ABORDAREA PACIENTULUI

INTOXICAT
ŞI
TOXIDROA
TOXIDRO AMELE
MELE
 Obiective

 Recunoasterea toxindroamelor
 Particularitatile asistentei medicale a
pacientului intoxicat
 Evaluarea pacientului intoxicat
 ABC
 Căile aeriene,
aeriene, ventila
ventilaţţia, oxi
oxigena
genarea
rea
 Coloana vertebrală cervicală stabilă?
stabilă?
 Verifică semnele vitale
 Monitorizare cardiacă, ECG pe 12 canale
 Linie IV, verifică glicemia,
glicemia, recoltare de probe
pentru analize
 Consider
Consideră ă corectarea diselectrolitemiilor şi “coma
cocktail,” medicaţia antiarit
antiaritmic
micăă, anticonvulsivantă
anticonvulsivantă,,
sedativă
sedati vă după necesităţi
 Examenul fizic rapid
 Semnele vitale
 Tegumentul – umed?
umed?//uscat?
 Pupilele
Pupilele - dilatate?
dilatate? mici
mici??
 Inima şi plămânii
 Murmur intestinal
 Retenţie urinară?
urinară? Incontinen
Incontinenţăţă?
?
 Neurologic – treaz
treaz?? agitat? comatos?
 Toxidroame

 Toxidrom identificabil?
identificabil?
- Dacă da, tratează-
tratează-l!
 Anamneza
 Antecedente patologice,
patologice, medica
medicaţie
ţie
 Social – fumat,
fumat, alcool
alcool,, d
drroguri?
 Pasiuni (hobb
(hobby)
y)?
?
 Expuneri ocupaţionale?
 La ce droguri sau medicamente are acces
pacientul la domiciliu?
domiciliu?
 Verifică buzunarele, genţile, brăţări cu informaţii
medicale în caz de urgenţă, membrii familiei
 Reevaluează pacientul
 Repetă examenul fizic
 Laborator – hemogramă,
hemogramă, electrol
electroliţi
iţi,,
uree/creatinin
uree /creatininăă, gaze arteriale
arteriale,, toxine
specifice
specific e ex. aspirină
aspirină,
carboxiihemoglobin
carbox hemoglobină ă
 Decontaminarea
gastrointestinală
astrointestinală
 Golirea stomacului:
stomacului: ipecac, spălătură
gastrică
gastric ă
 Preven
Prevenirea
irea absor
absorbţbţiiei
ei:: cărbune activat
activat,,
catharsis (sorbitol
(sorbitol),
), iriga
irigare
re intestinală totală
 Stimularea elimin
eliminării
ării:: multiple doze de
cărbune activat,
activat, alcalinizare
alcalinizare,, dial
dializă
iză
 Decontaminarea
Gastrointestinală
Principii
 A nu se face mai mult rău !
 Nici o strategie nu poate trata toate situaţiile
– mai trebuie să gândim
– şi să găsim varianta cea mai bună
 Literatura nu defineşte totul
totul,, dar este destul
de bună pentru majoritatea situaţiilor
 Metode de Decontaminare GI
 Se scoate din stomac

 Se leagă de substanţele din tractul GI

 Se elimină substanţele prin tractul GI cât de

repede se poate
Methode de Decontaminare GI

 Cărbune activ (sau alte substanţe de fixare)

 Ipecac (sau alte metode care induc
vărsături)
 Lavaj gastric
 Catartice (sulfat de magneziu, citrat de
magneziu, sorbitol)
 Irigaţia intestinală : polietilen-
polietilen-glicol cu
greutate moleculară mare
 Vărsătura & Lavajul Gastric
 Poate scădea cantitatea de substanţă din
stomac şi deci absorbţia sistemică
 Depind de modelul utilizat
– variază între 6-
6-89 %
– medie, între 25-
25-30 %
– nu sunt diferenţe aparente între cele două
proceduri
 Inductia vărsăturilor
 Aproape exclusiv cu sirop de ipecac
 Derivate de plante
 Ingrediente active: emetină & cefalină
– efect central şi local
 90% vărsături cu 1 doză
 Timpul mediu până la vărsături: 20
minute
 Durata de acţiune: până la 90 minute
 Ipecac

