INTOXICATII ACUTE

UMF CAROL DAVILA

MEDICINĂ DE URGENTĂ
DR. NICA S.
DR. COFARU F
CUVINTE CHEIE

 TOXIC
 ANTIDOT
 DOZA (TERAPEUTICĂ, MAXIM ADMISĂ, TOXICĂ, LETALĂ) /
unică, multiplă, de încărcare, de întreținere
 SIGURANTA SALVATORULUI
 ABCDE
DEFINIȚIE

Intoxicaţie acută = pătrunderea în organism –accidental sau voluntar - a

unor substanţe toxice

Tulburări funcţionale şi lezarea diferitelor ţesuturi şi organe în final

o stare de boală, cu evoluţie variabilă (în funcţie de doză şi de toxicitatea
substanţei).
 Cele mai frecvente intoxicații: medicamente, droguri recreaționale și
produse de curățenie
 Medicamente - dozare inadecvată și interacțiuni medicamentoase
 Intoxicațiile acute accidentale - mai frecvente la copii
 Intoxicațiile voluntare - în scop suicidar
 Otrăvirea în scop criminal - mai rar întâlnită
 Accidente industriale
 Acte de terorism
 TOXAPEL

Nr de urgenta 24/24 pentru intreg teritoriul tarii destinat

informarii populatiei despre primul ajutor in cazul unui
copil intoxicat – Spitalul Grigore Alexandrescu

021 210 62 82
021 210 61 83
 CLASIFICAREA TOXICELOR ÎN FUNCȚIE DE EFECT
 TOXICE FUNCȚIONLAE = inhibiția temporară a unei funcții normale a organismului,
poate chiar a unei funcții vitale
Ex. psihotrope
• Simptomele şi severitatea depind de concentraţia toxicului la nivelul org.ţintă
• Bună corelaţie efect / concentraţie plasmatică.
• Evoluţie favorabilă în absenţa complicaţiilor.

 TOXICE LEZIONALE = leziuni de organ sau de celule țintă independente de toxicul inițial
Ex. paracetamol, paraquat, metale grele, colchicina
• Simptomele fără raport cu concentraţia plasmatică.
• Interpretarea tulburărilor în funcţie de intervalul de la ingestie.
• Risc de sechele.
  
Severitate
  C _sang Toxice

funcțion
 ale

 t


Severitate

 C sang
Toxice
lezionale


CULEGE DATE

 natura toxicului (medicamente, substanţe chimice, toxice vegetale);

 calea de pătrundere în organism (digestivă, respiratorie, cutanată,
parenterală);
 cantitatea: se calculează numărul de tablete lipsă din ambalajul original
EVALUAREA PACIENTULUI
EVALUAREA INIȚIALĂ

 SIGURANȚA SALVATORULUI !!!

 AVPU (status mental alterat)
 A – obstricție CAS, lez la nivelul cavității orale, halenă
 B – evită vent gură la gură (cianuri, organofosforice, substanțe
corozive, hidrogen sulfurat); risc aspiratie; FR
 C - corectare aritmii, diselectrolitemii, dez acido-bazice
 D – GCS, pupile
 E- !!! Nu uita Temperatura – hipo-, hipertermia întâlnită în intoxicații
FRECVENȚA RESPIRATORIE
Bradipnee Polipnee

Barbiturice Salicilați
Opiacee Etilenglicol
Metanol
Simpatomimetice
FRECVENȚA CARDIACĂ

Bradicardie Tahicardie

Antiaritmice Simpatomimetice
Beta-blocante Amfetamine
Anticalcice Anticolinergice
Clonidină Triciclice
Digitalice Cocaină
Carbamați
PUPILE

Mioză Midriază

Opiacee Antihistaminice
Anticolinesterazic Triciclice
(organofosforice, carbamați) Simpatomimetice
TEMPERATURĂ

