Îngrijirea pacienţilor

cu gastrită cronică

1
 Argument
Este foarte greu să facem o cracterizare justă a acestei boli. Din punct de
vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice şi mixte. Din punct de
vedere funcţional gastritele se împat în gastrite hiperacide şi anacide.
Exeperienţa clinică a arătat că, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofică
este hiperacidă, iar cea atrofică este anacidă, fără a constitui o regulă. Cele două
varietăţi clinice, hipertrofică şi atrofică, sunt etape evolutive ale procesului
inflamator de gastrită cu dezordini secretorii şi motorii diferite.
După depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice şi generalizate.
Profesiunea de asistent medical prezintă o mare responsabilitate, ce
implică calităţile sale sufleteşti care se referă la răbdare, altruism, devotament,
buna dispoziţie, amabilitate, prezenţă de spirit, constiinciozitate. De asemeni
acesta trebuie să întrunească calităţi morale şi umane, o deplină disponibilitate
afectivă ,o bună şi continuă pregătire profesională. Respectând şi iubind
oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi şi profesia nobilă pe care
ne-am aleso.

2
 Cuprins

Capitolul I – Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv Pag 5

1.1 Cavitatea bucală Pag 6
1.2 Limba Pag 7
1.3 Dinţii Pag 8
1.4 Glandele salivare Pag 9
1.5 Faringele Pag 9
1.6 Esofagul Pag 10
1.7 Stomacul Pag 10
1.8 Intestinul subţire Pag 13
1.9 Intestinul gros Pag 13
Capitolu II – Glandele anexe ale tubului digestiv Pag 15
2.1 Pancreasul Pag 15
2.2 Ficatul Pag 15
2.3 Căile biliare extrahepatice Pag 16
2.4 Peritoneul Pag 16
Capitolul III – Fiziologia digestiei si absortiei Pag 17
3.1 Digestia bucală Pag 17
3.2 Digestia gastrică Pag 19
3.3 Digestia intestinală Pag 20
3.4 Absorbţia intestinală Pag 21
Capitolul IV – Gastrita cronică Pag 23
Capitolul V – Prezentarea cazurilor Pag 37
Caz 1 Pag 37
Caz 2 Pag 43
Caz 3 Pag 49
Capitolul VI – Prezentarea tehnicilor Pag 55
6.1 Recoltarea vărsăturilor Pag 55
6.2 Explorarea secreţiei gastrice Pag 57
6.3 Gastroscopia Pag 59
Bibliografie Pag 62

3
 CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA
APARATULUI DIGESTIV

Definite :
Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic şi funcţional de organe
ce realizează digestia şi absorbţia alimentelor, precum şi evacuarea reziduurilor
neasimilabile.
Sistemul digestiv este alcătuit din :
I. Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele
componente:
1 Cavitatea bucală
2 Faringele
3 Esofagul
4 Stomacul
5 Intestinul subţire
6 Colonul şi rectul

II. Glande anexe care sunt următoarele:

1 Ficatul
2 Pancreasul
3 Căile biliare extrahepatice

4
 TUBUL DIGESTIV

1.1 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tubului digestiv şi

posedă următoarele funcţii: digestivă, respiratorie, fonaţie, intervine în mimică şi
limbaj articulat.
Localizare : ocupă etajul inferior al craniului visceral. Este cuprinsă între:
 fosele nazale situate superior;
 regiunea superioară a gâtului, situat inferior;

5
  orificul bucal sau gura, prin care comunică cu exteriorul;
 faringele cu care comunică prin istmul faringian.
Când gura este închisă, cavitatea bucală este virtuală, ea devine reală când
gura este deschisă sau când limba este aplicată pe planşeul bucal. Este formată
din două compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare:
a) Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze şi obraji
şi un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare.
b) Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată astfel:
 superior→ bolta palatin, care o separa de fosele nazale;
 inferior→ planşeul bucal , format în principal din muşchi; la acest nivel se
găsesc glandele salivare sublinguale;
 antero-lateral → arcadele alveolo-dentare;
 posterior→ este reprezentat superior, de valul palatin şi inferior, de istmul
faringian prin care continuă cu faringele.
Cavitatea bucală este ocupată în mare parte de limbă, care este un organ
musculo-membranos mobil situat pe planşeul bucal.

