STOMACUL

TUNICA MUCOASĂ
Structura mucoasei gastrice
 Celulele secretoare ale glandelor
gastrice –exocrine și endocrine
– principale pepsinogen, lipaza, labferment

– oxintice = parietale HCl + factor intrinsec Castle

– epiteliale = mucoase mucus și HCO3-

– auxiliare pepsinogen + mucus

– G gastrină

– H histamină

– D somatostatină
 rolurile stomacului

– prelucrare mecanică şi digestie

– antiseptic
– antianemic
 enzimele gastrice

• pepsina
proteolitice
• labfermentul
chimozina (renina)

 lipaza lipolitică
 HCl
• 2 forme: liber (1g/l), legat (2 g/l)
• hipersecreţie
– postprandial
– sindrom Zollinger-Ellison
• gastrita hiperacidă
• ulcere duodenale
• hiposecreţie
– gastrite atrofice
– cancere gastrice
• anemie
• digestia redusă a proteinelor
Celulele mucoase se află la suprafaţa mucoasei
gastrice şi în glandele gastrice
mecanismul secreţiei HCl
 SUC
SÂNGE GASTRIC
CAPILAR CELULA PARIETALA LUMEN GASTRIC
Pol bazal Pol apical

Metabolism Oxidarea
glucozei
CO2
+
H2O H2O H2O
Anhidraza
carbonica
H2CO3 Pompa
OH- + H+ H+ H+/K+ H+
HCO3- HCO3- + H+ HCl
H2O K+
Cl- Cl- Cl-
K+ K+ KCl
K+
Na+ pompa
Na+
Na+/K+
 Sistemul canalicular al celulei parietale stimulate.

În canaliculi: H+ + Cl- = HCl

Stimulează secreţia de HCl:

- umplerea gastrică,
- proteinele chimului,
- X,
- gastrina şi histamina

Inhibă secreția acidă:

-blocanții receptorilor H2
- blocanții pompei H+
- secretina
Protecția mucoasei gastrice prin HCO3- și mucus
Helicobacter pylori
Descoperit de Barry Marshall și Robin Warren (Australia) în 1982. În
2005 au primit premiul Nobel
Factori protectori și factori de agresiune la nivelul mucoasei gastrice
 Reglarea secreţiei gastrice
1. Faza cefalică
- mecanism reflex
- stimulii: din cavitatea bucală, psihici .....
- calea eferentă: X

secreţie gastrină + histamină

mecanism umoral paracrin

secreţie suc gastric cu HCl
2. Faza gastrică

- distensia gastrică mecanism reflex

vago-vagal

- mecanism umoral - prin gastrină, histamină

alcool,
Ca++,
aminoacizi,
peptide
3. Faza intestinală

- distensia duodenală mecanism reflex

vago-vagal

- mecanism umoral - gastrină

pH-ul acid
aminoacizii secretină,
peptide lipidele
somatostatină,
din duoden din duoden
GIP ?
(gastric inhibitory polypeptide, glucose-dependent insulinotropic peptide )
 MOTILITATEA GASTRICĂ
• mm. gastrici – caracter de sinciţiu
• contracţii automate
– centru de automatism în marea curbură

– contracţii interdigestive
– contracţii de umplere -tonice
– contracţii peristaltice de evacuare
• tip I, II, III, IV
 Stomac
Esofag

Sfincter gastro-
esofagian

Sfincter piloric
Duoden

Deplasarea
undei
peristaltice
Deplasarea
chimului
Contracție Contracție
peristaltică peristaltică

Evacuarea stomacului în duoden Amestecul chimului gastric

unda de contracție peristaltică coboară de la
fundul stomacului spre antrum
forța de contracție este tot mai puternică în
timp ce se apropie de antrum
unda peristaltică împinge chimul spre antrum
când unda peristaltică foarte puternică ajunge
la pilor acesta se contractă puternic și nu are
loc trecerea chimului în duoden
chimul împins spre pilorul închis se întoarce în
antrum, acest tip de contracții producând
amestecul chimului cu sucul gastric

o mică parte din chim este impinsă prin pilorul

ușor deschis (cu cât unda peristaltică este mai
puternică cu atât trece mai mult chim în
duoden)
% alimente restante în stomac

