazurile clinice raportate descriu o observaFie neobiEnuitG, care poate sG constituie prima
etapG de recunoaEtere a unei noi maladii sau factor de risc. Nu se pot comunica informaFii de la mai mult de $
pacienFi, abordarea este pur descriptivG 'se utilizeazG dacG este cazul numai valori absolute, nu se calculeazG
indicatori sintetici, ponderi, nu se pot utiliza reprezentGri grafice), limitele acestei abordGri Fin de carcterul
subiectiv al selecFiei cazurilor, legat de experienFa Ei domeniul de interes al cercetGtorului.
-8. Studiile descriptive , seriile de cazuri
Seriile de cazuriindividuale reprezinta etapa urmatoare a anc/etelor cazuri clinice raportate, prin gruparea de
observaFii similare Ei &n consecinFG pot fi emise ipoteze a unei entitGFi patologice sau a unui factor de risc. 0le
pot, in anumite situaFii, sG sugereze &n mod foarte pregnant existenFa unui factor etiologic sau particularitGFi &n
evoluFia unei boli. Dimite: traduc &nainte de toate experienFa Ei capacitatea de observaFie a unui cercetGtor, nu
permit generalizarea sau extrapolarea concluziilor, nu permit stabilirea frecvenFei unei boli 'ar fi necesar pentru
aceasta un studiu de incidenFG sau de prevalenFG), nu &nlesnesc nici aprecierea importanFei &n mod statistic a
unui factor de risc, pe care pot eventual sa &l sugereze' &n acest caz ar fi necesar un grup de comparaFie).
-3. Studiile descriptive de corelaFie< avanta.e Ei limite
Scopul acestor stuii este de a compara frecvenFa unei boli &ntre populaFii &n acelaEi interval de timp sau
frecvenFa unei boli &n aceeaEi populaFie dar &n momente diferite 'ex: frecvenFa QB4 &n toate .udeFele &n acelaEi
timp sau frecvenFa QB4 &n 8ucureEti &n 2!!8 Ei 2!!3). Studiile de corelaFie sau studiile ecologice permit
efectuarea unei analize la o scara mai largG. 6lec*nd de la date care existG &n mod pasiv la nivelul unor
populaFii ' rate de mortalitate, valoarea vanzGrilor unor produse). Din pdv te/nic se bazeazG pe calcularea unor
coeficienFi de corelaFie 'ex: cantitatea de tutun v*ndutG Ei cancerul pulmonar). Dimite: valorile pe care le
utilizeazG reprezintG medii calculate la nivel populaFional, nu informaFii culese la scarG individualG, deci nu
premit calcularea riscului , din populaFia a cGrei incidenFG o luGm nu Etim care au fumat9nu 'Nu pot sG cunosc
dacG persoana care a fGcut boala este Ei expus). Nu permit controlul factorilor de confuzie 'factorul care se
asociazG concomitent at*t expunerii c*t Ei efectului). 4ceste studii introduc noFiunea de comparaFie, trebuie
deFinute date despre populaFie pentru a putea stabili o corelaFie &ntre un factor de risc Ei boala studiatG. 0le
folosesc noFiunea de frecvenFG a bolii Ei a factorului de risc. Sunt abordGri transversale &n mGsura &n care ele
suprapun 2 tipuri de date 'frecvenFa factorului de risc Ei frecvenFa bolii), culese &n aceeaEi perioadG. Sunt uEor
de realizat &n timp scurt, cGci fac apel la date de statisticG descriptivG, care se aflGcolectate &n mod pasiv &n
sistem. 5n factor de risc real poate sG nu fie identificat printr-un studiu ecologic dacG este Jdiluat2 de
carcateristicile unei populaFii.
$!. 6roiectarea anc/etelor epidemiologice analitice , exemple
4nc/etele analitice au scopul de a verifica ipotezele epidemiologice, aratG dacG existG o asociere
apidemiologicG &ntre un fcator presupus a fi factor de risc Ei efectul acFiunii sale 'boalG, deces). 6ermit
mGsurarea forFei acestei asocieri epidemiologice. Sunt de # tipuri: prospective, retrospective Ei ambispective.
6rezintG # caracteristic generale: sunt anc/etele longitudinale Ei necesitG prezenFa a cel puFin douG loturi 'un lot
test Ei un lot martor). Criteriile de alegere a tipului de anc/etG analiticG: . frecvenFa factorului de risc &n
populaFie - trebuie Finut cont &n studiile prospective. 0 mai importantt de Etiut incidenFa bolii pentru cG aEteptGm
timp de la expunere la apariFia bolii. 6revalenFa H incidenFa x durata. 6revalenFa crescutG se poate datora Ei
duratei cerscute a bolii 'boli cronice). 4nc/etele prospective se recomandG pentru bolile cu incidenFG crescutG.
6entru A@ cu frecvenFG mare Ei incidenFG mare a bolii se recomandG co/ortG tip , iar &n cazul A@ cu frecvenFG
micG Ei incidenFG mare a bolii se recomandG co/ortG tip 2. 4nc/etele retropective se recomandG atunci c*nd
frecvenFa bolii &n populaFie e micG 'boli rare), cu prevalenFG mai micG de 8\. Da anc/etele retrospective
constituirea lotului martor reprezintG punctul critic al studiului. =etoda cea mai utilizatG pentru constituirea
lotului martor e metoda perec/ilor 'fiecGrui individ din lotul test i se cautG perec/ea dupG aceleaEi caracteristici,
dar fGrG boalG< criterii folosite: sex, v*rstG, profesie). Dotul martor trebuie sG fie cel puFin egal cu lotul test, ideal
de cel puFin 2 ori mai mare 'pentru creEterea puterii semnificaFiei rezultatelor). 6ot exista 2 loturi amrtor , unul
din caelaEi spital cu lotul test Ei altul din populaFia generalG. 7deal ar fi ca lotul test sG fie constituit numai din
cazuri noi 'cazurile noi GncG mai au modelul comportamental , A@ urmGrit, pe c*nd cele vec/i e posibil sG fi
renunFat la A@). A@ , mai multe boli '4nc/etG prospectivG[[[) mai mulFi A@ , o boalG '4nc/etG
retrospectivG [[[) 4nc/eta prospectivG nu se poate repeta pe acelaEi lot, cea retrospectivG se poate repeta.
6entru a mGsura riscul de apariFie a unei boli se face doar o anc/etG longitudinalG prospectivG[[[
$. 4nc/ete analitice prospective tip , model, scop, etape, mGsurGtori,
interpretare
Se constituie un eEantion reprezentativ pentru populaFia FintG care se autodivide &n douG loturi: unul expus la
factorul de risc, celGlalt neexpus la factorul de risc. 4poi investigatorul urmGreEte persoanele expuse Ei
neexpuse aEteptand apariFia bolii sau a decesului. CondiFii: sG &Ei pGstreze statutul de expus9nonexpus, sG nu
aibG boala pe care urmeazG sG o &nregistrGm, sG poatG dezvolta boala respectivG 'sG fie potenFial eligibili).
8olnavii trebuie sG fie cazuri noi de boalG. 4nc/etele prospective tip sunt o abordare longitudinalG a
incidenFei. 6utem mGsura: rata cumulativG de incidenFG 'mGsoarG riscul de &mbolnGvire la expuEi Ei nonexpuEi),
densitatea incidenFei 'mGsoarG viteza cu care se propagG o boalG &n populaFie). 4cest model este indicat a fi
utilizat cand factorul de risc este relativ frecvent &n populaFie. DacG factorul de risc este rar, modelul nu mai este
eficient sub aspectul efortului investigaFiilor, eEantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. 4vanta.e: -&n
momentul proiectGrii anc/etei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dupG acFiunea factorului de risc, ceea ce
conferG studiului un caracter calitativ crescut< -se pot observa Ei masura toate efectele pe care le genereazG
expunerea la un factor de risc< -se poate mGsura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavanta.e: logistice,
administrative, perioadG lungG de urmGrire, nu se pot repeta pe aceleaEi loturi
$2. 4nc/etele analitice prospective de tip 2 , model, scop, mGsurGtori,
interpretare.
Se aleg 2 eEantioane : unul cuprinz*nd subiecFii expuEi la risc 'lotul test), celGlat pe cei neexpuEi 'lotul martor),
fiecare eEantion fiind reprezentativ pentru co/orta respectivG. 4poi investigatorul urmGreEte cele doua loturi
aEtept*nd apariFia bolii sau a decesului. 4cest model este indicat cand frecvenFa factorului de risc in populaFie
este micG. 4vanta.e: -&n momentul proiectGrii anc/etei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dupG acFiunea
factorului de risc, ceea ce conferG studiului un caracter calitativ crescut< -se pot observa Ei masura toate
efectele pe care le genereazG expunerea la un factor de risc< -se poate mGsura direct riscul bolii pentru fiecare
grup '@@). Dezavanta.e: logistice, administrative, perioadG lungG de urmGrire, nu se pot repeta pe aceleaEi
loturi
$#. 4nc/etele analitice retrospective cazuri9control 'tot)
4nc/eta caz-control porneEte de la efect cGtre factorul de risc , studiu anamnestic. Se iau douG loturi: lotul test
bolnavi 'expuEi Ei neexpuEi) Ei lot martor nonbolnavi 'expuEi Ei neexpuEi). ArecvenFa Ar &n lotul cazurilor eset de
a9 'aIc), iar &n cazul lotului control b9 'bId). Nu se poate calcula @@ direct. 6entru mGsurarea forFei asocierii
epidemiologice se foloseEte >@ 'odds ratio) H ad9bc, >@H cota bolii la expuEi9cota bolii la neexpuEi. :n cazul
bolilor rare, >@ este folosit ca @@. @iscul atribuibil, @4\H '>@- )9>@. 7mpactul actiunii factorului de risc in
populatie se masoara cu riscul atribuibil in populatie: unde: 6!Hprevalenta expunerii la martori 'lotul control), 6
Hprevalenta expunerii in populatia generala.