1.2 Limba are rol în :

 Masticatie
 Deglutiţie
 Supt (la sugari)
 Limbaj
Limba are două porţiuni:
 verticală = rădăcina limbii, fixată pe mandibulă şi osul hioid prin
muşchi;
 orizontală = corpul limbii care este mobil.

6
 Faţa inferioară a corpului limbii se fixează pe planşeul bucal printr-o plică
mediană mucoasă = frâul limbii.
Pe faţa dorsală a limbii până la şanţul terminal, se găsesc papilele
gustative, cu rol în recepţionarea senzaţiilor gustative şi tactile:
 vârful limbii→ gustul acid şi dulce;
 marginile limbii→ gustul acid, dulce şi sărat;
 baza limbii→ gustul amar.

1.3 Dinţii sunt organe dure, de culoare alb, fixaţi în alveole şi situaţi în
arcadele alveolo-dentare. Dinţii au rol mecanic în digestia bucală intervenind în
sfaramitarea trituarea alimentelor. Împreună cu muşchii masticatori şi articulaţia
temporomandibulara , alcătuiesc aparatul masticator. Au aspect şi forme diferite
în funcţie de rolul pe care îl au în procesul de masticaţie, astefl încât:
 Incisivii, situaţi pe central pe arcada dentară, taie alimentele;
 Caninii, situaţi lateral de incisivi, au rolul de a sfâşia alimentele;
 Premolarii, situaţi lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele;
 Molarii , situaţi postero-lareral de premolari, au acelaşi rol că şi
premolarii.
Omul are două dentiţii:
 Dentiţia temporară: dinţii sunt mai mici, iar la nstere sunt ascunşi în
aleveoli sub mucoasă. Dinţii temporari care erup după 6 luni de la
naştere sunt în număr de 20, câte 10 pe fiecare arcadă.
 Dentiţia definitivă sau permanentă. Încă de la vârsta de 5 ani, dinţii
permanenţi apar sub dinţii de lapte şi se apropie de alveole. Dinţii
permanenţi care apar succesiv între 6 şi 13 ani sunt în număr de 32,
câte 16 pe fiecare arcadă

7
 1.4 Glandele salivare

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale ce intervin în

procesul digestiei prin produsul lor de secreţie care este saliva.
Saliva are acţiune mecanică de îmbibare a bolului alimentar şi acţiune
chimică , prin enzima pe care o conţine – amilaza salivară.
Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al căror canal excretor se
deschide la suprafaţa mucoasei bucale.
a) Glanda parotidă este o glandă voluminoasă situată retromandibular, ocupand
loja cu acelaşi nume. Secreţia acestei glande este de tip seros.
b) Glanda submandibulară ocupă lojă cu acelaşi nume, delimitată de muşchi şi
de faţa inferioară a mandibulei. Este o glandă cu secreţie de tip sero-
mucos(mixt).
c) Glanda sublinguală se găseşte în planşeul bucal, de o parte şi de altă a frâului
limbii. Este o glandă exocrină cu secreţie tot de tip sero-mucos mixt.

1.5 Faringele
Este un organ musculo-membranos la nivelul căruia se intersectează calea
respiratorie cu cea digestivă. Faringele este situat astfel:
 anterior coloanei vertebrale;
 posterior de: fosele nazale, cavitatea bucală şi laringe.
Limita superioară o formează baza craniului , iar cea inferioară
corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continuă.

8
 1.6 Esofagul

Este segmentul ubului digestiv cuprins între faringe şi stomac. Limita

superioară este reprezentată de planul care trece prin vertebră C6. limita
inferioară se găseşte la nivelul orificiului cardiei prin care comunică cu
stomacul.
În funcţie de regiunile prin care trece, esofagului, i se descriu 3 porţiuni:
a) esofagul cervical – până la orificiul superior al toracelui;
b) esofagul toracal – până la diafragmă
c) esofagul abdominal– până la cardia.
Lungimea esofagului este cuprinsă între 25-32 de cm şi are un calibru care
variază între 10 şi 22 mm.

1.7 Stomacul

Definitie :
Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv, situat între esofag şi
duoden. Este aşezat în etajul superior al cavităţii abdominale, între diafragm,
ficat, colon transvers şi peretele abdominal, ocupând lojă gastrică.

