1.

Digestia și absorbția
Sistemul digestiv: organe
▪ Digestia alimentelor
▪ Transformarea alimentelor în produși
▪ Eliminarea resturilor neabsorbite
Sistemul digestiv:

• Tubul digestiv:
▪ Cavitatea bucală
▪ Faringe
• Nazo-, oro-, laringofaringe
• Comun cu:
o Sistemul digestiv
o Sistemul respirator
▪ Esofag
▪ Stomac
▪ Intestinul subțire: 3 porțiuni
• Duoden
• Jejun
• Ileon
▪ Intestinul gros: 3 porțiuni
• Cec
• Colon
o Ascendent
o Transvers
o Descendent
o Sigmoid
• Rect

Digestia:
Tubul digestiv asigură aportul continuu de:
o Apă
o Electroliți
o Substanțe nutritive
• Prin:
o Deplasarea alimentelor
o Secreția sucurilor digestive și digestia alimentelor
o Absorbția:
• Produșilor de digestie
• Apei
• Electroliților
Digestia bucală
Activitatea motorie a cavității bucale constă în:

• Masticație
• Timpul bucal al deglutiției

Masticația

• Act reflex involuntar

• Poate fi voluntar
• Coordonat de C. nervoși din trunchiul cerebral
• Rol
1. Fragmentarea alimentelor facilitează
▪ Deglutiția
▪ Creșterea suprafeței de contact dintre
▪ Alimente
▪ Enzime digestive
2. Formare, lubrifiere & înmuiere bol alimentar
3. Contactul cu receptorii gustativi
▪ Eliberarea subst. odorante (stimulează receptorii olfactivi)
o Inițiază secreția digestivă
Secreția salivară

• Activitate secretorie cavitate bucală: glande salivare

• Compoziție:
o Zilnic 800-1500mL salivă
o 99,5% apa
o 0,5% reziduu uscat:
▪ 0,2% subst. Org
• Amilaza salivară
• Mucina
• Lizozimul
▪ 0,3% subst. anorg
• Electroliți:
o Na+
o K+
o Cl-
o HCO3-
o HPO43-
o Mg2+
o Ca2+
o c% mai mică decât în sânge (K exclus)
Funcțiile salivei:
1. Protecția mucoasei bucale:
• Răcirea alimentelor
• Diluarea
o HCl
 o Bilei care poate regurgita
• Îndepărtarea unor bacterii
2. Digestiv:
• α amilaza
• Digestia amidonului preparat
• Hidrolizat în trepte
• Maltoză
o Inactivată de pH intragastric scăzut
3. Înlesnește masticația:

• Lubrifiază alimentele
• Ușurează deglutiția
• Umectează mucoasa bucală
• Favorizează vorbirea

4. Excreția unor substanțe:

• Endogene:
▪ Uree
▪ Creatină
▪ Acid uric
• Exogene
▪ Metale grele
▪ Agenți patogeni
• Rol bactericid: lizozim
5. Elaborarea senzației gustative:

• Dizolvare subst. cu gust specific

• Suprafața receptorului gustativ

6. Menținere echilibru hidro-electrolitic

Transformări din cavitatea bucală:

• Alimentele
o Omogenizate
o Îmbibate în mucus
o Formează bolul alimentar

Deglutiția:
➢ Activități motorii
➢ Cavitate bucală -> stomac
➢ Act reflex
➢ 3 timpi:
1. Timpul bucal:
▪ Voluntar
▪ Alimente gata pentru îngițire
▪ Împinse voluntar spre faringe
▪ Deglutiția din acest moment: act automat
o În întregime
 o Aproape
o Nu mai poate fi oprit
2. Timpul faringian:
▪ Bolul stimulează ariile receptoare din jurul intrării în faringe
▪ Impulsuri spre trunchiul cerebral
▪ Contracții faringiene automate
➢ Prevenirea pătrunderii alimentelor în trahee
➢ Alimentele se deplasează liber spre esofag
▪ 1-2 secunde
▪ Etapele succesive ale deglutiției controlate de centrii deglutiției
▪ Inhibă centrii respiratori bulbari
▪ Oprește respirația în orice punct al
ciclului respirator
3. Timpul esofagian:
▪ Esofagul:
• Transportă alimente din faringe în stomac
• Mișcări organizate specific
• 2 tipuri de mișcări peristaltice:
➢ Peristaltism primar
▪ Declanșat de deglutiție
▪ Începe când alimentele trec din faringe în esofag
▪ Coordonat vagal
➢ Peristaltism secundar
▪ Prezența alimentelor în esofag
▪ Continuă până alimentele sunt propulsate în stomac
▪ Coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului
➢ Pe măsură ce unda peristaltică se deplasează spre stomac:
• Undă de relaxare:
▪ Neuroni mienterici inhibitori
▪ Precedă contracția
o Ajunge la esofagul inferior: se relaxează
▪ Tot stomacul
▪ Într-o masură mai mică duodenul
o Pregătește cavitățile pentru primirea
alimentelor
• La capătul terminal: sfincterul cardia
▪ 2-5cm deasupra joncțiunii cu stomacul
▪ Musculatura circulară îngroșată
▪ Contracție tonică
▪ Destins prin relaxare receptivă
▪ Contracția previne refluxul gastro-esofagian