Prânz solid

Prânz
Prânz
lichid
lichid

Minute de la ingestie
 influenţe asupra motilităţii gastrice

• reflexe inhibitorii
– entero-gastric
– oculo-gastric
– sinocarotico-gastric
– veziculo-gastric
– compresie abdominală, fumat, efort, durerea periferică,
somnul, stări psihice negative, stimuli gustativi / olfactivi
neplăcuţi
• constituenţi ai chimului care inhibă motilitatea gastrică:
– hiperosmolaritatea
– lipidele
– aminoacizii
– dextrinele
– oligozaharidele
• SN parasimpatic, Ach, VIP, enkefalina
– stimulează peristaltismul şi cresc tonusul gastric

• SN simpatic
– inhibă motilitatea gastrică
• factori umorali cu efecte pe motilitatea gastrică:

– stimulatori: gastrina, histamina

motilina

– inhibitori: CCK, secretina, enteroglucagonul, PGE2

BOALA DE REFLUX
ACHALAZIA
Lipsa de relaxare a cardiei

Megaesofag vazut Rx (după bariu)

 voma

Toxine plasmatice Chemoreceptori

-V4

Centrul bulbar
Influenţe
al vomei
corticale

Stimuli gastrici şi de la alte viscere

Aferenţe PS şi S
FUNCŢIA DIGESTIVĂ A FICATULUI
- BILIGENEZA
BILIGENEZA--

Alte funcţii hepatice:

– metabolică
– de detoxifiere
– depozit sanguin
• bicarbonatul (HCO3-)
• colesterolul
• pigmenţii biliari
• sărurile biliare
Funcţia excretorie a ficatului
Transportul bilei de la hepatocite
– bila A coledociană
– bila B veziculară
– bila C hepatică

• 350 – 1000 ml / 24 ore

 sărurile bilare
circutul hepato-entero-hepatic

• hepatocit acidul colic

colesterol acizi biliari primari
acidul
+ glicina, taurină chenodeoxicolic
Na+
săruri biliare

• intestin acidul deoxicolic

acizi biliari secundari

acidul litocolic
Sinteza de săruri bilare (SB) în ficat se
autoreglează prin receptorul BAR (bile acid
receptor) care se sintetizează în intestin când
conținutul de SB este mare și se absoarbe o
cantitate prea mare de acizi biliari.

BAR determină inhibarea sintezei hepatice a

sărurilor biliare.
 Acholia

deficit de absorbţie a lipidelor şi

vitaminelor liposolubile (A,D,E,K)
 Pigmenții biliari -bilirubina
În sânge – bilirubinemia totală (BT)
= max. 1,2 mg/dl

B indirectă = neconjugată = prehepatică (rezultă

din hemoliză și circulă fixată de albumină)
= 0,8 mg/dl

B directă = conjugată = posthepatică (se formează

prin conjugare în hepatocit –conjugare cu acidul
glucuronic- și este în majoritate eliberată în bilă)
= 0,4 mg/dl
conjugarea bilirubinei în ficat
 SÂNGE ------ URINĂ

HEPATOCIT conjugare – glucuronil-transferaza

MATERII
FECALE
 Icterul

-Hemolitic
-Hepatic
-Mecanic/obstructiv
 rolurile bilei
• neutralizarea chimului gastric acid
• emulsionează lipidele
• eliminarea colesterolului
• (+) lipaza pancreatică
• (+) absorbţia AG
• (+) absorbţia vit. liposolubile, Ca++, Fe++
• (+) peristaltism intestinal, acţiune laxativă
• bacteriostatic
• antitoxic
• coleretic
 Factori coleretici Factori colagogi
• sărurile biliare • CCK
• secretina • X, acetilcolina
• gastrina • aciditatea intestinală
• histamina • lipidele intestinale
• proteinele intestinale
 Inhibitori ai secreţiei biliare
• SN simpatic, catecolaminele
• inaniţia
• ablaţia hipofizară
• colestaza
• toxicele hepatice
(CCl4, morfina, eterul, cloroformul, barbituricele)
 FUNCŢIA DIGESTIVĂ A
PANCREASULUI

• pancreasul exocrin – structura tubulo-acinoasă

- canal Wirsung
• 500 – 1500 ml suc pancreatic/ 24 ore
bicarbonatul pH alcalin (8)
25 – 150 mEq/l
 enzimele pancrea
pancreatice