Configuraţia externă a stomacului

Zona de protecţie a peretelui abdominal ocupă:
 o parte din epigastru;
 cea mai mare parte a hipocondrului stâng.
În ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o formă de cârlig cu:
 o porţiune lungă verticală;
9
  o porţiune scurtă, orizontală orientată spre dreapta.
Stomacul are două fete, două margini şi două
extremităţi:
Feţele stomacului sunt: una anterioară şi una superioară care sunt orientate
în plan frontal.
Marginile stomacului sunt :
- dreapta sau mică curbură cu concavitatea spre dreapta şi superior;
- stânga sau marea curbură cu concavitatea spre stânga şi
inferior. Extremităţile stomacului:
- superioară = orificiul cardia
- inferioară = orificiul piloric
Anatomo-funcţional stomacul are două porţiuni:
- verticală sau digestivă
- orizontală sau de evacuare.

Structura stomacului

Cuprinde cele patru tunici întâlnite la tubul digestiv:

1. Tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral
2. Tunica musculară care este formată din fibre musculare
3. Tunica submucoasa care conţine vasculo-nervoasă
4. Tunica mucoasă care căptuşeşte faţa internă a organului. Mucoasă formează
numeroasă cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate când stomacul este
gol sau se contractă. Mucoasă este formată dintr-un epiteliu de înveliş cilindric
simplu, un aparat glandular, un şi o musculatură a mucoasei.
Glandele gastrice se împart în:
1. Glande fundice – care secretă pepsinogenul , factorul Castle şi HCl
10
2. Glande cardiale – care secretă mucus

11
3. Glande pilorice – secretă to mucus
Vascularizaţia stomacului
1. Vascularizaţia arterială este dată de de ramurile trunchiului celiac din care
formează 2 arcade vasculare, una pt curbură mare şi alte pt curbură mică.
2. Vascularizaţia venoasă este tributară venei porte
Inervaţia stomacului
1. Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor şi secretor.
2. Simpatică prin plexul celiac cu rol inhibator.

12
 1.8 Intestinul subţire
Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi organul cel mai important
în procesul digestiei prin funcţia motorie, secretorie şi de absortie.
Localizare :
Se întinde de la sfincterul piloric până la valvulă ileocecala unde se
continuă cu intestinul gros. Intestinul subţire prezintă două porţiuni:
1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins
între sfincterul piloric şi unghiul duodeno-jejunal. Are o lungime de 25-30 cm şi
are formă unei potcoave.
2. Jejuno-ileonul reprezintă porţiunea mobilă a intestinului subţire. Este cuprins
între flexură ileocecala şi are lungimea de 6-8 m, din care cauza este cudat,
formând ansele intestinale.

1.9 Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digesiv. Se întinde de la nivelul valvulei

ileo-cecale până la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai mule
segmente:
1. Cecul sau apendicele cecal ce comunică cu ileonul.
2. Colonul ascendent se întinde până sub faţa inferioară a ficatului de
unde se cudeaza formând unghiul colic drept sau hepaic pt a se continuă cu
colonul transvers.
3. Colonul transvers este situat între unghiul colic drept şi unghiul colic
stâng de unde se continuă cu colonul descendent.
4. Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stâng până la
nivelul crestei iliace stângi de unde se continuă cu sigmoidul.

13
 5. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil şi ocupă fosa
iliacă stânga şi o parte din bazin.
6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros şi al tubului digestiv.
Rectul se termină la nivelul orificiului anal.
Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebeşte de intestinul subţire
prin:
- dimensiuni lungime şi calibru;
- fixaţie parţială la nivelul trunchiului;
- dispoziţia în cadru, în jurul anselor intestinale;
- configuraţia externă.

Structura internă a intestinului gros

Peretele colonului conţine aceleaşi patru tunici:
1. Tunica
2. Tunica musculară
3. Tunica submucoasa
4. Tunica mucoasă

14
 CAPITOLUL II
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel:

- anterior coloanei lombare
- posterior stomacului
- între duoden şi splină
Pancreasul are formă alungită, cu axul mare orizontal. Este o glandă cu
secreţie mixtă exocrină şi endocrină.
Pancreasul exocrin este o glandă acinoasă , ai cărui produs de secreţie sunt
enzimele digestive (tripsină, chimotripsină etc).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans înconjurate de
o reţea capilară sinusoidală în care se vărsa produşii de secreţie, hormonii,
insulină şi glaucagonul care au rol în reglarea metabolismului glucidic.