Digestia gastrică:
• Stomac
• Activități
o motorii
o Secretorii
• Bol alimentar -> chim gastric
Motilitatea gastrică:
1. Stocarea alimentelor (urmare a relaxării receptive)
2. Amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice
3. Exacuarea conținutului gastric în duoden
Peristaltismul: contracțiile:

• Granița dintre fundul si corpul gastric

• Caudal
• Propulsia către pilor
• Forța contracțiilor datorată:
o Acetilcolină
o Gastrină
Retropulsia:

• Du-te-vino chim
• Propulsia conținutului gastric către sfincterul piloric închis
• Rol: amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice
Activitatea secretorie a stomacului:

• Secrețiile gastrice:
o Continuă procesele digestive începute în cavitatea bucală
o Zilnic: 2L
o Lichid incolor
o pH: 1-2,5 la adulți
o Conține:
▪ Apă: 99%
▪ Reziduu uscat: 1%
o Subst. Organice (0,4%)
▪ Enzime
▪ Mucina
o Subst. Anorganice (0,6%)
▪ HCl specific acidului gastric
• Condiții bazale: 1-5mEq/oră
o HCl
▪ Liber
▪ Combinat cu proteine
• Digestia proteinelor
• pH optim pentru acțiunea pepsinei
• Activare pepsonogen
• Reducere Fe3+ la Fe2+ mai ușor absorbabil
o Celulele secretorii: glandele gastrice (mucoasa gastrică)
▪ 2 tipuri:
a. Oxintice
o Fundul și corpul stomacului
o Secretă
▪ HCl – factor intrinsec
• Glicoproteină necesară abs. ileale a B12
 ▪ Pepsinogen
▪ Mucus
▪ Stimulează HCl:
• Acetilcolina
• Secretina
• Gastrina
▪ Inhibă HCl: somatostatina
o Eliberată din neuroni ai SN enteric
b. Pilorice
o Regiunile antrală și pilorică
o Conțin:
▪ Celule G - eliberează gastrină
▪ Celule mucoase - secretă mucus

Secreția de pepsinogen:

• Pepsina:
o forma activă
o Enzimă proteolitică
o Activă în mediu acid: 1,8-3,5pH
o Inițiază procesul de digestie al proteinelor
o Scindează proteinele -> aminoacizi
• Activat de:
o HCl
o Pepsina anterior formată
Labfermentul:

• Numai la sugar
• Coagulează laptele
• Cazeinogen +labferment+Ca+ -> paracazeinat de Ca (insolubil)

Lipaza gastrică

• Enzimă lipolitică
• Activitate slabă
• Hidrolizează numai lichidele sub formă de emulsie
• -> acizi grași & glicerol

Gelatinaza: hidrolizează gelatina

Mucusul:

• Glicoproteină
• Secretată de celulele mucoase
• Protecția mucoasei gastrice:
• Mecanic
• Chimic
▪ Față de autodigestia
• HCl
• Pepsinei
La nivel gastric: absorbția:

• Foarte solubile în
▪ Lipide
▪ Etanol
▪ Apă
• Cantități extrem de mici:
▪ Na
▪ K
▪ Glucoză
▪ Aminoacizi

Digestia la nivelul intestinului subțire:

Activitatea motorie:
➢ Contracții de amestec
o Segmentare
o Fragmentează chimul de 8-12ori/minut
o Amestecare progresivă:
▪ Particule alimentare solide
▪ Secreții intestin subțire
➢ Contracții de propulsie
o Chim propulsat de undele peristaltice
o Orice parte a intestinului subțire
o Direcție anală
o 0,5-2cm/secundă
o Mai rapid proximal
o Mai lent terminal

Timp necesar chim să parcurgă sfincter pilor -> valva ileocecală: 3-5 ore

Secreția pancreatică:

Pancreasul:

• Celule endocrine
• Celule exocrine
• Organizate în acini
• 4 tipuri de enzime digestive:
▪ Peptidaze - proteine
▪ Lipaze - lipide
▪ Amilaze -glucide
▪ Nucleaze – acizi nucleici
• Celule ductale
• Zilnic: 1200-1500mL suc pancreatic
▪
Cantitate mare de HCO3-
• Neutralizează aciditatea gastrică
• Reglează pH-ul în intestinul superior