(hiar daca prevalenta expunerii in populatia generala nu este cunoscuta,
riscul atribuibil se poate masura deoarece deosebirea intre ,- si , n,"#u
este prea mare !,-
4vanta.e: duratG micG a studiului, nr mic de subiecFi necesari, cost scGzut, aplicabil la boli rare, facilitatea
efectuGrii studiului, permite analiza concomitentG a mai multor factori de risc sau a mai multor nivele de
expunere, permit repetarea studiului. Dezavanta.e: nonrGspunsul subiecFilor, docummente medicale consultate
pot fi adesea incomplete, dificultatea de a constitui grupul martor, nu permit mGsurarea directG a riscului ci dora
estimarea lui prin >@, sunt supuse erorilor sistematice 'bias) sau nesistematice 'aleatorii), mai frecvent dec*t
&n anc/etele de co/ortG, anc/eta se adreseazG persoanelor &n viaFG 'cei decedaFi de boala ] au avut forme mai
grave de expunere).
$- 4nc/ete experimentale , scop, domenii de aplicare
4nc/etele experimentale sunt studii de co/ortG &n care cercetGtorul intervine &n administrarea factorului
studiat i observG efectul asupra criteriului de ra ionament. Sunt singurele anc/ete &n mGsurG sG dovedeascG
rela ia cauzalG sau eficacitatea unor tratamente, interven ii, decizii diagnostice i organizatorice. Dovada
experimentalG este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate 0vans. 4nc/etele experimentale
probeazG ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin studii analitice. Se realizeazG &n limitele
eticii medicale. Domenii de aplicare: evaluarea eficacitG ii vaccinurilor noi &n protec ia popula iei &mpotriva
bolilor transmisibile experimentarea &n vederea introducerii &n practica medicalG a unor medicamente noi,
dupG ce acestea au fost testate &n laborator i pe animale de experien G demonstrarea valorii unor conduite
terapeutice noi fa G de cele uzuale &n momentul respectiv evaluarea anumitor forme de organizare a
serviciilor sanitare evaluarea unor programe de educa ie evaluarea unor modalitG i noi de depistare a unor
factori de risc sau maladii
$$ Bipuri de anc/ete experimentale , utilizare, exemplificare
4nc/etele experimentale sunt de # tipuri: . studii clinice 2. studii &n teren #. studii comunitare
$+ 4nc/ete experimentale , etape, mGsurarea riscurilor
0tape: . 4legerea lotului , criterii de includere 'clinice, demografice, geografice i temporale), criterii de
excludere , caracteristici care riscG sG interfereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor. 4spect legat
de eticG sau dorin a unui individ de a nu participa la studiu. 2. 0 antionarea , poate fi probabilisticG 'table de
numere aleatorii, selec ie sistemicG prin proces periodic, tragere la sor i) sau neprobabilisticG 'mai practicG, mai
pu in riguroasG). 6regGtirea bolnavilor , evaluarea subiec ilor, ob inerea consim Gm*ntului informat, dreptul de
a se retrage. =GsurGtori pentru evaluare: nume, adresa, nr. de &nregistrare, v*rsta, gen, diagnostic, criteriu de
ra ionament, reparti ia &n 2 loturi , test i martor. #. 4dministrarea interven iei: mod desc/is, simplu orb 'nu tiu
subiec ii), dubu orb 'nu tiu nici cercetGtorul nici subiec ii), triplu orb 'nu tiu nici persoanele responsabile de
criteriul de ra ionament). -. Consemnarea rezultatelor , monitorizarea complian ei subiec ilor, c/estionare de
autoadministrare, numGrarea pastilelor sau analiza metaboli ilor urinari. $. 6relucrarea datelor i testarea
statisticG a deosebirilor constatate , calcularea riscului relativ i a riscului atribuibil +. 7nferen a epidemiologicG
$( Aazele studiilor clinice pentru popula iile umane 'studierea
medicamentelor)
Studiile clinice 'fac parte din anc/etele epidemiologice experimentale) sunt studii experimentale planificate,
proiectate &n vederea evaluGrii unui tratament pe subiec i umani, prin compararea rezultatelor ob inute &ntr-un
grup de pacien i trata i cu medicamentul de cercetat cu rezultatele ob inute &ntr-un grup martor, care prime te
placebo. 7ni ial se fac studii pe animale pentru determinarea farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg -
faze de testare clinicG: Aaza , are ca scop precizarea siguran ei i toleran ei medicamentului< se aplicG pe
un numGr mic de subiec i Aaza 2 , are ca scop determinarea eficacitG ii optimale a tratamentului Aaza # ,
evalueazG eficacitatea tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Aaza - , dupG
comercializare: precizarea eventualelor indica ii noi i a efectelor adverse nedecelate &n cursul etapelor
precedente 0xemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i inciden a totalG a
cancerului, eficacitatea tratamentului cu /ipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau &nt*rzierea
complica iilor vasculare ale DN, eficacitatea tratamentului cu aspirinG &n cre terea duratei de supravie uire a
pacien ilor cu antecedente de 7=.
$8 Studiile clinice de teren , defini ie, scop, exemple
Studiile de teren implicG persoane care nu prezintG semne de boalG dar despre care se presupune cG sunt
expuse la riscuri. Datele sunt colectate din popula ia generalG, nu din r*ndul popula iei institu ionalizate. Scopul
studiilor de teren este prevenirea apari iei unor boli. 0xemple: pestarea vaccinului Sal; pentru prevenirea
poliomelitei prevenirea bolii coronariene la adul ii maturi 'bGrba ii de v*rstG mi.locie cu risc crescut) testarea
unor metode de protec ie vs. efectul pesticidelor evaluarea impactului eliminGrii vopselelor pe bazG de 6b din
mediul domestic asupra plumbemiei la copii
$3 Studiile clinice comunitare , defini ie, scop, exemple
Studiile clinice comunitare vizeazG grupuri constituite &n comunitG i. Sunt recomandate pentru bolile
determinate9influen ate de condi iile sociale ale comunitG ii respective. 0xemplu: 7mpactul unui program de
educa ie &n 2 popula ii cu risc crescut cu privire la scGderea inciden ei i mortalitG ii prin 8CV 'consiliere
individualG i generalG, prin mass-media cu privire la reducerea consumului de grGsimi, etc). @ezultatele au
fost mai bune &n popula ia la care s-au aplicat metode individuale.
+! Criterii de alegere a tipului de anc/etG epidemiologicG
. Arecven a factorului de risc &n popula ie , conteazG pentru anc/etele prospective: pentru tipul 'co/ortG) se
recomandG factori de risc cu inciden G crescutG &n popula ie, iar pentru tipul 2 'dublG co/ortG) se recomandG
factori de risc cu inciden G scGzutG &n popula ie. 2. Arecven a bolii &n popula ie , anc/etele prospective se
recomandG atunci c*nd inciden a bolii &n popula ie este crescutG, iar anc/etele retrospective c*nd inciden a
bolii este scGzutG. #. 4vanta.e i limite ale fiecGrui tip de anc/etG 4vanta.e i limite ale anc/etelor prospective:
Dimite , logistice, administrative, perioadG lungG de urmGrire, nu se pot repeta pe acelea i loturi. 4vanta.e i
limite ale anc/etelor retrospective: 4vanta.e , durata micG a studiului, nr. mic de subiec i necesari, cost scGzut,
aplicabil la boli rare, facilitatea efectuGrii studiului, permit analiza concomitentG a mai multor factori sau a mai
multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Dimite , nonrGspunsul subiec ilor, 4vanta.e , calitate
mare, permit evaluarea directG a riscului relativ i riscului atribuibil, se pot mGsura toate efectele generate de
un factor de risc, permit evaluarea asocierii epidemiologice &ntre expunere i efect, permit inferen e de tip
cauzal documentele medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a construi grupul martor, nu
permit mGsurarea directG a riscurilor ci doar estimare prin >@, supuse erorilor sistematice 'bias) sau
nesistematice 'aleatorii) , mai frecvent dec*t &n anc/etele prospective, anc/eta se adreseazG persoanelor &n
via G 'cei deceda i de boala ] au avut forme mai grave de expunere). 4vanta.e i limite ale anc/etelor
experimentale: 4vanta.e , sunt considerate a avea o validitate internG ridicatG 'rezultatul pe care &l ob in e
datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit observarea unei sc/imbGri care survine &ntre cele 2
momente '&nceputul i sf*r itul interven iei) Dimite , generalizarea rezultatelor e limitatG 'pentru cG se folosesc
grupuri mici, uneori atipice), intervine atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari
nu sunt reprezentative, experimentarea factorilor de risc e imposibilG 'din considerente etice i deontologice),
dacG administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercetGtor, care sugestioneazG pacien ii,
interpretarea poate fi i ea pGrtinitoare, realizarea unei anc/ete experimentale pe un e antion e foarte
complexG i costisitoare fa G de alte tipuri de anc/etG. 4vanta.e i limite ale anc/etelor transversale 4vanta.e ,
permit stabilirea prevalen ei, sunt u oare, rapide i relativ ieftine, datele sunt u or de cules, permit aprecierea
amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile &n programare, sunt generatoare de ipoteze epidemiologice, permit
controlul factorilor de confuzie 'stratificare) Dimite , nu stabilesc secven a temporalG a evenimentelor 'Joul sau
gGina2), nu sunt utile pentru evaluarea inciden ei, nu permit calcularea directG a riscului relativ, nu se aplicG &n
cazul bolilor rare, prezintG riscul erorilor de anamnezG i riscul interpretGrilor abuzive.