 Dozare
 Adulti & copii > 5 ani  30 ml
 1-5 ani  15ml
 6-12 luni  10ml
 Contraindicatii
 Stare de conştienţă alterată
 Stare de conştienţă alterată sau convulsii în
60--90 minute
60
– majoritatea “actorilor slabi”
 Caustice
 Hidrocarburi toxice nesistemice
 Graviditate tardivă
 Complicatiile Vărsăturilor
 Aspiratia
 nu se foloseşte dacă pacientul nu îşi poate
menţine singur calea aeriană !!
 Sângerări
 sindrom Mallary-
Mallary-Weiss
 hemoragie intracerebrală
 Pneumomediastin / Pneumotorace

 Poate întârzia administrarea de cărbune activ /

antidoturi
 Vărsătura
 Rol în mediul casnic - la copii, la timp scurt
după ingestie
 Oricum, cărbunele poate fi folosit în schimb
 Se foloseşte dacă:
– substanţa nu se absoarbe cu cărbune (fier, litiu)
– tablete retard la scurt timp după ingestie
(blocante de canal de calciu, teofilină)
 Alte Metode
 Degetul în fundul gâtului
– nerecomandată, în general

 Detergent de spălat vase - 1 linguriţă într-

într-un
pahar cu apă
– nu se foloseşte detergentul pentru rufe !
 Lavajul Gastric
 Cu sonde gastrice de diametru mare, cu
găuri suplimentare la capăt
 Adulţi / adolescenţi 36-40 French
36-
 Copii 22-28 French
22-
 Lavajul Gastric
• Se poziţionează pacientul în poziţie de decubit lateral,
cu capul mai jos (10°-15°)
• Înainte de pasajul sondei, se estimează lungimea
sondei: distanţa de la nas la epigastru
• Se aspiră conţinutul gastric
• Se spală cu apă caldă , 300-500 ml odată, până la
aspect clar, volum total > 1-2 L
• Se introduce cărbune pe tub, înainte de scoatere
 Complicatii Potentiale ale
Lavajului Gastric
• În general metodă sigură, complicaţii neobişnuite:
– Discomfort
– Sângerare esogafiană / perforaţie
– Aspiraţie traheală
– Perforaţie sinus piriform / gastrică
– Hemoragie GI
– Introducere în trahee
 Este Evacuarea Gastrică
Necesară ?

 Înainte de 1985
 Mulţi pacienţi au avut administrat ipecac sau
s-a efectuat spălătură gastrică
 Concluzii
• Se pot obţine rezultate clinice satisfăcătoare la
pacienţii cu supradoză prin evacuare gastrică de
rutină.
• Lavajul gastric
• nu are valoare dacă ingestia este > 1 oră
• valoare posibilă la ingestie de mai puţin de o oră
• CA şi tratamentul de întreţinere sunt suficiente

• Kulig K, Bar-Or D, Cantril SV, et al: Management of acutely poisoned

patients without gastric emptying. Ann Emerg Med 14:562-567, 1985
 Evacuare Gastrică
Date Generale
• Sunt posibile beneficii clinice prin
evacuarea gastrică ?
• În supradoze severe
• dacă se face în prima oră după ingestie

• Există un număr insuficient de pacienţi

gravi, care sunt cei mai în măsură să
beneficieze de evacuare gastrică
• Diferenţe teoretice potenţiale
 Cărbunele

 Istoric : folosit de 200 de ani

 În 1930 farmacistul francez Touery a luat 15
g de cărbune activ cu o doză letală de
stricnină,, faţă de colegii săi
stricnină săi,, nu a avut
fenomene toxice
 Cărbunele activ
 Prin arderea lemnului şi a nucilor de cocos
 “Se activează” pentru a creşte numărul porilor şi a
suprafeţei