Compoziția secreției pancreatice:

1. Electroliți
➢ Na, K - aceeași c% ca în plasmă
➢ HCO3-
 • c% mai mare decăt în plasmă
• Secretat de celulele ductale
2. Enzime:
➢ 3 tipuri:
• Amilaze
o α amilaza pancreatică
• Forma activă
• Hidrolizează până la dizaharide:
o Glicogen
o Amidon
o Alte glucide
o Excepție: celuloza
• Proteaze secretate în forma inactivă:
o Tripsinogen
• Tripsina
o Enterokinază
o Tripsina anterior formată (autocataliză)
o Chimotripsinogen
• Chimotripsina
o Tripsină
• Lipaze – forma activă
o Lipaza
o Colesterol-lipaza
o Fosfolipaza
• Enzime care hidrolizează esteri insolubili în apă: necesită săruri biliare
• Inhibitorul tripsinei:
o Secretat de celulele ductale
o În același timp cu proenzimele
o Protejează pancreasul de autodigestie

Secreția biliară:

Bila
• necesară pentru:
o Digestia & absorbția lipidelor
o Excreția subst insolubile în apă:
o Colesterol
o Bilirubina
• Formată de:
o Hepatocite
o Celule ductale -
▪ mărginesc ductele biliare
▪ 250-1100mL/zi
• Secretată continuu
• Depozitată în vezica biliară - interdigestiv
• Eliberată în duoden
o perioada digestivă
o După ce chimul a declanșat secreția de colecistokinină
o Relaxare sfincter Oddi
o Contracție vezică biliară

Compoziția bilei:
 1. Acizi biliari
o Colesterol -> amoniacizi +Na ->săruri biliare
• Secretate activ în canaliculele biliare
• Nu sunt liposolubile
• Ramân în intestin până la ileon
▪ Se reabsorb activ
• 2 roluri importante:
1. Emulsionarea lipidelor din alimente
▪ Reduc tensiunea lor
▪ Permit fragmentarea lor
▪ Facilitează lipaza pancreatică
2. Absorbția din tractul intestinal :
▪ Acizi grași
▪ Monogliceride
▪ Colesterol
▪ Alte lipide
▪ Formează cu acestea micelii complexe:
chilomicroni
3. Motilitatea intestinală
4. Bacteriostatic
• În lipsa lor: se pierd în fecale 40% din lipidele ingerate
2. Pigmenții biliari:
o Metaboliți ai hemoglobinei
o În hepatocite sunt excretați biliar
o Oferă bilei culoarea galbenă
▪ Bilirubina
▪ Biliverdina
3. Lecitină
4. Colesterol
5. Electroliți

Circuitul enterohepatic:

• Recircularea celei mai mari părți a sărurilor biliare

• Din intestin în vena portă -> înapoi la ficat

Evacuarea bilei:

• Consecința contracției în paralel a:

o Musculaturii circulare veziculare
o Relaxare sfincter Oddi
▪ Prin mecanisme nervoase umorale
• Stimulare vagală
o Contracția musculaturii veziculare
o Relaxarea sfincteriană
• Secreția de colecistokinină
o Răspuns pentru pătrunderea în duoden a produșilor digestiei lipidelor
o Hormon eliberat de celulele mucoasei duodenale
• Stimularea simpatică: efecte antagonice

Activitatea secretorie a intestinului subțire:

Secrețiile conțin:

1. Mucus - protecție mucoasă intestinală împotriva HCl

 •Secretat de:
o Gladele Brunner – duoden
o Celule intestinale:
• Epiteliul intestinal
• Criptele Lieberkuhn
2. Enzime asociate cu microvilii cel. epiteliale intestinale
• Nu sunt secretate în lumenul intestinal
o Peptidaze
o Dizaharidaze
• Maltaza
• Izomaltaza
• Zaharaza
• Lactaza
o Lipaza
• Iși exercită rolurile în timpul absorbției intestinale

3. Apă & electroliți - secretați de celulele epitelile intestinale

Acțiunea enzimelor digestive:

• Enzimele din sucurile digestive descompun substanțe din alimente
▪ Produși absorbabili:
• Nutrimente
• Principii alimentare

Absorbția intestinală (intestinul subțire)