Hipotermie Hipertermie
Fenotiazine Amfetamină
Benzodiazepine Cocaină
Anticolinergice
Serotoninergice
OBIECTIV – ELIMINAREA TOXICULUI DIN ORGANISM
 1.Indepărtarea toxicului de la poarta de intrare

 2. Indepărtarea toxicului ingerat

 3. Reducerea concentraţiei toxicului din circulaţie

 4. Neutralizarea toxicelor prin antidoturi

 5. Susținerea funcțiilor vitale

 ÎNDEPĂRTAREA TOXICULUI DE LA POARTA DE
INTRARE

1) toxicele de contact tegumentar

 îndepărtate hainele
 spălarea abundentă cu apă, minim 10 minute
 Dacă toxicul a patruns prin scalp (organofosforate folosite în tratamentul
pediculozei), este obligatorie tunderea şi spălarea abundentă cu apă şi săpun.
2) mucoasa conjunctivală
 spălături oculare cu ser fiziologic timp de 15-20 de minute (in afara spitalului –
apa).
 ÎNDEPĂRTAREA TOXICULUI DE LA POARTA DE
INTRARE
3) respiratorie
 scoaterea rapidă din mediul toxic
 eliberarea căilor respiratorii superioare prin aspiraţie
 administrarea de O2 şi la nevoie intubaţie orotraheală cu ventilaţie asistată
4) digestivă
 beneficiază în puţine intoxicaţii de neutralizarea toxicului la poarta de intrare
 soluţii care datorită pH-ului propriu, denaturează sau blochează toxicul pentru a
nu se mai absorbi. Eficienţa este doar în prima oră de la ingestie
 ÎNDEPĂRTAREA TOXICULUI DE LA POARTA DE INTRARE

5) În cazul toxicelor injectate sau pătrunse prin înţepături şi muşcături, se

aplică un garou deasupra locului de pătrundere, fără a suprima circulaţia
arterială (trebuie menţinut pulsul subiacent perceptibil) şi se aplică local
pungă cu gheaţă.
ÎNDEPĂRTAREA TOXICULUI INGERAT

 1) Provocare de vărsături
 2) Lavaj gastric
 3) Administrarea de purgativ
 PROVOCAREA VĂRSĂTURILOR

- conştient
- eficacitate în primele 1-2 ore după ingestie
Contraindicaţii:
 coma şi convulsii (risc de aspiraţie)
 intoxicaţia cu hidrocarburi slab absorbabile (risc de aspiraţie şi pneumonie
chimică);
 intoxicaţia cu detergenţi (spumează cu apa şi pot fi inhalaţi);
 ingestia de substanţe corozive (risc de perforaţie esofagiană sau gastrică).
 LAVAJUL GASTRIC
 bolnavul va fi plasat în decubit lateral stâng în uşor
Trendelemburg astfel încât pilorul să fie uşor
ascensionat;
 sondă Faucher pe cale orală sau nazală până în stomac
(distanţa echivalentă cu lungimea dintre arcada dentară
şi ombilic) şi se face un control de siguranţă a poziţiei
sondei (prin aspiraţie cu seringa);
 se repetă spălătura până când lichidul de spălătură
devine clar
 Cu cât mai rapid cu atât mai bine
 Numai sub IOT la pacienții comatoși
 CONTRAINDICAȚII LAVAJULUI GASTRIC

 subst. corozive(risc mare de perforaţie)

 hidrocarburi şi petrolifere(risc mare de aspiraţie).
 subst. spumante, detergenţi, săpun
 Pacienţi cu risc crescut de hemoragie sau perforaţie digestivă:diverse
boli sau intervenţii chirurgicale recente
 Pacient neintubat în toate situaţiile cu pierderea reflexelor de protecţie a
CAS
 Vârsta sub 6 luni
 COMPLICAȚIILE LAVAJULUI GASTRIC

 Pneumonie de aspiraţie
 Laringospasm
 Hipoxie şi hipercapnie
 Leziuni mecanice ale faringelui esofagului şi stomacului
 Dezechilibre hidro-electrolitice
 DOZĂ UNICĂ DE CĂRBUNE ACTIVAT