+ 7nferen a cauzalG &n epidemiologie , criterii de cauzalitate '0vans)
@ela ia de cauzalitate dintre un factor i o boalG ar trebui doveditG printr-un experiment. :n lipsa posibilitG ii
efectuGrii experimentului 'situa ie frecventG &n epidemiologia bolilor cronice), se folosesc argumetne incluse &n
urmGtoarea listG: . Aor a asocia iei mGsuratG cu riscul relativ: cu a.utorul for ei de asociere se poate demonstra
cG: prevalen a bolii la expu i este mai mare dec*t la non-expu i sau cG existG o asociere &ntre expunere i
boalG, inciden a cazurilor noi de boalG este mai mare de expu i fa G de nonexpu i, prevalen a factorilor de risc
este mai mare la bolnavi dec*t la sGnGto i. 2. Consisten a asocia iei , asocia ia este prezentG &n momente
diferite &n aceea i popula ie sau la popula ii diferite &n acela i moment 'asocierea cauzG-efect este prezen a &n
locuri, momente i cercetGri diferite) #. Specificitatea , efectul apare numai &n prezen a unor anumi i factori.
Specificitatea cauzalitG ii este valabilG pentru bolile monofactoriale 'ex. febra tifoidG apare numai &n prezen a
bacilului tific) i nu are relevan G pentru bolile plurifactoriale 'ex. cancere, boli cardiovasculare). -. @ela ia
temporalG , factorul cauzal precede apari ia efectului< nu confirmG &nsG asocierea cauzalG. @eclamG existen a
unei perioade de laten G a factorului de risc care precede declan area bolii. $. @ela ia tip dozG-efect 'gradient)
, cre terea riscului &n func ie de intensitatea ac iunii factorilor de risc. 0ste rela ia directG existentG &ntre
calitatea sau cantitatea factorului de risc i apari ia efectului 'bolii)< cu c*t factorul de risc este mai crescut sau
mai intens, cu at*t efectul este mai pronun at. +. 6lauzibilitatea 'caracterul ra ional) (. Coeren a cu datele din
biologie i experimentale , se referG la existen a unei ec/ivalen e sau asemGnGri &ntre concluziile cercetGrii
epidemiologice i concluziilor altor cercetGtori. 8. 7nsuficien a altor explica ii , argument &n plus pentru &ntGrirea
ipotezei privind asocierea cauzG-efect. 3. Dovada experimentalG , constG &n administrarea unui factor de risc
&ntr-o popula ie i urmGrirea efectelor. 4cest criteriu ridicG probleme de ordin etic i deontologic.
(# 6romovarea sGnGtG ii , defini ie, principii, domenii de interes
6romovarea sGnGtG ii este strategia de mediere &ntre persoane i mediul lor, care sintetizeazG alegerea
personalG i responsabilitatea societG ii fa G de sGnGtate. @eprezintG punerea &n practicG, bazatG pe informa ie,
a interven iilor desemnate sG promoveze sGnGtatea.
,rincipiile promovrii snt ii
7mplicG popula ia ca &ntreg , necesitatea popula iei de a fi informatG 0ste orientatG asupra determinan ilor
sGnGtG ii, adicG asupra celor - grupe de factori care influen eazG sGnGtatea , biologici, de mediu,
comportamentali, servicii sanitare. 5tilizeazG metode i abordGri diferite, complementare, deoarece sectorul
sanitar, ca sector al vie ii sociale, nu poate singur sG promoveze sGnGtatea. NecesitG participarea comunitG ii
deoarece promovarea sGnGtG ii este posibilG numai dacG indivizii & i transformG cuno tin ele dob*ndite &n
comprotamente, contribuind astfel to i la promovarea sGnGtG ii. 7mplicarea cadrelor medico-sanitare &n
promovarea sGnGtG ii, mai ales la nivelul serviciilor primare. Scopuri 'conform C/artei de la >tta^a): 0laborarea
unor politici publice favorabile sGnGtG ii Crearea unor medii favorabile sGnGtG ii Dezvoltarea ac iunii comunitG ii
'implicare comunitarG) Dezvoltarea abilitG ilor individuale @eorientarea serviciilor de sGnGtate Domenii de
interes: educa ia pentru sGnGtate, interven ii publice 'legale9fiscale), dezvoltarea i implicarea comunitG ii,
screening.
(- Nivele de profilaxie , scopuri, obiective, exemple
6rofilaxia reprezintG ansamblul mGsurilor luate de individ, familie, societate i stat 'ca putere) care au drept
scopuri: sG promoveze sGnGtatea sG previnG bolile sG reducG consecin ele acestora 'incapacitatea,
invaliditatea) sG evite decesele premature >biectiv: cre terea speran ei de via G la na tere, fGrG incapacitate
Strategia europeanG: a da via G anilor 'prin mGsuri de control a morbiditG ii i incapacitG ii), a da sGnGtate vie ii
'prin promovarea sGnGtG ii), a da ani vie ii 'prin reducerea nr. deceselor premature i prin cre terea duratei
medii de via G). Nivele ale profilaxiei: primordialG , are drept scop prevenirea apari iei factorului de risc &n
mediul fizic i social. 6resupune ac iunea integralG a tuturor sectarelor social-economice. 0valuarea ac iunii de
preven ie primordialG se poate realiza prin monitorizarea inciden ei factorului de risc i implicit prin inciden a
bolilor asociate. :n practicG se folose te evolu ia prevalen ei factorului de risc. 0x.: reglementGri din partea
guvernelor i ac iuni fiscale pentru prevenirea v*nzGrii igGrilor, politici i programe alimentare. primarG , se
adreseazG indivizilor sGnGto i. 4re drept scop evitarea apari iei bolii la nivelul individului i scGderea inciden ei
bolii &n popula ie prin modificarea distribu iei factorului de risc. 0valuare , frecven a A@, inciden a bolilor
asociate A@. 0x.: educa ie pentru sGnGtate pentru sc/imbarea comportamentelor nesanogene, imunoprofilaxie,
fluorizarea apei. secundarG , are drept scop identificarea precoce a bolii &n vederea controlului evolu iei
acesteia, la nivel individual. 0valuare , monitorizarea prevalen ei i a fatalitG ii bolii9bolilor. =etode , screening,
examen medical periodic. ter iarG , se referG la recuperarea medicalG, socialG i profesionalG< implicG o re ea
de servicii de recuperare.
($ =odele de abordare a prevenirii bolilor , defini ii, exemple
0xistG # modele posibile de abordare a promovGrii sGnGtG ii i prevenirii bolilor: . =odelul bazat pe &n elegerea
etiologiei bolilor 2. =odelul epidemiologic #. =odelul etapelor vie ii
. Controlul bolilor bazat pe &n elegerea etiologiei bolilor Brebuie precizat cG acest demers al controlului bolilor
include &n factorii etiologici i factorii de risc. =cReo^n a grupat bolile in - grupe mari: a. 8olile prenatale care
sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte i afectiuni ale unei singure gene, ce produc abera ii
cromozomiale, independente de mediul ambiental i comportament. 4ceste boli nu pot fi &n mod practic
influen ate. De i numGrul entitG ilor acestor afec iuni este mare, frecven a lor este rara, de unde faptul cG nu
prezintG o preocupare ma.orG din punct de vedere al sGnGta ii publice< ele nu pot fi prevenite ci doar
interceptate. b. 8olile determinate prenatal, dar dupG fecundare, de factori ce apar &n perioada intranatalG
'nidarea oului i primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infec io i, toxici, fizici
'rubeola, talidomida, iradiere, fumat, caren a de iod< rezultG cG unele afec iuni din aceastG grupG pot fi
controlate. c. 8olile determinate postnatal ca urmare a unor caren e sau agresiuni a factorilor de risc din mediu.
4ici se regGsesc cele mai multe afec iuni ce dominG modelul de morbiditate din Grile &n curs de dezvoltare i &n
Grile &n care nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde sG a.ungG la modelul Grilor
dezvoltate: bolile nutri ionale , malnutri ia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de caren e igienice. 6entru
controlul acestor boli trebuie luate mGsuri socio-economice i de sanita ie, prin urmare interven ia statului e
foarte importantG. d. 6ostnatal, boli determinate de defecte de adaptare a organismului sunt &nt*lnite &n Grile
dezvoltate i supradezvoltate &n care datoritG te/nologiei apar modificGri de comportament i boli legate de
stilul de via G. 2. =odelul epidemiologic 4re &n vedere frecven a bolilor i a factorilor care condi ioneazG fiecare
grupG de boli i prezintG 2 variante: modelul monofactorial 'modelul epidemiologice al bolilor transmisibile:
agent cauzal-efect) i modelul plurifactorial. Aactori de risc asocia i principalelor cauze ale pierderii anilor
poten iali de via G: boli cardiovasculare , fumat, QB4 8oli cerebrovasculare , QB4 cancer , fumat, alcool
accidente de circula ie , alcool, vitezG alte accidente , alcool sinucideri, omucideri , alcool, arme ciroza ,
alcoolul gripa, pneumonia , starea vaccinalG, rezisten a scGzutG diabetul , obezitatea #. =odelul etapelor vie ii
0ste modelul adaptat problemelor actuale ale stGrii de sGnGtate. 6orne te de la ipoteza cG elementele
nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferite &n diferitele momente ale vie ii, &n func ie de condi iile
biologice, ocupa ionale, medicale. 6ermite elaborarea unor pac/ete de servicii preventive specific diferitelor
grupe de v*rstG.
(+ =odelul epidemiologic monofactorial i plurifactorial , descriere,
exemple
=odelul monofactorial , este modelul clasic al bolilor transmisibile 'agent cauzal , boalG). =Gsurile de
interven ie se vor adresa fie receptorului, fie cre terii rezisten ei specifice9nespecifice, fie vectorului, fie
&ntreruperii cGilor de transmitere. 0ste limitat la un numGr mic de boli. =odelul plurifactorial , este prezent la
ma.oritatea bolilor care predominG actual &n tabloul de morbiditate. 0x. 8CV , QB4, fumat, dislipidemie, DN,
sedentarism. 6ermite controlul unui A@ asociat mai multor boli: fumat, alcool, dietG, obezitate, stress,
sedentarism, QB4, colesterol.