• Trecerea produșilor digestiei în:
▪ Sânge
▪ Limfă
• Favorizată la nivelul intestinului subțire datorită:
1. Suprafața mare de contact: mucoasa intestinului
2. Distanța de trebuie străbătută de molecule este mică: grosimea peretelui este minimă
3. Rețeaua vasculară de la nivelul vilozităților bogată
▪ Mecanism reflex
▪ Cantitatea de sânge poate crește în timpul perioadelor de digestie
4. Mișcările contractile ale vilozităților înlesnesc tranzitul substanțelor absorbite
a. Glucidele:
• Cele 3 glucide majore ale dietei sunt:
▪ Dizaharidele
• Sucroza
• Lactoza
▪ Polizaharidul
• Amidon
▪ Celuloza
• Polizaharid vegetal
• Prezent în cantități mari
• Nu poate fi digerat
o Nu există enxime specifice în tractul gastrointestinal
▪ 250-800g/zi
▪ 50-60% din dietă
 ▪ Produșii finali:
• Glucoza
• Galactoza
o Se absorb printr-un mecanism comun
o Sistem de transport Na-dependent
• Fructoza
o Difuziune facilitată
• Absorbite în enterocite
• Monozaharidele transportate
o prin membrana bazo-laterală
o Difuziune facilitată
• Difuzează din interstițiul intestinal -> capilarele vilozităților intestinale

b. Proteinele:
• Zilnic 0,5-0,7g/kg corp (adult)
• Pentru a putea fi absorbite, transformate în:
o Oligopeptide
o Aminoacizi
• Mecanisme de absorbție:
o Sisteme de transport activ Na-dependente:
▪ Tripeptide
▪ Dipeptide
▪ Aminoacizi
o Toată cantitatea de proteine din intestin este absorbită
o Orice proteină din scaun:
▪ Detritusuri celulare
▪ Bacteriile din colon

c. Lipidele:
• Zilnic variază între 25-160g
• Glucidele & proteinele - activ
• Lipidele se absorb în tractul gastrointestinal difuziune pasivă
• Pentru a fi absorbite:
o Hidrosolubile
o Prezența sărurilor biliare
• Înainte de a fi digerate: emulsionate
• Picături cu diametrul de sub un micron
• De către
o Sărurile biliare
o Lecitină
• Chilomicronii:
o Proteine din epiteliul celulelor intestinale+
▪ Trigliceride
▪ Fosfolipide
▪ Colesterol
o Trec în chiliferul central
• Vena portă -> ficat:
 o Aminoacizii
o Monogliceridele
• Circulația limfatică: lipide

d. Apa și electroliții:
• Apa:
o Pasiv
o Izoosmotic
▪ Gradient osmotic (absorbția electroliților & substanțelor nutritive)
• NaCl:
o Na: activ
o Cl: pasiv

e. Vitaminele și mineralele:
• Vitaminele liposolubile: A,D,K,E
o Alcătuirea miceliilor
o Se absorb împreună cu celelalte lipide în intestinul proximal
• Vitaminele hidrosolubile:
o Transport facilitat
o Transport activ Na-dependent
o Proximal – intestinul subțire
• Ca
o Transportor legat de membrana celulară
o Activat de vitamina D
• Fierul:
o Se absoarbe în jejun & ileon
o Fe2+ se absoarbe mai ușor decat Fe3+
o Vitamina C stimulează absorbția

Digestia, absorbția și secreția (intestinul gros)

Activitatea motorie:

• Roluri principale
o Absorbția apei & electroliților - jumătatea proximală
o Depozitarea materiilor fecale până la eliminarea lor - jumătatea distală
o Datorită rolurilor: mișcarile de la nivelul colonului: lente
• Mișcările de amestec:
o Haustrațiile: contracții combinate ale
▪ Musculaturii circulare
▪ Muculaturii longitudinale colice
o Determină proiecția în afară a zonelor nestimulate ale peretelui colic
o Saci – haustre
o Se deplasează lent în direcție anală în timpul
perioadei de contracție
o Conținutul colic împins progresiv spre colonul sigmoid
o 1500mL chim -> 80-120mL se pierd în fecale
• Mișcările propulive:
o Mișcări în masă
 o Rezultă prin:
▪ Contracții haustrale în direcție anală
▪ Mișcări în masă
o De câteva ori pe zi
o Cele mai numeroase: aproximativ 15 minute – prima oră de la micul-dejun
o Peristaltism modificat
Absorbția și secreția la nivelul colonului:

• Apa:
o Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3L/zi
• Cea mai mare parte a Na si Cl neabsorbite în intestinul subțire
• K secretat de colon – proces controlat de aldosteron

Defecația:
• Procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin
• Unele mișcări în masă propulsează materiile fecale în rect - dorința de defecație
• Ulterior: contracția musculaturii netede a:
▪ Colonului distal
▪ Rect
o Care propulsează fecalele în canalul anal
• Relaxarea sfincterelor anale:
• Intern
• Extern
o Fibre muculare striate
o Control voluntar