 La sfârşitul spălăturii gastrice pe sonda orogastrică

 În locul spălăturii gastrice per os sau pe sonda nazo-gastrică
Indicații
 Intoxicaţiile cu substanţe adsorbite de acest cărbune activat
 De preferință în prima oră de la ingestie
Contraindicații
 Subst. care nu sunt adsorbite de acest cărbune activat
 Tract g-intest ce nu este intact anatomic
 Când adm. cărb. poate creşte riscul sau severit. aspiraţiei (ing. de hidrocarburi)
 Nu se adm înainte, concom. sau după adm unui antidot oral.
SUBSTANȚE ADSORBITE DE CĂRBUNELE ACTIVAT

 ACID ACETILSALICILIC
 PARACETAMOL
 BARBITURICE
 ANTIDEPRESIVE TRICICLICE
 TEOFILINA
 FENITOIN
 GLUTETIMID
 SUBSTANȚE CARE NU SUNT ADSORBITE DE
CĂRBUNE
 ALCOOLI, GLICOOLI
 CAUSTICE, BAZE, ACIZI
 CIANURI
 Fe, Li, Hg, Pb
 ACID BORIC
 PURGATIVE SALINE
 DOZA DE CĂRBUNE

 Sub 1 an: 1g/kg

 1-12 ani:25-50 g(1g/kg max. 50 g)
 Adolescenţi şi adulţi:25-100 g
 COMPLICAȚIILE ADMINISTRĂRII DE CĂRBUNE

 Vărsături ( în special când se adm. în sol.de sorbitol)

 Aspiraţie
 Leziuni corneene (când vine în contact direct cu ochiul)
 ADMINISTRARE REPETATĂ DE CĂRBUNE

 CARBAMAZEPINA
 DAPSONA
 FENOBARBITAL
 CHININA
 TEOFILINA
 ADMINISTRARE PURGATIV

Înainte de extragerea sondei, se va administra un purgativ care împiedică

absorbţia intestinală a toxicului prin reducerea timpului de tranzit
 manitol 20% (pe sondă sau per os);

Contraindicaţii:
 intoxicaţia cu substanţe corozive;
 ileusul paralitic.
 INDICAȚII HEMODIALIZĂ

Salicilaţi: HD este rezervată cazurilor severe cu tulb metab marcate

Fenobarbital :HD se indică doar în cazuri de concentraţii crescute sau instabilitate
hemodinamică
Metanol :trat. cu antidot (etanol sau fomepizol) trebuie asociat cu HD
Etilenglicol :trat. cu antidot(etanol sau fomepizol) trebuie asociat la HD în caz de
concentr. toxice mari, acidoză sau I. renală.
Litiu :În caz de concentr. mari şi neurotoxicitate, trebuie repetate şedinţe de HD
Teofilina HD este necesară în caz de rău convulsiv, aritmii severe sau instabilitate
hemodinamică
 INHIBĂ
METAB