(( Strategia preventivG bazatG pe demersul individual , importan G,
domenii, avanta.e i limite
0ste strategia &n care ac iunile se adreseazG individului cu boala sa. 4ceastG strategie apar ine exclusiv
sectorului clinic. :n fa a unui bolnav, medicul & i va pune urmGtoarele &ntrebGri: SDe ce a fGcut boalaMS, SDe ce a
fGcut-o acumMS, SCe-ar fi trebuit sG facG bolnavul ca boala sG nu fi apGrutMS. 0ste strategia &n care, &n fiecare
moment, &n mintea medicului apare ideea riscului relativ ca expresie a for ei asocia iei epidemiologice. 0ste o
strategie importantG pentru practica medicalG individualG.
(8 Strategia popula iei la risc &nalt , defini ie, avanta.e i limite
'exemplifica i)
Strategia riscului &nalt se adreseazG persoanelor cu risc &nalt 'persoane cu o probabilitate mai mare de a face
boala). 6rima opera ie &n cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc &nalt, deoarece SfilosofiaS
strategiei este: cel la risc &nalt este cel mai susceptibil sG facG boala, de unde i nevoia de mGsuri adecvate de
prevenire i combatere a bolii sau decesului. 4ceasta strategie presupune screeningul popula iei, pentru a fi
re inute persoanele la risc &nalt. 7dentificarea acestor persoane se poate realiza i fGrG screening c*nd,
cunosc*ndu-se factorii de risc, se pot identifica succeptibilii fGrG a mai fi examinati 'ex.: sugarii, gravidele,
muncitorii care lucreazG &n medii cu noxe, etc.). 4vanta.e: interven ia serviciilor de sGnGtate este adecvatG
intereselor individului, cGci cel cu factori de risc este mai interesat sG adopte mGsuri preventive< modelul este
apropiat ra ionamentului clinic motiva ia individului de a participa este mai mare raport cost9eficacitate este
favorabil, deoarece investi ia se limiteazG la persoanele la risc &nalt raportul beneficiu9risc este favorabil pentru
cG sunt supu i eventual _`efectelor secundare`` numai cei susceptibili, nu i ceilal i Dimite: dificultG ile i costurile
screeningului, c*nd este necesarG efectuarea lui prote.eazG doar persoanele la risc &nalt identificate ini ial, prin
urmare cazurilor noi apGrute pe parcurs vor fi ignorate efectele vor fi paleative i temporare, durata lor fiind
egalG cu durata interven iei exercitate asupra grupului la risc &nalt efectele sunt limitate la cei care fac obiectul
interven iei i nu la &ntreaga popula ie limite de ordin comportamental, psi/ologic, deoarece se face o
segregare eticG, prote.*nd numai o parte a popula iei nr. indivizilor la risc &nalt este mic 'avanta. economic),
spre deosebire de persoanele cu risc scGzut sau moderat care predominG &n popula ie i care rGm*n
neprote.ate
(3 Strategia ecologicG , defini ie, avanta.e i limite 'exmplifica i)
Strategia populationalG este strategia care se bazeazG pe popula ie, care intereseazG nu boala individului, ci
inciden a bolii &n popula ie. Cauzele bolii sunt diferite de cauzele inciden ei. Aactorii genetici pot explica
susceptibilitatea individului fa G de boalG, dar nu explicG frecven a bolii. Aactorii genetici explicG deci
/eterogenitatea intraindividualG, nu pe cea interindividualG. Arecven a bolii este explicatG prin factori
ambientali. Strategia popula ionalG intereseazG medicul colectivitG tii 'de sGnGtate publicG). 4vanta.e: se
adreseazG &ntregului grup popula ional abordarea nu mai este paleativG, ci radicalG, ea adres*ndu-se
distribu iei factorului de risc &n popula ie potential mare 'de ex: studiul epidemiologic Araming/am a arGtat cG o
scadere cu !mm Qg a B4 sistolice va avea drept consecin G o scGdere cu #!\ a mortalitG ii datorate QB4)
este o strategie adecvatG dpdv comportamental, psi/ologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la
nivelul popula iei sunt foarte mari efectele se men in &n timp Dimite: prezintG avanta.e mici pt cei la risc &nalt
motiva ia este insuficientG pentru individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare,
neobi nuit raportul beneficiu9risc nu mai este a a de mare ca la strategia riscului &nalt. 0ste vorba de
_`paradoxul preven iei`` , mGsurile preventive care aduc mari beneficii pentru popula ia generalG, dar beneficii
mici pentru indivizii la risc &nalt
8! 0duca ia pentru sGnGtate , defini ie, scop, abordGri posibile
0duca ia pentru sGnGtate este un sistem care include: con tiin a stGrii de sGnGtate, procesul de
predare9&nvG are, participare. 0duca ia pentru sGnGtate are urmGtoarele scopuri: ridicarea nivelului de
cuno tin e medicale al popula iei &n principal &n domeniul sanogenezei, protec iei mediului i preven iei bolilor
formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care sG promoveze sGnGtatea crearea unei pozi ii active fa G
de sGnGtatea individualG i fa G de problemele sGnGtG ii publice, &n sensul atragerii i capacitGrii maselor la
participarea activG &n realizarea consolidarii sGnGtG ii. 0duca ia pentru sGnGtate este diferitG de educa ia
sanitarG care vizeazG igiena personalG. 0lementul fundamental al educa iei pentru sGnGtate este comunicarea.
8 =etode utilizate &n educa ia pentru sGnGtate
=etodele educa iei pentru sGnGtate pot fi clasificate &n func ie de calea de transmitere a mesa.ului educativ
astfel: mi.loace auditive 'sau orale): convorbirea individualG, convorbirea de grup, lec ia, conferin a,
radioemisiunea mi.loace vizuale: cu rol dominant textul 'lozinca, articolul, bro ura, formele beletristice) sau cu
rol dominant imaginea 'afi ul, pliantul, plan a, diapozitivul, mac/eta, expozi ia). mi.loace audiovizuale: filmul,
emisiunea BV, teatrul. Clasificarea mi.loacelor educativ-sanitare se poate face i &n func ie de adresabilitate:
mi.loace individuale: sfatul medicului mi.loace de grup: convorbirea de grup, lec ia, instructa.ul cu un grup
omogen &n raport cu pregGtirea generalG ' colari, muncitori, militari, etc.)< cu un grup omogen &n raport cu
interesul fa G de subiect 'bolnavi de o anumita boalG, gravide sau mame)< mi.loace de largG informare:
conferin a, filmul, emisiunea BV sau radiofonicG, tipGriturile. 4ltG clasificare: mi.loace directe &n care mesa.ul
educativ sanitar este transmis ca o informa ie nemediatG. mi.loace indirecte care utilizeazG o cale de
transmitere ce presupune o forma artisticG i care capteazG interesul prin ea &nsG i, dar care urmGre te, &n fapt,
acela i scop.
82. =anagementul- definitie, evolutie, principii si tendinte actuale
Jvazut si facut2 #. Diviziunea muncii -. :nlocuirea resurselor rare $. ConvergenFa muncii +. AuncFiile determinG
structura (. Delegarea autoritGFii 8. Conducerea prin excepFie 3. 5tilizarea celui mai scurt drum p*nG la
decizie. permite atingerea eficacitatii manageriale , in ce masura rezultatele au fost atinse 2. :nvGFarea prin
experienFGDef. =anagementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, bine, la timp
si in limita bugetului disponibil. Sarcina fundamentala a managementul este sa ii faca apti pe oameni de o
performanta colectiva. 6rincipii generale ale conducerii . Conducerea prin obiective
8#. Bipuri si nivele manageriale- exemple, relatia dintre management si
leaders/ip
=anagerul este o persoana numita care poarta responsabilitatea indeplinirii unei activitati folosind resursele
care ii stau la dispozitie. Deaderul este o persoana a carei putere vine din ascultarea si acceptarea lui de catre
colaboratori ptr. calitatile sale umane si profesionale. Comportamentul de manager Ei cel de lider sunt douG
procese complexe care presupun activitGFi diferite din punct de vedere calitativ. 5n manager trebuie sG fie Ei un
foarte bun lider, care sG fie expert &n iniFierea structurii Ei consideraFiei, care reprezintG activitGFile de bazG ale
comportamentului de lider. 0xista trei tipuri de manager: a De top ' top manager, senior) ,stabileste scopul,
misiunea, strategiile si politica organizatiei. a De tip mediu , implementeaza strategia, dezvolta planuri
operationale de interventie si coordoneaza departamentele care fac parte din organizatia pe care o conduce
'ex. =anager de spital) a De tip operational- coordoneaza activitatea lucrand alaturi de cei pe care ii conduce,
rezolva probleme zilnice 'ex. Sef de sectie)
8-. Definiti functiile manageriale
AuncFiile manageriale reprezintG activitatile de baza realizate de manageri pt atingerea obiectivelor organizatiei
utilizand resurse umana si alte tipuri de resurse.Act managerilor 'activ de baza) sunt $ la numar si pot fi
sintetizate in ciclul functilor manageriale. . reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare
pentru realizarea acestora.scopul planificarii este acela de a da posibilitatea serv de sanatate sa faca fata
prezentului si sa anticipeze viitorul. 2.6lanificarea reprezinta functia prin care se stabileste structura
organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor compartimente. Botodata presupune
stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la stabilirea rel de autoritate si responsabilitate.
#.>rganizarea presupune activitati legate de managementul resurselor umanesau administrarea personalului.