• TRIPSINA enterokinaza, Ca++ / autocatalitic

– tripsinogen tripsină
-- endopeptidază
– albumoze, peptone peptide, aminoacizi
– coagulează laptele şi sângele

inhibitor tisular = α1-antitripsina

 chemo-
tripsinogen
tripsinogen

enterokinaza

chemo-
tripsină
tripsină

Activarea tripsinogenului şi chemotripsinogenului în lumenul intestinal

• CHEMOTRIPSINA
– chemotripsinogen tripsină, Ca++,
autocatalitic
chemotripsină
-- endopeptidază
– desface aa. aromatici şi alifatici
– coagulează laptele

stimulator = chimodenina
inhibitori tisulari = inhibitorul Kunitz
• ELASTAZA
enterokinază
– proelastază tripsină elastază
-- endopeptidază
• CARBOXIPEPTIDAZA
tripsină, Zn, Ni activare
– A – desface aa. aromatici terminali
– B – desface aa. bazici terminali
-- exopeptidază
• LEUCIAMINOPEPTIDAZA
• RIBONUCLEAZA
• DEZOXIRIBONUCLEAZA
• LECITINAZA
• COLESTERAZA
• FOSFOLIPAZA
• LIPAZA
Cl-, HCO3-, Ca++, Mg++ activare
+ săruri biliare
– digliceride, trigliceride AG +glicerol
» + monogliceride
• AMILAZA
Cl- activare
– amidon, glicogen dextrine, maltoză
 Substanţe cu efecte Substanţe cu efect
ecbolic hidrelatic
•X • secretina
• CCK • glucidele intestinale
• gastrina
• proteinele intestinale
 Inhibitori ai secreţiei pancreatice

• adrenalina, simpaticul
• somatostatina
• PP
• neuropeptidul Y
• glucagonul
mecanismul de reglare a secreţiei
pancreatice
• I. Faza cefalică
– reflex – eferenţe vagale
stimularea X
• II. Faza gastrică
– reflex vago-vagal
– umoral – gastrina

• III. Faza intestinală

– umoral – secretina, CCK
efectele digestive ale secretinei
Celulele S secretina

– hidrelatic
– coleretic
– (-) secreţia HCl gastrică
– (+) secreţia pepsină gastrică
– (+) secreţia mucus intestinal
– (-) absorbţia intestinală a apei
– (-) motilitatea gastro-intestinală
– (+) secreţia insulină
Bayliss şi Starling au studiat digestia şi absorbţia la nivelul unei anse duodenale izolate şi au observat că dacă conţinutul duodenal este foarte acid pancreasul
secretă un volum mare de suc alcalin (cu mult HCO3-). Pentru ca ansa era denervată, dar îşi păstrase vascularizaţia, au dedus că legătura dintre duoden şi
pancreas se realiza pe cale sanguină, printr-o substanţă pe care au numit-o “secretină”. Mai târziu, când s-au descoperit şi alte substanţe care circulă prin
sânge şi au efect la distanţă, s-au numit “hormoni”.
 efectele digestive ale CCK
Celulele I CCK

– ecbolic
– colecistokinetic – colagog + coleretic
– relaxare sincter Oddi
– (+) secreţia HCl gastrică
– doze mari: (-) secreţia HCl şi pepsină gastrică
– (+) motilitate intestinală = efect enterokinetic
 Efect coleretic

Efect colagog

Efect ecbolic Efect hidrelatic

Intestinul subţire şi gros

• intestinul subţire
– duoden 22 cm
– jejun + ileon 280 cm

• colonul 110 cm

• mucoasa
2 plexuri nervoase:
• submucoasa
• musculara • Meissner submucos
• seroasa • Auerbach – în musculară
Celulele epiteliale ale mucoasei digestive
 mucoasa intestinului subţire
• pliuri Kerkring (valvule conivente)
• vilozităţi intestinale
• microvilozităţi – margine în perie

• cripte Lieberkuhn (glande intestinale) cu:

– celule secretoare de enzime
– celule mucoase, caliciforme
– celule endocrine secretină, CCK, motilină,
somatostatină, GIP
– celule Paneth substanțe antibacteriene
– enterocite și celule stem