ANTIDOT

ACCELEREAZ
COMPETI Ă DETOX
ȚIE PE
RECEPTO
RI

CHELATOR AL
ACTIVATOR
TOXICULUI
ENZIMATIC
DIN PLASMĂ
TOXIC ANTIDOT

ANTICOLINERGICE Fizostigmina iv 1-2 mg în delir sever

ANTIDEPRESIVE TRICICLICE Bicarb. de Na 1-2 mEq/kg

BENZODIAZEPINE Flumazenil (Anexate )Se începe cu 0,2 mg

ETILENGLICOL Metilpirazol (Fomepizol Antizol) sau in lipsa Alcool etilic iv

ANTIGEL METANOL sol.10%,10ml/kg

FENOTIAZINE Benadril 1-2 mg/kg iv în 4 doze ptr. r. extrapiramidale

PARACETAMOL N-acetilcisteina150 mg/kg iv/po

Apoi 70 mg la 4 ore (Mucomyst-buvabil) 5ml=1g

IZONIAZIDA Vit. B6 25 mg/kg

ORGANO-FOSFORICE Atropina 0,05 mg/kg Toxogonin 5-8 mg/kg
DIGOXIN Fragmente Fab
FIER Desferal 15 mg/kg
ANILINĂ, NITRIȚI, NITRAȚI Albastru de metilen sol. sterila
1 mg/kg si/sau vit. C30 mg/kg
CARE ESTE CEA MAI FRECVENTĂ INTOXICATIE ?
 INTOXICAȚIA CU ETANOL

 Alcoolul ingerat este absorbit rapid prin mucoasa bucală, gastrică şi intestinală
 alcoolemia maximă după 20-30 min. de la ingestia pe stomacul gol şi după 1-2 ore
când stomacul este plin cu alimente.
 ATENȚIE!!!! Și la copii!!!
 FAZELE INTOXICAȚIEI

 Faza I - logoree, limbaj incoerent, tulburări de echilibru, mers ebrios

 faza a 2-a cu vărsături, tulb. de vedere
 faza a 3-a: comă alcoolică care este o comă „liniştită”, prezentând pupile normale sau
midriază, ROT abolite şi pot apare convulsii, determinate de hipoglicemia indusă de
alcool.
 BIOLOGIC

 Hipoglicemie
 Alcoolemie
 Doza medie letală la copil este de numai 3 g etanol pur/kg (adult 5-8 g/kg)
 TRATAMENT

 Antidot ???
 glucoză 10% accelerează metabolizarea şi previne hipoglicemia
 Vit. B1
 dezobstrucţia căilor resp. şi în cazuri f. grave
ventilaţie mecanică (ABCDE)
 INTOXICAȚIA CU MONOXID DE CARBON

 cea mai frecventă intoxicaţie cu gaze toxice

 Accidental, se produce prin arderea incompletă a cărbunilor sau a gazelor de
încălzit în sisteme de încălzit neetanşe. Mai rar apare în cazul incendiilor şi
exploziilor.
 toxicitatea CO se datorează în principal combinării acestuia cu Hb cu care
formează carboxi Hb (valoare normala = 3% - 5%), reacţia fiind ireversibilă.
 TABLOU CLINIC
 Simptomele apar în primele ore, datorită în special hipoxiei
 vâjâituri în urechi, stare ebrioasă, pierderea capacit.de raţionament,
agitaţie, coma
 pupilele pot fi miotice sau midriatice sau prezintă alternanţă de mioză şi
midriază
 tahicardie,hipoTA,tulb. respir
 caracteristic este culoarea roşie -zmeurie a tegumentelor
 Sangele are culoarea rosu aprins
 TRATAMENT

 Scoaterea rapidă din mediul toxic - SIGURANȚA SALVATORULUI!!!

 antidotul este O₂
 tratamentul edemului pulmonar acut
 tratamentul insuf. cardiocirculatorii
 tratamentul convulsiilor şi al edemului cerebral acut
INTOXICATIA DIGITALICA
 TABLOU CLINIC
DIGESTIVE
 Grețuri, vărsături
 diaree (implică riscul de agravare a toxicităţii cardiace prin hipopotasemie)
 Constipaţie
CARDIACE
datorate depresiei profunde a conducerii atrio-ventriculare şi hiperexcitabilităţii miocardice atriale
şi ventriculare vizibile pe EKG: -tulburări de ritm si de conducere:
 blocuri AV extrasistole ventriculare de tip bigeminism sau trigeminism
 tahicardie ventriculară
 fibrilaţie ventriculară
 TRATAMENT