-.Aunctia de personal 'coordonare) reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa
faca, este orientata catre actiune.4ceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si
leaders/ip in care membrii organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. $.Conducerea 'comanda) este functia
care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul fiind imbunatatirea
continua a calitatii.4cesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu standardele
stabilite.Control
8$. Aunctia de conducere, stiluri de conducere
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre
actiune.4ceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leaders/ip in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. 5n manager poate alege mai multe stiluri de conducere in functie
de sarcina pe care are de indeplinit 'conducere situationala). Stiluri autocratic ' managerul ia decizia si o
impartaseste personalului) consultativ 'managerul prezinta deciziile si ii invita pe anga.ati la discutii) participativ
'managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia deciziile) democratic 'managerul
defineste anumite limite cerand anga.atiilor sa ia deciziile in limitele prezentate) laissez-faire 'perConducerea
'comanda)mite anga.atiilor sa actioneze intre anumite limite)
8+. Definiti si comentati functiile de personal si control
presupune activitati legate de managementul resurselor umane sau administrarea personalului. Scopul
principal al funcFiei de personal este desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care au calificarea
cea mai corespunzGtoare cerinFelor fiEei postului. AuncFia de personal presupune: - recrutarea anga.aFilor -
selectarea celor ce vor fi anga.aFi - alocarea personalului &n posturile existente - instruirea personalului pentru
creEterea calitGFii muncii - consilierea anga.aFilor &n privinFa performanFei Ei avansGrii &n carierG - stabilirea
criteriilor pentru plata anga.aFilor Ei distribuirea beneficiilor - pensionarea, transferul Ei concedierea
anga.aFilor.Aunctia de personal 'coordonare)
este functia care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul fiind
imbunatatirea continua a calitatii.4cesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu
standardele stabilite. 0xista - etape in procesul de control : . stabilirea standardelor de timp, calitate, cantitate<
2. mGsurarea rezultatelor< #. compararea rezultatelor cu standardele -. aplicarea modificGrilor
necesare.Control
8(. Aunctiile de planificare si organizare- descriere si importanta
reprezinta functia prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul
diferitelor compartimente. Botodata presupune stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la
stabilirea rel de autoritate si responsabilitate. 0xista 2 tipuri de structuri : . reprezinta selectarea
misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare pentru realizarea acestora.scopul planificarii este acela de a da
posibilitatea serv de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipeze viitorul. 6lanificarea implica luarea
deciziei asupra a cea ce trebuie facut, cand si cum. Se poate vb de o planificare pe termen lung 'mai mult de
an) sau pe termen scurt 'mai putin de an ).la niv manageriale mai inalte in domeniul planificarii se pune mai
mult accentul pe scopuri si obiective, misiune 'planificare strategica). ScopuriHlinii directoare generale care
indica ce se doreste sa se obtina >biectiveH mi.loace cuantificabile , masurabile de a atinge scopurile.
StrategiiHplanuri de actiune pt atingerea obiectivelor. >rganizarea6lanificarea consta in relatiile bine stabilite
intre indivizi si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice 'ex. 565). 2.Structura formala a
unei organizatii se refera la rel interpersonale intre indivizi si grupuri . >rganizatiile pot fi structurate pe baza :
aStructura informala Aunctiilor a Serviciilor a produselor
88.@olurile informationale-enumerare, def, importanta
@oluri informaFionale: managerul trebuie sG fie sursa de informaFii pentru departamentul sGu de lucru, informaFii
care pot proveni din propria zonG de influenFG sau din afara acesteia. DatoritG rolurilor de receptor 'monitor),
diseminator Ei purtGtor de cuv*nt, managerul poate sG transmitG informaFia subordonaFilor, fie nemodificatG, fie
modificatG parFial, fie sG nu o transmitG deloc. - rol de monitor 'receptor): poate primi informaFii despre
funcFionarea unei instituFii sau poate cGuta informaFii legate de munca pe care o desfGEoarG. Sursa informaFiilor:
cGrFi, reviste, mass-media, rapoarte, &nt*lniri, conferinFe, conversaFii informale, etc. =anagerul sorteazG toate
aceste date Ei alege informaFia cea mai utilG Ei pertinentG. Sursele formale Ei informale utilizate de manager au
drept scop informarea lui riguroasG, documentatG care sG-i permitG luarea deciziilor avanta.oase &naintea altor
manageri care nu au acces la aceste informaFii. - rol diseminator: alege informaFiile pe care le &mpGrtGEeEte
altora. 4ceastG funcFie cuprinde Ei transferul de informaFie cGtre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la
aceasta sau nu ar sesiza la timp importanFa informaFiei. - rol de purtGtor de cuv*nt: managerul este delegat sG
vorbeascG &n numele departamentului sau organizaFiei, put*nd informa sau influenFa persoanele din organizaFie
sau din afara ei.
83. @olurile interpersonale- enumerare, definitie, importanta
@oluri interpersonale , fac parte din autoritatea formal a managerului: - rol de reprezentare , se referG la
&ndeplinirea sarcinilor sociale Ei ceremoniale. 0xemplu: - managerul este cel care are obligaFia, &n calitate de
reprezentant al organizaFiei, sG participe la o serie de evenimente ca: &nt*mpinarea oaspeFilor< pensionGri, etc.
0le ocupG o bunG parte din timpul managerilor. - rol de lieder: liederii, prin autoritatea formalG cu care sunt
investiFi, rGspund de conducerea muncii depuse de compartimentul lor. :n aceastG calitate de lieder-manager,el
stabileEte o direcFie Ei un mediu de muncG menite sG &ncura.eze subordonaFii pentru a lucra la nivel optim. - rol
de legGturG : managerii au obligaFia de a stabili contacte permanente la nivel de egalitate, cu alFi manageri, din
afara departamentului de lucru Ei din alte organizaFii, realiz*nd, astfel, 1lucrul &n reFea2.
3!. 46B7B5D7N7D0 =4N4?0@74D0
4) 4ptitudini te/nice 8) 4ptitudini umane C) 4ptitudini conceptuale 4.4ptitudinile te/nice se referG la nivelul de
competenFG &ntr-o activitate specificG. 0le includ procese specializate, metodologii sau proceduri Ei te/nici
necesare activitGFii &ntr-un domeniu specific,cel medical &n situaFia de faFG. Arecvent se considerG cG cei ce
practicG c/irurgia au un nivel ridicat al acestor aptitudini. 7nginerul mecanic, la r*ndul sGu, posedG un &nalt nivel
de aptitudini te/nice &n proiectarea unui sistem de ventilaFie pentru sGlile de operaFie din spital. =anagerii
posedG aptitudini te/nice de genul: citirea Ei intepretarea unui raport financiar, aptitudini de a scrie un raport, de
a face o propunere concisG Ei uEor de citit, de a susFine o prelegere logicG Ei clarG. DupG cum am menFionat
mai sus managerii petrec tot mai puFin timp aplic*nd aptitudini te/nice pe mGsurG ce sunt promovaFi cGtre
nivelele &nalte de responsabilitate. 8.4ptitudinile umane se referG la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu
ceilalFi, indivizi sau grupuri. 4stfel, un manager trebuie sG fie conEtient de atitudinea, percepFia Ei sentimentele
celorlalFi Ei este necesar sG le ia &n considerare &n procesul managerial. :n fapt, managementul &nsuEi este un
continuu proces de &nFelegere a comportamentului Ei atitudinilor celorlalFi Ei de comportare &ntr-o manierG care
sG inspire &ncredere. Cele mai importante dintre aceste aptitudini sunt: a conduce fGrG a .igni, a nu fi de acord
fGrG a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o EedinFG. =anagerii de la toate nivelele &Ei petrec o bunG
parte din timp exers*nd aptitudini umane. BotuEi proporFia de timp dedicatG acestora variazG puFin pe mGsurG
ce managerul urcG ierar/ic. C.4ptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a &nFelege relaFiile
existente &n situaFiile complexe, de a vedea conexiuni &n J/aos2 Ei de a avea o viziune de viitor. =anagerul
trebuie sG fie &n stare de a vedea organizaFia pe care o conduce Ei operaFiunile care se desfGEoarG ca pe un
&ntreg. Diferitele procese, intrGri sau ieEiri, interacFiunea dintre componentele organizaFiei Ei interrelaFiile dintre
organizaFie Ei mediul exterior trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste
aptitudini sunt necesare mai ales la nivelul cel mai &nalt al organizaFiei. 4ici, interrelaFiile Ei efectele deciziilor ce
afecteazG &ntreaga organizaFie sunt resimFite cel mai puternic. =anagerii de nivel inferior au mai puFine
oportunitGFi de a-Ei exercita Ei demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de
abilitatea de a Jvedea2 unde se &ncadreazG ei Ei unitatea de lucru condusG de ei &n organigrama &ntregii
organizaFii.
3. Sisteme de sanatate
Sisteme de Sanatate - sunt definite dupa =ax^ell si colaboratorii prin &ndeplinirea urmatoarelor conditii:
acoperire generala, accesibilitate prompta, pertinenta fata de nevoi, ec/itate, posibilitati de alegere, eficacitate,
eficienta &nalta, acceptabilitate sociala larga, responsabilitatea statului fata de sanatatea public
32 Sistemul S4S 'bismar;)
Sistemul de sanatate &n care tertul platitor este reprezentat de mai multe case de asigurari non-profit si
colectarea banilor se face prin asigurari publice 'obligatorii). 0xemple tipice sunt ?ermania si Aranta
3# Sistem national tip 8everidge
Sistemul de sanatate &n care tertul platitor este guvernul si modul de colectare a banilor este impozitul general
'exemplu tipic fiind sistemul national de sanatate al =arii 8ritanii.)
3- =odalitati de finantare a sistemelor de sanatate
0xista cinci modalitGFi principale de finanFare a sistemelor de sGnGtate: AinanFarea de la bugetul de stat< 6rin
aceastG modalitate de finanFare, fondurile sunt colectate la bugetul de stat, fiind apoi alocate sectorului sanitar.