• glande Brunner – în dd. superior HCO3-, mucus

Celulele Paneth
produc:
-Defensine
-Lizozim
-Fosolipaza
Glanda Brunner
– numai în dd, superior de deschiderea Oddi
plăcile Peyer – foliculi limfoizi (asemănători cu ggl.limfatici) din mucoasa
şi submucoasa intestinală, din ileon; conţin celule M, APC, limfocite B și T
foliculi limfoizi

musculara

mucoasa

Fac parte din sistemul MALT Mucosa Associated Lymphatic Tissue

 Sucul intestinal
– 1- 6 litri /24 ore
– pH = 6-8

– digestie luminală
– digestie de contact (de membrană)

– exfolierea celulelor epiteliale este obligatorie pentru

eliberarea de enzime în lumenul intestinal
 enzimele din sucul intestinal
• amilolitice = dizaharidaze
– maltaza maltoza 2 glucoză
– izomaltaza dextrine glucoză
– lactaza lactoza glucoză + galactoză
– sucraza zaharoza glucoză + fructoză

• lipolitice
– lipaza trigliceride di-, mono-gliceride,
AG, glicerol
• proteolitice
– dipeptidaza
sunt și intracelulare, în enterocite
– tripeptidaza
– leucinaminopeptidaza
– arginaza arginina ornitină + uree
– nucleotidaza nucleotid nucleozid + H3PO4
– nucleozidaza nucleozid R,D + A,T,C,U
reglarea secreţiei intestinale
• nervos
– distensia pereţilor intestinali
• reflexe locale
• vag

• umoral
Inhibitori:
• motilina • adrenalina
• acetilcolina • enterogastrona
• gastrina
• histamina
• secretina
• ceruleina
 Absorbţia intestinală
• rolul vilozităţilor intestinale în absorbţie
– contracţia vilozităţii –stimulată de:
• celuloză şi fibre vegetale – plexul Meissner
• peptone, sărurile biliare
• neuromediatori, hormoni locali
(acetilcolina, adrenalina, vilikinina, gastrina, CCK, met-enkefalina, endorfina)

În porţiunea proximală intestinală se absorb 80% din principiile

alimentare
fazele absorbţiei prin enterocit

• captarea + transportul transcelular

• / transportul intercelular

• trecerea în interstiţiu şi în vasul limfatic sau

capilar
 factorii care condiţionează absorbţia

• integritatea epiteliului absorbant

• caracterele fizico-chimice ale substanţelor

• procesele active enzimatice

• procesele de difuziune şi gradient electrochimic
 CUD
coeficient de utilizare digestivă

element ingerat – element fecal

x 100
element ingerat

• amidon 100%
• făina albă 100%
•făina neagră 85%
•proteine animale 90%
• proteine vegetale 70%
 mecanismele absorbţiei intestinale
• pasive
– difuziune
– presiune osmotică
– presiune hidrostatică
– potenţial electrochimic

• active
– pinocitoză - proteine
– carrier cu Na+ / aminoacizi
+ s. biliare
biliare + AG,
AG, monoG
monoG,, colesterol = complexe coleinice

– enzimatic (fosforilare) - glucide esteri fosforici

– pompă - Na+, K+, Cl- Cl-, glucoză/Na+
– difuziune facilitată
 căile de absorbţie

– apă, săruri, hexoze, aa, AG cu lanţ scurt

cale sanguină ficat
(vene mezenterice şi portă)

– apă, AG cu lanţ lung, TG

cale limfatică: chilifer canal toracic
 absorbţia glucidelor
• în ileon, colon – ca monozaharide (glucoză.
galactoză, fructoză, unele pentoze)
• indicele de absorbţie
• 100 glucoză
• 40 fructoză
• glucoza şi galactoza – activ, cu carrier
+ Na+ = simport
SGLT1( sodium-glucose linked transporter)
maxim 120 g glucoză/oră
• fructoza – transport facilitat de GLUT-5 specific
• pentozele – difuziune simplă
monozaharidele v. portă ficat glicogen
 absorbţia proteinelor
• în duoden, jejun, ileon ca:
• aminoacizi
– transport activ – sisteme transportoare dependente de Na+
aa. din sânge ficat, ţesuturi proteine
– competiţional: forma L+Na (-) absorbţia formei D
aa. neutri se absorb mai repede
– în colon –putrefacţia proteinelor neabsorbite

• di, tri-peptide
– în limfă, sânge –transport activ dependent de H+
– pinocitoză
– celule M / plăci Payer – proteinele antigenice (alergii
alimentare)
 absorbţia lipidelor