 ANTIDOT = foloseşte anticorpi specifici antidigoxin (Fab): 80 mg fragment Fab

pentru 1 mg Digoxin administrat i.v., putându-se repeta
 spălătura gastrică în intoxicaţiile prin ingestie; la sfârşitul spălăturii se va administra
cărbune activat şi Manitol
 perfuzie pentru reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică cu soluţie de glucoză 5%
dar:
- fără calciu (creşte toxicitatea miocardică a digitalicelor)
- K numai dacă se evidenţiază hipo-K
- dializa peritoneală şi hemodializa sunt ineficiente
INTOXICATIA CU PARACETAMOL
 INSUFICIENȚ REGRESIA
DURERI
Ă HEPATICĂ, HEPATOTOXICITĂ
HIPOCONDRU
RENALĂ ȘI ȚII
L DR
PANCREATIC
AST, ALT, INR,
Ă
BILIRUBINĂ
↑↑↑
ANOREXIE,
GREAȚĂ,
VOMĂ

Faza I Faza II Faza III FazaDECES

IV
MSOF
 TRATAMENT

 Antidotul = N-acetilcisteina
 în primele 8-10 ore previne apariţia toxicităţii hepatice, ea fiind decisă în
funcţie de rezultatele paracetamolemiei dozate la 4 ore postingestie
 1.Schema Prescott i.v.: doza totală 300 mg/kg; durata totală 20 de ore
 doza de încărcare 150 mg/kg (în 200 ml glucoză 5% în 15 minute)
 urmat de 50 mg/kg (în 500 ml glucoză 5% în 4 ore)
 apoi 100 mg/kg (în 1000 ml glucoză 5% în 16 ore)
 Efecte secundare: reacţie anafilactoidă (nealergică)
 Tratament
 urticarie: antihistaminice şi se continuă N-ACC
 angioedem şi bronhospasm: întreruperea temporară a N-ACC sau trecerea la
administrarea ei pe cale orală, antihistaminice şi bronhodilatatoare.
 2. Schema Smilkstein i.v.: doza totală 980 mg/kg; durata totală 48 de ore
 doza de încărcare 140 mg/kg (în 200 ml glucoză 5% în 15 minute)
 urmat de 70 mg/kg tot la 4 ore (în 100 ml glucoză 5% în 15 minute) repetat la 12
ore
 Efectele secundare pot fi ca la schema anterioară.
 3.Schema Rumack pe cale orală:
doza totală 1330 mg/kg;
durata totală 68 de ore
 doza de încărcare 140 mg/kg
 urmat de 700 mg/kg tot la 4 ore, repetat de 17 ori.

 Efecte secundare: greţuri, vărsături.

 Dozarea α-fetoproteinei este un marker al eficienţei N-acetilcisteinei în intoxicaţia
cu paracetamol
 INTOXICAȚIA CU NITRIȚI -
METHEMOGLOBINEMIA DOBÂNDITĂ

 mai ales la sugarii din primele luni de viaţă la care se foloseşte pentru
prepararea alimentaţiei apa de fântână ce conţine nitriţi
 un procent din Hb normală se transforma în metHb care îşi pierde
afinitatea pentru O2.
 TABLOU CLINIC

 cianoză generalizată, de intensitate variabilă care nu dispare la oxigenoterapie

 uneori se asociază şi diaree
 mai rar convulsii şi comă datorită hipoxiei
 DIAGNOSTIC

 cianoza apărută la un copil în plină stare de sănătate la care s-a utilizat apa de fântână
 aspectul brun-şocolatiu al sângelui la recoltare
 confirmat de dozarea metHb care este mai mare de 2% din Hb totală
 TRATAMENT

 soluţie sterilă de albastru de metilen 1% în doză de 1 mg/kg admin. iv. lent - cianoza
dispare rapid.
 cînd nu avem albastru de metilen, se poate utiliza vit. C iv 30 mg/kg
 INTOXICAȚIA CU BARBITURICE

 durata de acţiune lungă (> 48 de ore): Fenobarbital, Mefobarbital

 durată medie: Amobarbital
 durată scurtă (3-4 ore): Ciclobarbital; Pentobarbital, Secobarbital
 durată f. scurtă (30 min–2 ore): Thiopental
 TABLOU CLINIC