4coperirea populaFiei este generalG, persoanele contribuind &n funcFie de venit Ei nu &n funcFie de riscul
individual AinanFarea prin asigurGrile sociale de sGnGtate< AinanFarea sistemului asigurGrilor sociale de sGnGtate
se realizeazG prin contribuFii obligatorii, de obicei &n pGrFi egale, din partea anga.aFilor 'sub forma unui procent
din salariu) Ei a anga.atorilor. :n unele FGri, &n scopul includerii Ei a celor care lucreazG &n afGrG sectorului oficial,
contribuFia poate fi calculatG ca procent din venitul global al persoanelor respective 'ex. agricultori). AinanFarea
prin asigurGrile private de sGnGtate< =Grimea contribuFiei depinde, de asemenea, de pac/etul de servicii care
vor fi furnizate, la care se adaugG c/eltuielile administrative, precum Ei marginea de profit. 5ltimele douG
reprezintG aproximativ -!-$!\ din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explicG, &n
principal, prin costurile de mar;eting foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea c*t mai multor indivizi.
4sigurarea privatG poate fi oferitG Ei unor grupuri de persoane, de obicei salariaFi ai aceluiaEi anga.ator, sau
membri ai unor sindicate. AinanFarea prin plGFi directe.0xistG mai multe tipuri de platG directG: b plata &n
totalitate a serviciilor< b co-plata 'o sumG fixG pentru fiecare vizitG medicalG)< b co-asigurarea 'un anumit
procent din costul vizitei). 6lata directG, &n totalitate, a serviciilor medicale se realizeazG de regulG &n sectorul
privat, &n timp ce co-plata Ei co-asigurarea sunt &nt*lnite cu precGdere &n sectorul public al furnizGrii serviciilor
medicale.< b finanFarea comunitarG. 0ste o metodG care se poate aplica &n general comunitGFilor rurale. 0a
presupune ca membrii unei comunitGFi sG plGteascG &n avans o contribuFie &n scopul obFinerii unui pac/et de
servicii medicale, atunci c*nd acestea vor fi necesare. ContribuFia acoperG de regulG o parte a costurilor, restul
fiind subvenFionat de cGtre guvern. ContribuFii se pot obFine Ei din industria localG, acolo unde aceasta existG.
AinanFarea comunitarG &Ei propune, de cele mai multe ori, sG acopere costurile &ngri.irilor primare, costurile cu
medicamentele, precum Ei o parte din c/eltuielile de spitalizare
3$ 6rincipalele modalitati de plata a serviciilor medicale
6lata per serviciu'fee-for-service) : -unitatea de plata va fi reprezentata de vizita medicala,sau de actul medical
propriu-zis -furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate -metoda este utilizata pt plata
spitalelor,centrelor de sanatate,medicilor cu practica individuala Capitatia : -reprezinta o modalitate de palta a
unei sume fixe,pentru care fiecare pacient inscris pe lista unui medic,indiferent de nr serviciilor efectuate,intr-o
perioada de timp considerata 6lata per caz: -este o metoda de rambursare in care unitatea de plata este
reprezentata de pac/etul de servicii,respectivul de episodul de ingri.iri -furnizorul primeste o suma stabilita
indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse in pac/et sau in episodul de ingri.iri'bolnavul internat) 6lata
prin salariu: -reprezinta plata catre medici a unor sume fixe,lunare sau anuale,indiferent de nr pacientilor tratati
sau de cantitatea,respectiv costul serviciilor furnizate de catre acestia. 8ugetul global: -metoda consta in plata
unui buget stabilit in avans,prevazut cu anumite limite maxime -furnizorul are libertatea ca,in interiorul acestor
limite sa poata aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de c/eltuieli.
3+ =odalitati de plata a ingri.irilor intraspitalicesti
6lata per serviciu 'fee-for-service). 5nitatea de platG va fi reprezentatG de vizita medicalG, sau de actul medical
propriu-zis, furnizorul fiind plGtit proporFional cu serviciile prestate. =odalitatea oferG furnizorilor stimulente
economice pentru a efectua c*t mai multe servicii, unele c/iar non-necesare, exist*nd Ei tendinFa din partea
pacienFilor de a abuza de aceste servicii '/azardul moral). 6lata per caz este o metodG de rambursare &n care
unitatea de platG este reprezentatG de pac/etul de servicii, respectiv episodul de &ngri.iri. 6entru fiecare din
acestea, furnizorul primeEte o sumG stabilitG printr-un contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor
cuprinse &n pac/et sau episodul de &ngri.iri. 4tunci c*nd sunt plGtiFi per caz, furnizorii sunt stimulaFi sG reducG
durata de spitalizare, numGrul serviciilor per caz, scurtarea perioadei post-operatorii sau reducerea
consultaFiilor de control. Spitalele Ei medicii sunt &ncura.aFi sG selecteze pacienFi cu afecFiuni mai puFin severe,
exist*nd Ei tendinFa creEterii numGrului cazurilor tratate Ei raportate. 6lata per zi de &ngri.iri9spitalizare. 6entru
fiecare zi de &ngri.iri sau spitalizare, furnizorul primeEte o sumG fixG. =etoda este folositG pentru plata spitalelor
Ei a centrelor de sGnGtate. Aurnizorii sunt stimulaFi evident sG prelungeascG durata de spitalizare, cu at*t mai
mult cu c*t de regulG ultimele zile de spitalizare sunt mai puFin costisitoare 8ugetul global. =etoda constG &n
plata unui buget stabilit &n avans, prevGzut cu anumite limite maxime. BotuEi, furnizorul are libertatea ca, &n
interiorul acestor limite sG poatG aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de c/eltuieli
3( =odalitati de plata ale medicului de familie
CapitaFia reprezintG o modalitate de platG a unei sume fixe, pentru fiecare pacient &nscris pe lista unui medic,
indiferent de numGrul serviciilor efectuate, &ntr-o perioadG de timp consideratG. Suma per pacient poate varia
&nsG &n funcFie de anumite considerente, cum ar fi v*rsta sau sexul. De aceastG datG, riscurile sunt preluate de
cGtre furnizori, iar &n tendinFa de minimizare a acestora, pacienFii ar putea avea de suferit. 4stfel, medicii vor
&nscrie pe listele lor persoane sGnGtoase, &ngreun*nd accesul celor bolnavi 'Jcream s;imming2). De asemenea,
ar putea fi furnizat un numGr mai mic de servicii dec*t cel necesar. 6e de altG parte, ar putea creEte competiFia
&ntre medici pentru atragerea pacienFilor pe listele proprii. CapitaFia este utilizatG atunci c*nd se doreEte
acoperirea populaFiei cu medici, de exemplu &n asistenFa medicalG primarG.
38 6lata per serviciu 'fee-for-service)
5nitatea de platG va fi reprezentatG de vizita medicalG, sau de actul medical propriu-zis, furnizorul fiind plGtit
proporFional cu serviciile prestate. =etoda este utilizatG pentru plata spitalelor, centrelor de sGnGtate, medicilor
cu practica individualG. =odalitatea oferG furnizorilor stimulente economice pentru a efectua c*t mai multe
servicii, unele c/iar non-necesare, exist*nd Ei tendinFa din partea pacienFilor de a abuza de aceste servicii
'/azardul moral). @eprezintG singura formG de rambursare &n care medicul, spitalul sau centrul de sGnGtate, nu
au nici un motiv sG selecteze pacienFii sGnGtoEi, dimpotrivG, opusul ar putea fi adevGrat. Aurnizorul nu preia nici
un risc financiar, acesta aparFin*nd &n &ntregime plGtitorului 'pacient sau casa de asigurGri).
33 Salariu
@eprezintG plata cGtre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numGrul pacienFilor trataFi sau
de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de cGtre aceEtia. =edicul plGtit prin salariu suportG un risc
financiar foarte redus. 0l nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici pentru a o creEte. @iscul &n
acest caz este acela de a fi constr*nEi sG trateze c*t mai mulFi pacienFi, anga.atorul dorind sG-Ei minimalizeze
riscul financiar anga.*nd c*t mai puFini medici Ei repartiz*ndu-le acestora un numGr c*t mai mare de pacienFi. :n
practicG, anga.atorul poate oferi bonusuri atunci c*nd c/eltuielile au fost sub limita stabilitG, iar activitatea
spitalului nu a fost afectatG prin aceasta.
!! Sistemul din @omania
:n @om*nia existG douG surse principale de venituri pentru sGnGtate Ei anume fondurile asigurGrilor sociale de
sGnGtate, completate cu bani de la bugetul de stat. AinanFarea prin asigurGrile sociale de sGnGtate Constituirea
fondurilor 4.S.S. este reglementatG prin D.4.S.S., la capitolul AinanFare Ei constG &n principiu din contribuFia &n
procente egale '(\ ) din partea anga.aFilor Ei a anga.atorilor. Aondurile sunt destinate plGFii furnizorilor de
servicii medicale, deEi &n ultima vreme s-a constatat Ei o tendinFG de &mpovGrare a asigurGrilor de sGnGtate cu
obiective care ar trebui sG fie finanFate de la bugetul de stat 'programe naFionale de sGnGtate, plata unor
drepturi salariale). AinanFarea de la bugetul de stat Suplimentar faFG de sistemul asigurGrilor sociale de
sGnGtate, funcFioneazG &n continuare Ei un sistem al impozitGrii directe 'pe venit, pe profit) Ei indirecte 'B.V.4.,
accize). 8anii de la buget alocaFi sGnGtGFii sunt administraFi de cGtre =inisterul SGnGtGFii, a cGrui organizare Ei
funcFionare sunt reglementate prin Q.?. nr. 2--933(. :n aceastG /otGr*re sunt stipulate Ei unitGFile sanitare
bugetare.