 Mecanism: legare necovalentă, absorbţie via ion-

ion-
ion, dipol, forţe Van der Waal

 Nu leagă eficient hidrocarburi sau metale (fier,

litiu), molecule mici încărcate
 Cărbunele activ
 Doza : 1 g / kg corp
 Raport optim : 10 : 1
 Leagă diferite substanţe :
– in vitro acetaminofen - 3:1
 Pentru 40 tabl. de 300 mg teofilin = 12 g
 Pentru 40 tabl. de 0.25 mg digoxin = 10 mg
 Doze Multiple De
Cărbune Activ

 Absorbţia medicamentelor cu recirculaţie

entero--hepatică şi entero-
entero entero-enterală – fenitoin,
fenobarbital, carbamazepină, teofilină
 Scade absorbţia drogurilor – aspirină
 Se poate face dacă există o ingestie masivă
de droguri sau medicamente retard, aspirină,
teofilină
 Are puţină eficacitate în cele mai multe
ingestii
 Complicatii

 Pneumonită de aspiraţie
– Stare de conştienţă alterată
– pacient intubat
– copii
 Tipuri de catartice
• Sorbitol
• 5 – 1g/kg
• cel mai utilizat catarctic în SUA
• Citratul de magneziu (10%)
• 4 ml/kg
• maximum 300 ml
• Sulfatul de magneziu
• 250 mg /kg
• maximum 30g
 Catartice
 Cresc peristaltica tractului GI
 Sorbitol – cel mai rapid, dar produce crampe
abdominale şi diaree

 Nu s-
s-a observat scăderea semnificativă a
absorbţiei drogului când s-
s-a utilizat
concomitent cărbune activat
 Catartice – Efecte Adverse

• Asociate cu doze repetate

• Depleţie de volum, hipernatremie
– în special la copii
• Hipermagneziemia - cu preparate care conţin
magneziu
 Catartice
• A nu se folosi la copii 2º fluid / probleme
electrolitice
• A nu se folosi preparate de magneziu la
pacienţii cu insuficienţă renală
• A nu se folosi dacă pacientul are deja diaree
• A se folosi o singură dată sau deloc
 Irigatia intestinală
 Polietilen glicol – soluţie electrolitică
 Neabsorbabilă, izoosmotică, fără modificare
electrolitică sau fluidiană - chiar în cantitate
mare
 Doza: 300-
300-500 cc/oră la copii, 1 1--2 L/oră la
adulti, până la aspect clar
 Contraindicatiii: obstructie intestinală sau
ileus
 Irigatia intestinală
 Preparat intestinal bun
 Modelele animale sau pe voluntari umani au
demonstrat scăderea absorbţiei drogului

 Eficacitate neclară dacă se foloseşte cu

cărbune vs. cărbune singur
 Irigatia intestinală
Indicatii
• Ingestii care pun în pericol viaţa
• Fier
• Litiu
• Preparate retard periculoase
• Blocante de calciu
• Corpi străini
• Pachete înghiţite
Irigatia intestinală
 Sumar
• Cărbunele activat este simplu, sigur la toţi pacienţii
(excepţie dacă există contraindicaţii)
• Lavajul gastric - doar în intoxicaţii grave sau sub o
oră de la ingestie
• Inducerea vărsăturilor - rol limitat - excepţie în
prespital
• Catartice - o singură doză sau deloc
 Sumar

 Irigaţia intestinală se face dacă nu este suficient

cărbunele activ singur
 Cel mai important ... Folosiţi conceptele acestui
curs pentru a trata fiecare pacient individual...
 Toxidroa
Toxidroame

 Sindromul Toxic:
– Ansamblu de semne şi simptome determinate
de toxine particulare.
particulare.
 Toxidroa
Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotic
Sedative pnoticee
 Sevrajul
 Toxidroa
Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotic
Sedative pnoticee
 Sevrajul
 Simpatomimetice
Simpatomimetice