 acţiunea deprimantă asupra SNC, cu efecte hipnotice şi sedative, deprimante ale

centrilor respiratori bulbari, tulburări de tonus şi reflexe;
 la debut există o scurtă perioadă de „beţie barbiturică” cu:
 mers ebrios
 dizartrie
 stare confuzională
 cefalee
 lipotimii
 somnolenţă progresivă până la comă
 coma barbiturică este o comă profundă, „liniştită” cu hipotonie musculară
generalizată, însoţită de abolirea ROT şi cutanate. Pupilele de obicei sunt normale şi
reacţionează la lumină, dar în cazurile grave există mioză accentuată care este semn
de prognostic rezervat;
 tulburări sfincteriene;
 facies congestiv;
 tulburări de ritm, frecvenţă şi amplitudine respiratorie
 hipoTA şi tahicardie
 hipotermie
 PARACLINIC

 dozare cantitativă a barbituricelor prin tehnici imunologice

 EKG: tulburări de repolarizare ventriculară
 EEG: arată afectarea activităţii electrice cerebrale de diverse grade
 transaminazele serice pot fi moderat crescute
 în cazurile grave, există retenţie azotată uşoară.
 TRATAMENT

 Constient - spălătură gastrică + cărbune activat.

 Comă - permeabilitatea căilor aeriene, IOT
apoi spălătură gastrică pe sonda nazo-gastrică
 Susţinerea funcţiilor vitale ABCDE
 Reechilibrare hidroelectrolitică
 Accelerarea eliminării toxicului prin diureză alcalină (bicarbonat de Na 1-2
mEq/kg) pentru menţinerea pH-ului urinar între 7,5-8, valoare la care creşte
fracţiunea ionizată a barbituricelor, împiedicând reabsorbţia tubulară.
 INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE TRICICLICE

 Folosite frecvent în terapia stărilor depresive (mai ales la adult), iar la copil în
tratamentul enurezisului, aceste medicamente pot determina intoxicaţii grave mai ales
datorită efectelor cardiovasculare.
 TABLOU CLINIC

 Manifestările toxice apar mai frecvent în 4-6 ore de la ingestie,

semnele clinice putând fi grupate în 3 sindroame
1. Sindrom anticolinergic
2. Sidrom cardiovascular
3. Sindrom neurologic
 SINDROM ANTICOLINERGIC

manifestări centrale şi periferice:

 agitaţie
 iritabilitate
 hipertermie
 midriază, tulburări de acomodare, diplopie
 uscăciunea mucoasei bucale, constipaţie
 tahicardie sinusală
 icter colestatic, ileus paralitic
 retenţie urinară
 SINDROM CARDIOVASCULAR

 tahicardie sinusală,
 h-TA ortostatica
 apoi HTA (↑debitul cardiac)
 tulburări de ritm şi de conducere
 stop cardiac.
 Decesul este datorat recurenţei tulburărilor de ritm şi de conducere cu apariţia
torsadei vârfurilor.
 SINDROM NEUROLOGIC