! 0conomia sanitara
0conomia sanitarG este o aplicaFie a EtiinFelor economice, care studiazG modul &n care sunt produse Ei furnizate
&ngri.irile de sGnGtate Ei, de asemenea, comportamentul celor care au legGturG cu serviciile de sGnGtate
'pacienFi, medici, politicieni, etc). 4bordari: 0conomia pozitivG , care &ncearcG sG explice fenomenele existente
Ei face afirmaFii descriptive. 5n exemplu de &ntrebare la care rGspunde economia pozitivG este: 1care este
efectul creEterii preFurilor pentru utilizarea serviciilor de sGnGtateM2. a 0conomia normativG - care face predicFii
despre cum ar trebui sG fie, sau ce ar trebui fGcut, Ei sugereazG sau impune anumite conduite. De exemplu: 1ar
trebui sG mGrim preFurile serviciilor de &ngri.iri de sGnGtateM2 este o &ntrebare la care rGspunde economia
normativG. Sisteme: sistemul de piaFG - &n care se realizeazG un sc/imb liber de produse Ei factori de producFie,
proprietatea resurselor productive este privatG Ei alocarea resurselor se face sub formG automatG lGs*nd sG
funcFioneze liber forFele autoreglatoare ale pieFei 'statul poate avea &nsG rolul de a redistribui resursele iniFiale
&ntre indivizi pentru a atinge obiective de ec/itate)< a sistemul economiei centralizate , &n care sc/imburile sunt
diri.ate total de guvern Ei &n care toate resursele productive sunt &n proprietatea statului, iar statul evalueazG
nevoile consumatorilor Ei decide ce bunuri sG fie produse, &n ce cantitate Ei cum anume, precum Ei distribuFia
acestor bunuri.
!2 Servicii de ingri.ire a sanatatii, piete de sanatate
Serviciile de &ngri.ire a sGnGtGFii sunt considerate bunuri de consum, av*nd totuEi unele caracteristici
particulare: a existenFa unei asimetrii &n informaFie &ntre producGtorul de servicii 'medic) Ei consumatorul
acestora 'pacient) a consumatorul este aproape &ntotdeauna nesigur asupra calitGFii produsului a cererea pentru
servicii de &ngri.ire a sGnGtGFii este imprevizibilG Ei nu are un caracter regulat a costul serviciilor de &ngri.ire a
sGnGtGFii este destul de mar 6iete: 6ieFele au douG componente, Ei anume, pe de o parte cererea, &n care rolul
este .ucat de consumatori, iar de cealaltG parte oferta, &n care rolul este .ucat de producGtori. 6rin piaFG se
&nFelege, mecanismul de ec/ilibrare a cererii Ei ofertei, care permite sc/imbul de bunuri Ei servicii &ntre
consumatori Ei producGtori, fGrG sG fie necesarG intervenFia guvernului. 6rincipalul factor care realizeazG
ec/ilibrul dintre cerere Ei ofertG este preFul. 6roducGtorii &Ei v*nd produsele, iar consumatorii &Ei c/eltuiesc
veniturile de care dispun, &n funcFie de cerinFele Ei dorinFele lor, la un anumit preF. :ntr-un sistem de piaFG
perfectG, at*t producGtorii, c*t Ei consumatorii sunt satisfGcuFi de rezultatul sc/imbului realizat. Da un anumit
preF 'preF de ec/ilibru), producGtorii vor fi capabili sG v*ndG tot ceea ce doresc, mGrindu-Ei astfel profitul, iar
consumatorii vor putea sG cumpere tot ce vor ei, mGrindu-Ei utilitatea. :n acestG situaFie se atinge ec/ilibrul de
piaFG. 6entru a funcFiona la ec/ilibru, mecanismul de piaFG necesitG existenFa unor anumite condiFii 'condiFii
ideale) - &n realitate ne&ndeplinite c/iar toate, &n nici o piaFG. . siguranFa9certitudinea indivizilor asupra apariFiei
nevoilor 2. lipsa externalitGFilor #. consumatorii au cunoEtinFe asupra bunurilor9serviciilor -. existenFa
preferinFelor consumatorilor $. mulFi producGtori a cGror intrare pe piaFG sG fie liberG
!# 0valuarea economicG
0ste o analizG comparativG a costurilor Ei consecinFelor diferitelor activitGFi alternative. 4re rolul de a spri.ini
luarea deciziei atunci c*nd trebuie sG se aleagG &ntre mai multe alternative. Caracteristicile fundamentale ale
unei evaluGri economice sunt: b evaluarea economicG analizeazG at*t costurile c*t Ei consecinFele unei
activitGFi< b analiza economicG impune o alegere. @esursele fiind limitate, nu putem produce toate serviciile,
c/iar dacG unele pot avea efecte terapeutice extraordinare. 6rin urmare, trebuie fGcute alegeri &ntre diferite
alternative pe baza unor criterii.
!- Be/nici de evaluare economice
. 4naliza de minimizare a costurilor. SG presupunem cG vrem sG comparGm douG programe care implicG
procedee c/irurgicale de complexitate redusG, pentru adulFi. Singura diferenFG &ntre cele douG programe o
constituie faptul cG unul necesitG internare &n spital de cel puFin o noapte &n timp ce celGlalt 'program de
c/irurgie de zi) nu necesitG. ConsecinFele sunt identice &n ambele cazuri. DacG considerGm cG rezultatul dorit &l
reprezintG operaFiile reuEite, vom constata cG putem a.unge la acelaEi rezultat 'numGr de pacienFi vindecaFi) cu
ambele programe, deEi probabil cu costuri diferite. 0valuarea economicG &n acest caz &Ei propune sG gGseascG
alternativa cu costurile cele mai mici. 4stfel de analize se numesc analize de minimizare a costurilor. 2. 4naliza
cost-eficacitate. SG presupunem cG suntem interesaFi &n prelungirea vieFii celor care suferG de insuficienFG
renalG Ei vrem sG comparGm costurile Ei consecinFele dializei Ei ale transplantului de rinic/i. :n acest caz
rezultatul care ne intereseazG, numGrul de ani c*EtigaFi, este comun ambelor programe. BotuEi, programele pot
avea consecinFe diferite dupG cum Ei costuri diferite. 6rin urmare, nu vom putea opta automat pentru cel mai
ieftin program. 6entru compararea acestor douG alternative vom calcula anii de viaFG c*EtigaFi Ei vom compara
costul pe an de viaFG c*Etigat. 4stfel de analize &n care costurile sunt corelate cu un singur efect 'mGsurat &n
unitGFi naturale , ex. numGr ani de viaFG c*EtigaFi) care poate sG difere &n magnitudine de la un program la altul
se numesc analize cost-eficacitate. @ezultatele unor astfel de analize pot fi exprimate fie sub forma costului pe
unitate de efect 'cost9an de viaFG c*Etigat), fie sub forma efectelor pe unitate de cost 'ani de viaFG
c*EtigaFi9milion de lei c/eltuit). #. 4naliza cost-beneficiu. De multe ori, consecinFele programelor alternative nu
sunt identice. De exemplu, suntem puEi &n situaFia de a compara un program de screening pentru /ipertensiune
arterialG, care are ca scop prevenirea decesului prematur, cu un program de imunizare &mpotriva gripei, care
urmGreEte prevenirea zilelor de incapacitate. :n aceastG situaFie, pentru a putea face o comparaFie ar trebui sG
gGsim un numitor comun. 4ceast lucru ar putea fi posibil, exprim*nd rezultatele celor douG programe &n valori
monetare. :n acest fel vom compara valorile resurselor necesare aplicGrii fiecGrui program cu valorile resurselor
care ar fi economisite prin aplicarea acelor programe. -. 4naliza cost-utilitate. 5tilitatea se referG la valoarea
unei anumite stGri de sGnGtate Ei poate fi mGsuratG prin preferinFele indivizilor sau societGFii pentru o anumitG
combinaFie de nivele de sGnGtate. SG presupunem cG doi gemeni, identici &n toate aspectele, mai puFin ocupaFia
'unul este pictor, iar celGlalt fotbalist) &Ei rup am*ndoi piciorul drept. Starea lor de sGnGtate este identicG &n
acest caz. DacG &nsG &i rugGm sG ordoneze Sstarea de a avea un picior ruptS pe o scalG de la ! 'deces) la
'perfect sGnGtos), preferinFele lor ar putea diferi semnificativ din cauza importanFei pe care fiecare o ataEeazG
piciorului rupt 'din cauza ocupaFiei). :n consecinFG ne putem aEtepta ca evaluarea utilitGFii tratamentului 'mGsura
&n care tratamantul &mbunGtGFeEte calitatea vieFii lor) sG difere semnificativ. 4naliza cost-utilitate ia deci &n
considerare calitatea vieFii, atunci c*nd comparG costuri Ei consecinFe. =Gsura folositG se numeEte W4DX
'YualitZ ad.usted life-Zears).
!$.6rincipalele grupuri populationale vulnerabile in @omania
Clasificarea in @omania a pers defavorizate: .grup cu risc ridicat de saracie si excluziune sociala: etnie roma,
familia cu multi copii, familiile dezorganizate, fam monoparentale, fam cu persoane in soma. de lunga durata
2.grup cu conditii de locuit: fam strazii, care traiesc in adaposturi improvizate, in parcuri, gropi de gunoi,g/ene,
langa balti si terenuri abandonate< in canale, copii care parasesc orfelinatele la 8 ani #.tinerii cu posibilitati
financiare reduse de a-si ac/izitiona o casa 6ersoanele"#$ani cu locuinta proprietate personala, dar cu
probleme ale conditiilor de locuit, vec/imea si lipsa intretinerii locuintei sau probleme in furnizarea utilitatilor
publice -2!\ din pop mondiala traieste in saracie absoluta %dolar9zi si aproape 92 %2 dolari9zi -@omania are
un nivel moderat de saracie
!+.Aemeile-grup vulnerabil, cauze, fen caracteristice, consecinte,
interventii
Aemeile reprezinta un grup vulnerabil datorita: violentei, prostitutiei, traficului de carne vie, locurilor de munca
reduse, beneficiilor economice si sociale, imaginea femeii in mass media. Violenta domestica este in
ascensiune in @omania. 7n ciuda acestui lucru, femeile ezita sa se adreseze autoritatilor. De aceea sistemul da
sanatate incearca sa depisteze cazurile de violeta domestica si sa initieze masuri pentru a combate
eventualele situatii asemanatoare. Consecintele violentei domestice sunt reprezentate de afectarea sanatatii
mintale' depresii, anxietate ), si a celei somatice' vatamarile corporale ). 4par sarcini nedorite, premature prin
abuzuri sexuale. 6rostitutia si traficul de persoane au crescut alarmant dupa 383, principala tinta a
proxenetilor o reprezinta femeile tinere cu nivel de trai scazut, nivel educational redus. > alta problema
inregistrata se refera la locurile de munca, mult mai reduse decat cele oferite barbatilor, iar cele oferite sunt de
tip part-time si care necesita nivel educational redus. Aemeile din mediul rural reprezinta una dintre cele mai
vulnerabile categorii sociale, avand venituri mici, posibilitati reduse de anga.are, cu accesibilitate redusa la
orice tip de informatii, ceea ce le limiteaza posibilitatile de imbunatatire a conditiilor sociale si economice.