 Luptă sau fugi

 Activarea  şi  receptor
receptorilor
ilor
 Unde se află aceşti receptori?
receptori?
Sistemul Nervos Autonom
 Simpatomimetice
Simpatomimetice
 Midria
driazăză
 Diafforeză
Dia oreză
 Tahiicardi
Tah cardiee
 Hipertens
pertensiuiun
ne
 Murmur intestinal normal sau
accentuat
 Agita
Agitaţie
ţie
 Hipertermi
pertermie e
 Simpatomimetice
Simpatomimetice
 Cocaina
Cocaina
 Amffetaminele
Am etaminele
 Efedrina
edrina
 Albuterolul
Albuterolul
 Tratament
 Răcire
 Benzodiazepine
 Cum tratăm HTA?
HTA?

–Nu se administreaza -blocante

acest lucru putand determina predominanta
efectului  (ex. vasoconstrictie)
 Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotice
Sedative
 Sevrajul
Sistemul Parasi
Parasimpatic
 Anticolinergic

 Tahicardi
Tahicardiee şi hipertensi
pertensiu
une
 Hipertermi
pertermie e
 Midria
driază
ză
 Murmur intestinal diminuat
 Retenţie urinară
 Halucinaţii
Halucina ţii
Anticolinergice
Anticolinergic e
 Trata
Tratament
 Benzodiazepine pentru seda
sedare
re
 Fiz
Fizostigmin
ostigmină
ă pentru revenirea stării de
conştienţă
 Protecţie anticonvulsivantă
 Cateter Foley
 Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotice
Sedative
 Sevrajul
Sistemul Parasi
Parasimpatic
 Colinergic
 Salivaţie
Salivaţie
 Bradicardie
 Lacrima
Lacrimaţie
ţie
 Bronhoree
 Emisie de
 Bronhospasm
urină
 Diare
Diareee
 Vărsături
Colinergic
 Trata
Tratament
 Suport vital,
vital, monitorizarea secreţiilor
secreţiilor
 Atropin
Atropină
ă
 Pralidoxima
– Compuşi organofosforici
– Agenţi neurotoxici
 Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotice
Sedative
 Sevrajul
 Opioid

 Mioză
Mioză
 Depresie respirator
respiratorie
ie
 Bradiicardi
Brad cardiee
 Hipotensi
potensiuune
 Letargie
Letarg ie
Opioide
Opioid e
 Trata
Tratament
 Suport vital
 Naloxon
– Antagonist competitiv
competitiv pe receptor
receptoriiii opioidelor
opioidelor
– Se administrează doze mici pentru a preveni
sevrajul
– Scopul este acela de a îmbunătăţi respiraţia
 Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotice
Sedative
 Sevrajul
 Sedative--hipnotice
Sedative

 Com
Comă
ă cu semne vitale normal
normale
e
Sedative--hipnotice
Sedative
 Trata
Tratament
 Suport vital
 Toxidroame
 Simpatomimetic
 Anticolinergic
 Colinergic
 Opioide
Opioide
 Sedative--hipnotice
Sedative
 Sevrajul
 Sevrajul
 Sevrajul la opioide
– Greţuri, vărsături, diaree
– Diaf
Diaforeză
oreză,, piloerec
piloerecţţie
 Sevrajul la sedative
sedative--hipnotic
pnoticee
– Greţuri, vărsături, diaree
– Instabilitate autonomă
autonomă,, convulsii
– Halucinaţ
Halucinaţii, delir
delir, tremor
 Cocaina
Cocaina
 Împiedică recaptarea NE
 Complicaţii ale consumului de cocaină:
cocaină:
– IMA
– Ischemi
Ischemiee mezenterică
– AVC
– Hemoragie subarahnoidiană
Întrebări?
Întrebări ?
Intoxicatia cu monoxid de
carbon
 CO--surse
CO
 Arderea incompleta a combustibililor
– foc
– vehicule cu motor
 -camioane
 barci cu motor
– motoare cu gaz propan
 Alte surse
 Furnale  Clorura de metil
 Sobe cu gaz
 Sobe cu kerosen
 Fiziopatologie
 Scaderea ofertei de
O2
– deplaseaza curba de
disociere a Hb-
Hb-O2
 2,3 DPG
– leaga mioglobina