• jejun 95%
– mono-, di-gliceride, AG, colesterol, vit. liposolubile
limfă, sânge
La marginea în perie formează complexe coleinice
(micelii) cu SB

(AG, monogliceride, colesterol, lecitină, SB)

enterocite
- SB se defac la nivelul microvililor și vor forma noi micelii
în enterocit
– monogliceridele și AG pot reface trigliceridele
AG scurţi v.portă ficat
AG lungi
(RE)
– trigliceride – activ (+ CoA)
chilomicroni (TG, FL, colesterol esterificat, proteine)
exocitoză

limfă plasmă
Lipoproteinlipaza TG

– pinocitoză – foarte puțin

 absorbţia apei
• duoden, jejun + .....
– pasiv, osmotic – intercelular

– 50% - 30 minute
– 2000 ml apă ingerată/zi + 5000- 7000 ml sucuri digestive /zi

95% se absoarbe
 absorbţia sărurilor biliare

• ileon distal – activ, cu transportori

– 90-95% ficat (rol coleretic)
– colon (10%) – efect iritant
 absorbţia mineralelor
• Na+ - activ – cu glucoza și aminoacizii
- pasiv (difuziune)
- depinde de aldosteron

• Ca++ - duoden activ (TRPV6) / vit.D

- jejun, ileon – pasiv (difuziune)

• K+ - jejun, ileon – difuziune

- secreţie!

• Cl- şi HCO3- - ileon, colon – activ

• Fe++ - duoden, jejun – activ

• Mg++ - funcţie de proteine

 absorbţia vitaminelor

– hidrosolubile – pinocitoză

– vit. A,D,E,K liposolubile /bilă -SB

– vit. B12 – cu factorul intrinsec - ileon

 Intestinul gros
– joncţiune ileocecală
– cec
– colon
– rect – anus

– musculatura longitudinală
fascicule mai scurte decât mucoasa
mucoasa haustre
– nu prezintă vilozităţi
– nu se secretă enzime
– glandele cu celule caliciforme mucus
procesele digestive din intestinul gros
– absorbţia apei (2-3 l/zi) –cec, colon asc.
– absorbţia glucozei şi sărurilor minerale (NaCl)
– secreţia HCO3- și K+ (acidoza metabolică și hipopotasemia
din sd. diareic)
– descompunerea aa / flora microbiană
triptofan scatol, indol lizina cadaverină
tirozina crezol, fenol arginina putresceină
– formare de gaze 1000 ml/zi
- CO2, N2, H2S, mercaptan, metan
– eliminare -celuloză, colesterol, lecitină, stercobilină, Ca,
Fe, Mg, P, leucocite, celule epiteliale, bacterii
– flora bacteriană
 Flora bacteriană
Microbial intestinală
Populations de fermentație
in the Digestive Tract of și de putrefacție
Normal Humans

Stomach Jejunum Ileum Colon

Viable
bacteria 0 - 103 0 - 104 105 - 108 1010 - 1012
per gram

pH 2.5 6.0-7.0 7.5 6.8-7.3

 Motilitatea intestinală
• interdigestivă
– “complexe motorii migratorii”
– pacemaker duodenal
– tip I, II, III

• postprandială
– contracţii peristaltice “legea intestinului” - tip IV
– segmentare
– pendulare- rar
– antiperistaltice / dd, colon

reflux duodeno-gastric
Contracţii pendulare Contracţii segmentare Contracţii peristaltice
 Influențe asupra motilității intestinale

• vagul = stimulator / simpaticul = inhibitor

• centri nervoşi intestino-motori bulbari !?

• reflexe locale - reflexul gastro-colic

- reflexul entero-enteric
motilitatea intestinului gros

contracţii
– segmentare, haustrale
– peristaltice - propulsive
– propulsive “în masă” –3 – 4 /zi
 efecte ale mediatorilor chimici şi hormonilor
digestivi asupra motilităţii intestinale
• adrenalina, noradrenalina, somatostatina, VIP, enkefalina
(-) motilitatea

• secretina (doze mari)

(-) motilitatea dd., jj., recto-sigmoidiană

• motilina, acetilcolina, serotonina, CCK

(+) motilitate

• gastrina
(+) motilitate
relaxează sfincterul ileo-cecal