!(.Copiii si tinerii-grupuri vulnerabile
Din categoria copiilor ce fac parte din situati critice se numara copiii care traiesc in conditii mizere, copiii
abandonati, cei fara identitate legala, maltratati, abuzati fizic si emotional, cei care parasesc institutiile pt copii
dupa varsta de 8 ani. 6roblema tinerilor e reprezentata de: saracie, conditiile de locuit precare, soma.ul, lipsa
sustinerii financiare pt studii, cresterea consumului de droguri, cresterea delicventei .uvenile. 7n @omania apare
si fenomenul de exploatare prin munca, rezultand abandonul scolar, abuzuri fizice, psi/ice. Aactorii de risc si
etiologici ai maltratarii : -factori socio-economici -factori psi/ologici'psi/oza, abuz de droguri, alcoolism) -factori
de mediu'izolarea) -factori legati de istoricul familiei'divort) -factori educativi'pedepse corporale) 4bandonul
copiilor poate fi prinvit dpdv .uridic'copil aflat intr-o institutie de ingri.ire), medical'daca ramane peste 2 sapt
dupa acordarea ingri.irilor medicale), psi/ologic'copil parasit de o fiinta, de lipsa interesarii pt soarta acestuia)
Cauza ma.ora a abandonului :economic-saracia, social-dezintegrarea familiei. Serviciile specializate pt copii
existente in prezent sunt : centre de plasament, centre de primire a copiilor cu devieri comportamentale de tip
penal, centre maternale etc. Stategia politicilor familiale de eliminare a dificultatilor si riscurilor sociale care pot
destrama familia au in vedere : diminuarea crizei locuintelor, spri.inirea tinerilor casatoriti-locuri de munca,
facilitaii pt mame.
!8.6opulatia varstnica-cauzele imbatranirii pop, importanta
=ai accentuata la femei.None din @>:8anat, >ltenia, 8ucuresti. Cauze:reducerea natalitatii, cresterea
sperantei de viata, scaderea mortalitatii generale si precoce, cresterea nivelului de trai, ameliorarea accesului
la serviciile sanitare,progresele medicale, stil de viata orientat spre mentinerea sanatatii.
Consecinte:demografice,economice,sociale si medicosoliale'suprasolicitarea serviciilor medicale). Aenomenul
imbatranirii populatiei determina o suita de constrangeri economice si sociale si va provoca dificulati in
domeniul sanitar si economic, deoarece populatia varstnica este mare consumatoare de servicii medicale si
polimorbiditate. 7n tarile dezvoltate s-au luat masuri adecvate de promovare a sanatatii si de prevenire a bolilor
nontransmisibile in randul varstnicilor, astfel reducandu-se prevalenta bolilor cronice si rata de incapacitate.
Deasemena masurile pentru a mentine o persoana in varsta activa si sanatoasa sunt considerate o necesitate.
!3.7mbatranirea activa a pop
Cauze de imbolnavire: artroza, osteoporoza,, fracturi, tulb de vedere, /ipoacuzii, b.4lz/eimer, 6ar;inson,
incontinenta sfincteriana. Cauze de deces: b. Cerebrovasc, QB6, 8C7, QB4, b resp. >=S a lansat conceptul de
imbatranire activa: promovarea unui stil de viata sanatos, prevenirea bolilor senescentei si imbunatatirea
potentialului fizic, psi/ic si social. Bermenul de Jactiva2 presupune continuarea persoanelor varstnice in viata
economica, sociala, culturala, spirituala si nu numai la abilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic sau de a-
si continua munca. 4stfel, varstnicii pot contribui la binele familiei si comunitatii din care fac parte, iar scopul
imbatranirii active este sa creasca speranta de viata sanatoasa si calitatea vietii persoanelor varstnice, inclusiv
a celor cu /andicap. >biectivele sunt: reducerea deceselor premature, a dizabilitatilor si a bolilor cronice,
cresterea calitatii vietii, reducerea costurilor ingri.irilor medicale.
!.Strategii destinate prote.arii pop varstnice
7ngri.irea la domiciliu este strategia optima a persoanelor dependente. 6ersoanele varstnice care necesita
ingri.iri permanente, nu se pot gospodari, nu au locuinta, nu realizeaza venituri si nu au sustinatori legali sunt
institutionalizati in camine. Se asigura in camine: .servicii sociale: a.consilire .uridica si administrativa
b.modalitati de prevenire a marginalizarii si reintegrare sociala 2.servicii medicale: a.consultatii si tratamente
b.servicii de ingri.ire-infirmerie c.consultatii si ingri.ire stomatologica d.spri.in pentru asigurarea ingri.irii
corporale Nevoile muribundului sunt complexe, de natura fizica, psi/ologica, sociala, spirituala. 6rintre cele mai
greu de indeplinit sunt: mentinerea energiei, pastrarea stimei de sine, evitarea sufeintei si a izolarii.4stefel
nevoile se pot ierar/iza : 7=6D7N7@0 -acceptarea si trecerea acestei etape -intelegerea semnificatiei mortii
@0S60CB -pastrarea demnitatii -pastrarea autonomiei -a se simti normal si uman pana la sfarsit -pastrarea
identitatii 4A0CB75N0 -a iubi si a fi iubit -a vorbi -a fi ascultat si inteles -a muri in prezenta cuiva apropiat
S0C5@7B4B0 -a avea incredere in cei care il ingri.esc -a-si putea exprima temerile -a se seimti in siguranta -a
simti ca i se spune adevarul A7N7>D>?70 D0 84N4 -a fi ferit de suferinta si durere -a-si pastra energia
.7ngri.iri paleative-cadru,def,concepte
@eferitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au fost
elaborate ingri.irile paleative. 4cestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului' si nu prelungirea ei cu
orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul T a tari cu boala ta U. 7n aceste conditii, controlul durerii,
asistenta psi/ologica, sociala si spirituala sunt esentiale. 7ngri.irile paleative sunt ingri.iri active care abordeaza
global presoana afecatat de o boala grava. 8olnavul terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar
moartea ca un proces natural in evolutia umana.
2.7ngri.iri terminale
7ngri.irile terminale reprezinta ingri.irile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor, dinaintea mortii
7n aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si /idratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii.
De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. Sustinerea psi/ologica
a bolnavului si a familiei. a. Sustinerea psi/ologica a bolnavului. =a.oritatea bolnavilor din faza ireversibila
prezinta o stare de anxietate si de depresie psi/ica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut
psi/ologic. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o
psi/oterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului.
b.Sustinerea psi/ologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte
important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde importanta
cuvenita si sustinerii psi/ologice a familiei. 7n acest sens, trebuie sa se informeze corect familia si sa se
pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi sustinerea spirituala a
bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie, sustinerea spirituala a
bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. 6entru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul
nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii. De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul
care abordeaza aceste probleme. Sa fie a.utat sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii. 7n acest
sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu psi/iatrul si cu psi/ologul.
#.0utanasia
=etodG de provocare a unei mor i nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin G &ndelungatG
i grea. Sunt douG tipuri de eutanasie: pasivG Ei activG. 0utanasia pasivG presupune neadministrarea
medicamentelor care susFin viaFa bolnavului , pe c*nd eutanasia activG presupune administrarea
medicamentelor &n doze letale, cu scop de a opri viaFa pacientului. 4mbele tipuri de eutanasie presupun o
acFiune care duce la moartea pacientului. 7atG care sunt motivele introducerii eutanasiei : - &n cazul comei
ireversibilie, boalG incurabilG , adica o stare ireversibilG a unui pacient - se face din motive umane, ca omul sG
nu sufere, fie la dorinFa pacientului fie a rudelor
-.@elatia existenta intre saracie si starea de sanatate
7ntre starea de sanatate si nivelul de saracie este o relatie directa si un cerc vicios. Saracia determina sanatate
precara, reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile familiei, afecteaza calitatea vietii,
determinand si perpetuand saracia 7n populatiile afectate de saracie avem prevalent crescuta a bolilor
infectioase si cu transmitere sexual, mortalitate infantila si maternala ridicate. Comportamente sociale viciate
sau la risc apar deasemenea in populatia saraca, pe langa boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele
rutiere . Sectorul sanitar vizeaza in mod special promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea
de sanatate precare este atat o cauza cat si o consecinta a saraciei. 4meliorarea si prote.area starii de
sanatate a categoriilor de persoane sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru ca
se aprecieaza ca o cresterea cu $ ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii economice cu
!,$ \ pe an.
$.=arginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. =arginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in comparatie
cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala, nr de copii,
apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut: somerii, anga.atii
necalificati, persoanele cu /andicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii, toxicomanii, delicventii, copiii
abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii, refugiatii, imigranii,minoritatile
etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale.
Stigmatizarea este etic/etarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate .enanta, reprobabila a unui
individ in grupul populational din care face parte< este un proces social ce poate fi controlat prin educatie,
toleranta si vointa societatii. 6oate avea efecte constructive sau distructive. 6ersoanele stigamaizate si
marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si sunt mai vulnerabile.