 Scaderea utilizarii
de O2
– leaga citocrom
oxidaza
CO - AFECTARE NEURONALA
 Se leaga de alte hemoproteine
– leaga citocrom oxidaza
– deplaseaza NO din trombocite
 Peroxidarea lipidelor la nivel SNC
– marginatie leucocitara
dehidrogenazaxantin oxidaza
– xantin dehidrogenaza
NEUROPATOLOGIE
 Leziuni ale
substantei albe
cerebrale
– globus pallidus
– cerebel
– hipocamp
 Vizibile la ex.CT sau
RMN
INTOXICATIA CU CO -CLINICA
 Asimptomatic
 Expunere acuta
 simptomatologie medie
 simptomatologie moderata
 simptomatologie severa
– disfunctie de organ
 Sechele neurologice tardive
 Sechele neuropsihiatrice severe
Severitate Simptome Semne

Ameteli
Usoara Cefalee Varsaturi
Greturi
Durere sternala Ataxie Tahicardie
Tulb.de conc. Def.cognitiv Tahipnee
Moderata Dispnee Mionecrosis
Slabiciune
Durere toracica EAB Ischemie
Severa Dezorientare Coma miocardica
Disritmii Convulsii
ECG  Sincopa
Hipotension
 Diagnosticul Intoxicatiei cu CO
 Anamneza +examen clinic
– sugestiv
 CO
CO--oximetr
oximetrie
ie
– Determinarea nivelului CO-
CO-Hb
 Inutile:
– pulsoximetria
– EAB
 Nivel CO-
CO-Hb
Nivel COHb Simptome
(%)
 Slaba corelare cu
1-2 Normal simptomatologia
5-10 Fumatori  Nu se coreleaza cu
10-20 Simptomat.“flu-like”
gradul afectarii
30-40 Oboseala
Cefalee severa
neurologice tardive
40-50 Confuzie
Pierderea constienetei
60-70 Coma Colaps c-v
Convulsiii Moarte

>70 Rapid fatal

Sechele neurologice tardive

Semne si simptome neuro/n-psihiatrice

Dementa Ataxie
Amnezie Coreea
Apatie Cecitate corticala
Hipokinezie Inconstienta
Confabulatie Paralizie
Afectare memoriei Parkinsonism
Tremor
 Factori de risc
 Semne neurologice severe
– Sincopa
 Semne cardiovasculare
– Tulburari de ritm, EPA
 Virsta> 50
 Tratament
 Indepartare de sursa
 Oxigen100%
 Oxigen hiperbar (OHB)
Indicatiile terapiei cu oxigen HB
la sub 6 h de la expunere

• Leziuni de organ • Nivel de COHb

–SNC – > 25%
• Sincopa – > 15% (sarcina))
• Coma
• Convulsii
• Simptome persistente
–Cardiac – Cefalee
• Ischemia – Confuzie
• Tulb. de ritm – Examen neuropsihiatric
modificat
 Pesticide
 Agenţi
Agenţi utilizaţi pentru lichidarea,
lichidarea, preven
prevenirea
irea,,
indepartarea sau reducerea efectelor
datorate oricarui element nociv (“pest”)
 > 3,000 formule
formule, > 25,000 denumiri
comerciale
- insecticide
- rodenticide
- erbicide
- fungicide
- fumigan
fumiganţiţi ...
 Pesticidul
Pesticid ul Ideal

 Agent care acţionează specific împotriva

unei specii fără a afecta omul sau orice altă
fiinţă vie.
vie.
 Insecticide
 Nicotina
Nicotina
 Organofosforice
Organo fosforice
 Organocloruraţi
Organoc loruraţi
 Carbamaţi
Carbama ţi
 Piretroide
 DEET - N,N
N,N--diet
dietiiltoluamide
 Organofosforicele
Organofosforicele
 Prima dată sintetizate la începutul sec.XIX