 convulsii tonico-clonice generalizate

 cefalee
 halucinaţii
 delir
 sdr. extrapiramidal
 comă
 PARACLINIC

 determinarea concentraţiei plasmatice a antidepresivului

 monitorizarea EKG
 dacă QRS < 0,1 sec: riscul de aritmii sau convulsii este neglijabil;
 dacă QRS ≥ 0,16 sec: risc major de aritmii ventriculare.
 monitorizarea EAB este obligatorie
 TRATAMENT
 spălătură gastrică chiar la 12-24 ore de la ingestie, urmată de cărbune activat
 forţarea diurezei prin diureză de tip neutru;
 ANTIDOT = FIZOSTIGMINA s.c., i.m. sau i.v. 0,5-1 mg ce poate fi repetată la
fiecare 5 min până la doza totală de 2 mg;
 tulburările de ritm şi de conducere pot fi prevenite şi tratate prin alcalinizare cu
bicarbonat de Na pentru a menţine un pH sg. de 7,45 - 7,50, iar ca antiaritmic se
indică Fenitoină, Lidocaină, Propanolol (de la caz la caz);
 pentru convulsii: Diazepam i.v. lent 0,2 – 0,3 mg/kg;
 hemodializa este ineficace deoarece antidepresivele triciclice sunt fixate de
proteinele plasmatice în ţesuturi.
 INTOXICAȚII CU SUBSTANȚE COROZIVE

Cel mai frecvent este cu sodă caustică.

CLINIC pe tegumente apar arsuri chimice de diverse grade, de la eritem şi
flictene până la ulceraţii şi necroză. Dacă soda caustică este ingerată,apar
arsuri la nivelul mucoasei linguale bucofaringiene,esofagiene şi chiar
gastrice.
În acest caz copilul prezintă dureri bucofaringiene şi disfagie imediat după
ingestie, sialoree şi vărsături sanguinolente, uneori şi melenă.
 TABLOU CLINIC

- pe tegumente - arsuri chimice de diverse grade (eritem, flictene, ulceraţii

şi necroză)
 Ingestie - arsuri la nivelul mucoasei linguale, bucofaringiene, esofagiene
şi chiar gastrice = dureri bucofaringiene şi disfagie imediat după ingestie,
sialoree şi vărsături sanguinolente, uneori şi melenă.
 Urmează o perioadă de ameliorare, cu posibilitatea alimentaţiei orale normale
 dar la unii pacienţi, după aproximativ 6 săptămâni de la ingestie se constituie stenoza
esofagiană cicatriceală progresivă. În acest stadiu se pierde capacitatea de deglutiţie a
alimentelor solide şi semilichide, cu vărsături, sialoree şi deshidratare.
 TRATAMENT

 este strict contraindicată provocarea de vărsături şi spălătura gastrică

 hidratare prin piv endovenoasă
 corticoterapie până la 2 luni - rol de a ameliora cicatricele stenozante esofagiene
 antibiotice 7-10 zile
 La cei la care se constituie stenoza, tranzit baritat esogastric / endoscopie pentru
a vedea severitatea, locul şi întinderea stenozei esofagiene
 dilataţii esofagiene / esofagoplastia.
 INTOXICAȚIA CU OPIACEE

 OPIACEE = compuși din familia opiului

 cum ar fi...
...morfina
…fentanyl
...heroina
NARCOTICE =
...metadona =TERMEN FOLOSIT
DE AUTORITĂȚI
...oxycodone
PT. UN GRUP MAI
…codeina MARE DE AGENȚI CE
CREEAZĂ
...tramadol
DEPENDENȚĂ ȘI PT FI
FOLOSIȚI ABUZIV
 Modulează nocicepția în SNC, SNP și tractul gastro-intestinal
 Agoniști ai receptorilor opiozi ᵟ ᶯ k
 Toși opiozii au
Receptorii ᶯ efect pe rec ᶯ,
 Analgo-sedare deci toți au
efect
 Mioză
deprimant
 Depresie respiratorie respirator
 Inhibarea reflexului de tuse
 Euforie
 Scăderea motilității gastro-intestinale
Receptorii ꞣ
 Analgo-sedare mai ușoară
 Mioză
 disfonie
 Scăderea motilității gastro-intestinale
 Halucinații
Receptorii ᵟ
 Analgezie
 Efect antidepresiv
INTOXICATIA CU BENZODIAZEPINE

 ANTIDOT: ANEXAT (Flumazenil) 0,2 mg iv repetata la fiecare minut

pana la un total max de 3mg
 La orice pacient cu status mental alterat ia in considerare
INTOXICATIA
 INTOXICATIA este una din cauzele reversibile de SCR