 Cresterea interesului asupra lor ca

insecticide şi gaz cu acţiune nervoasă

 Tabun (GA), parathion, paraxon

 Sarin (GB), şi Soman (GD)
 Mecanism de Toxcitate
Toxcitate
 Se leagă de acet
acetiilcolinestera
lcolinesterază
ză ducând la
acumulare de acetilcolină
- fibre postganglion
postganglionare
are paras
parasiimpati
mpatice
ce
- puţine fibre postganglion
postganglionare
are simpati
mpaticece
- preganglion
preganglionarar paras
parasiimpatic şi simpatic
- fibr
fibre motorii
motorii spre muşchii sch
chelet
eletici
ici
- anumite fibre din SNC
Descompunerea Colinesteraz
Colinesterazei
şi a Acet
Acetiilcoline
lcolineii

Acumulare de
acetilcolina
 Simptom
mptome
e
 Receptorii muscarinic
muscarinicii:
Fibre parasimpatice postganglionare:
postganglionare:
S – saliva
salivaţie
ţie,, hipersecretie si spasm bronsic
L - lăcrimare
crimare
U – emisie de urin urină
ă
D – defecaţie
defecaţie
G – cramp
crampe e gastrointestinale
E - eme
emezăză
+ alte efecte
efecte:: mioză
mioză,, brad
bradiicardi
cardiee, bronhore
bronhoree, bronhoconstricţie
bronhoconstricţie
+ si
simpatic
mpatice
e: diaf
diaforeză
oreză
 Simptome
 Receptori nicotinic
nicotinicii
- ganglion autonom
- midria
driază
ză,, tah
tahiicardi
cardiee, h
hiipertensi
pertensiune
une

- placa neuromuscular
neuromusculară ă, muşchi sch
chelet
eletici
ici
- fasciculaţii
fasciculaţii
- slăbiciune musc
musculară
ulară

 SNC:
NC: confu
confuzzie, agita
agitaţţie, comă
comă, convulsii
 Farmacologie
 Absorbite
Absorbite bine pe toate căile
 Unii componenţi necesită biotransformare
- parathion în paraoxon
 Debutul efectului toxic este de obicei rapid,
rapid,
de la câteva minute la ore
 Puţine sunt puternic liposolubile
- chlorfenthion,
chlorfenthion, fenthion
- toxcitate
toxcitate întârziată şi prelungită
 Metabolism primar hepatic
 Diagnostic
Diagno stic
 Anamneză

 Examinare
Examinare - SLUDGE
 - fascicula
fasciculaţii
ţii,, slăbiciune
musculară
musc ulară
 - miros
 Laborator – de obicei nu este de ajutor
 Managementul
Managementul Ini
Iniţţial
 Echipament de protecţie corespunzător
 AB
ABC C
 Decontaminare extern
externăă
- îmbrăcăminte
îmbrăcăminte,, încălţăminte
- tegument
 Decontaminare gastrointestinală
- Spălătură gastrică (t(timp
imp,, vărsături
vărsături,, lilich
chid)
id)

- Cărbune activat
 Convulsii - benzodiazepine
 Antidoturi
Antidoturi
 Atropin
Atropina
a *****
- inhibitor competitiv de acet
acetiilcolin
lcolină
ă
la nivelul receptor
receptorilor
ilor muscarinici şi
SNC

- do
doză
ză::
se începe cu 1 mg la adul adulţiţi
( 0.1 mg/kg la copii ),
titrat până la ‘’uscarea
‘’uscarea’’’’ secreţiilor
poate fi necesară administrarea unor
doze mari
(>1,000 mg / 24 ore)
ore)
Pralidoxima
Pralidoxima, Obidoxima şi alte
Oxime
 Pralidoxima
Pralidoxima
 2-PAM, Protopam
 Regener
Regenerează
ează aceti
acetilcolinestera
lcolinesteraza
za
- revers
reversează
ează efectele blocajului
receptorilor muscarinici
muscarinici şi nicotinic
nicotinicii
- unele efecte asupra SNC
 Sinergic cu atropin
atropinaa
 1-2 g în 30 de minute, apoi la 6-12 ore
(20-- 40 mg/kg)
(20
 Perfuzie continuă 500 mg/oră
mg/oră
 Pralidoxima
Pralidoxima
 Mai eficace dacă se administrează precoce

 Se continuă administrarea cel puţin 24-

24-48 ore

 Administrare rapid
rapidăă (bolus)
- simptome colinergic
colinergicee
- stop respirator şi cardiac
 Sindromul intermediar
 1- 4 zile după dispariţia simptomelor colinergice
 Slăbiciunea extremităţilor proximale
 Slabiciune in teritoriul nervilor
nervilor cranieni
 Depresie respirator
respiratorie
ie
 EMG: disdisfuncţie de placă neuromuscular
neuromuscularăă
 Recuperare
Rec uperare în 1-3 ssăptămâni
ăptămâni
 Carbamaţii
Carbamaţii

 Inhibitori reversib
reversibiili de aceti
acetilcolinestera
lcolinesterază
ză
(hidroliză spontană
spontană)
 Nu necesita administrare de oxime
 Trata
Tratament
 Acelaşi tratament de stabilizare ca şi la
organofosforice
 Atropin
Atropinaa - ca şi la organofosforice

 Pralidoxima
Pralidoxima (2-
(2-PAM) se utilizează în intoxicaţii
mixtte (OP şi carbamaţi
mix carbamaţi)) sau în intoxicaţii
colinergice
colinergic e cu agent necunoscut
 Organocloruraţi
Organoc loruraţi
 Insecticide, fumiganţi
fumiganţi,, solvenţi
solvenţi,, erbicide
 DDT (dic
(diclorodi
lorodiffeni
eniltricloretan) red
redeesco
scopper
eritit
ca insecticid în 1939
- stârpire
stârpirea
a ţânţarilor
- malarie
malarie, febra dengue, filarioză
filarioză
 1962 Silent Spring by Rachel Carson
- impact ambiental
 DDT nu se mai utilizeaza in U.S. U.S. din 1972
 Clase
Clas e de Organocloruraţi
Organocloruraţi
 DDT agenţi
agenţi înrudiţi

 Hexaclorc
Hexaclorciiclohexan : Lindan

 Ciclodiene : ** Clordan
lordan,, Heptaclor
eptaclor,,
Endrin,
ndrin, Aldrin,
ldrin, Dieldrin

 Toxa
Toxaffene
 Nivel de Toxicitate
Toxicitate

 Înalt endrin,
endrin, dieldrin, aldrin,
endosulfan
 Moderat clordecon, heptaclor,
toxaffen, DDT,
toxa
hexaclorobenzen(lindan)
 Scăzut metoxi
metoxiclor, pertan,
keltan, clorobezilat,
mirex
 Mecanism de Toxicitate
Toxicitate
 Stimulează canalele de Na şi inhibă
inhibă canalele de K
la nivel axonal
axonal
(creşte excitatibilitatea
excitatibilitatea))
 inhib
inhibăă GABA receptorii
receptorii - ciclodiene
clodienele
le,,
hexaclorciiclohexan, toxa
hexaclorc toxaffen

 exitant neural direct - lindan

 inhib
inhibiţia
iţia Na
Na--K ATPa
ATPazei
zei şi calmodulinei
calmodulinei -
DDT (scade
(scade repolarizarea
repolarizarea))
 Toxicitate
Toxicitate
Neurologic:
tremor, mioclonii
mioclonii,, agitaţie
agitaţie,, convulsii

convulsiile nu sunt întotdeauna precedate de

prodroame cu excepţia
excepţia DDT
 Trata
Tratament

 ABC
 Convulsii:: benzodiazepine, barbiturice
Convulsii barbiturice
 Decontaminare extern
externă
ă
 Cărbune activat

 Colest
Colestiiramin
raminăă: clordecon (Kepone),
clodane