2.2 Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv. Este aşezat în
etajul abdominal superior, ocupand loja hepatică. Este delimitat astfel:
- superior de diafragm;
- inferior de colonul drept şi
stomac. Configuraţia ficatului
Ficatul are două fete:
- inferioară
- superioară
Are două margini:
-anterioară ascuţită în raport cu marginea costală
-posterioară în raport cu diafragmul

15
 Prezintă patru lobi:
- anterior
-posterior
-stâng
-drept
Structura ficatului :
Este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă şi celule hepatice.
Vascularizaţia ficatului:
- nutritivă – asigurată de arteră hepatică;
- funcţională- dată de venă portă.

2.3 Căile biliare extrahepatice

Aparatul excretor al bilei este alcătuit din căile care transportă produsul de
secreţie al ficatului – bilă – de la fical la intestin.

2.4 Peritoneul
Este o membrană seroasă care acoperă pereţii cavităţii abdomino-pelvine
şi organele că se găsesc aici.

16
17
 CAPITOLUL III
FIZIOLOGIA DIGESTIEI ŞI ABSOBTIEI
Digestia reprezintă totalitatea proceselor pe care alimentele le suportă în
trecerea prin tractul digestiv pt a fii absorbite.

3.1 Digestia bucală

Digestia începe în cavitatea bucală unde alimentele introduse suferă
procesul de fărâmiţare numit masticaţie, după care sunt îmbibate cu saliva şi
transformate în bol alimentar. Secreţia salivară este continuă, dar mai abundentă
în cursul alimentării când devine mai vâscoasă. Saliva este secretată în mod
reflex.
Masticaţia reprezintă procesul prin care alimentele introduse în cavitatea
bucală suferă procesul de fărâmiţare mecanică. La procesul de fărâmiţare
participă:
Dinţii :
-incisivii – cu rol de tăiere a alimentelor;
-caninii – cu rol în sfâşierea alimentelor;
- premolarii – care au rolul de sfărâmă;
- molarii – cu acelaşi rol că şi premolarii
Mişcările mandibulei , limbii, buzelor şi obrajilor
Deglutiţia constă în trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin
faringe şi esofag, în stomac.
Deglutiţia cuprinde 3 timpi:
1. bucal
2. faringian
3. esofagian

18
 Deglutiţia este reglată pe cale nervoasă. Primul timp este voluntar, iar
ceilalţi doi sunt reflexi.

3.2 Digestia gastrică

Stomacul este un organ cavitar în care alimentele sunt depozitate timp
îndelungat pt a putea fii amestecate cu sucul gastric şi transformae într-o formă
acceptabilă pt intestin adică în chim gastric. Prin mişcările stomacului, chimul
gastric este evacuat în duoden. Transformările pe care alimentele le suferă în
stomac sunt rezultatul acţiunii enzimelor din sucul gastric şi cel al mişcărilor
stomacului.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau uşor opalescent cu puternică
reacţie acidă(ph= 1- 1,5). Este secretat de glandele gastrice în cantitate mare în
perioadele digestive (1- 2 l/zi) şi este absent sau foarte scăzut în perioadele
interdigestive.
Este format în mare parte de HCl , iar în afară de acesta, sucul gastric
conţine şi enzime:
- pepsină, care este cea mai importantă enzimă a sucului gastric. Ea
transforma proteinele în substanţe mai simple – polipeptide sau peptone;
- labfermentul – are importanţă la sugar, împiedicând trecerea rapidă a
laptelui din stomac în intestin;
- lipază gastrică este întâlnită numai în stomacul copilului;
- lipozomul
-factorul intrinsec Castle sau antianemic;
- mucină care are ro; protector nervos şi umeral.
Gastrina este o substanţă secretată de celulele parietale gastrice. Aceasta
stimulează formarea de HCl, pepsină şi în mică măsură motricitatea stomacului.
Controlul secreţie gastrice se face în trei faze:
19
1. faza cefalică : contactul alimentelor cu mucoasă bucală declanşează reflex
o creştere a cantităţii secreţie gasrice. De asemenea stimulii vizuali, olfactivi sau
auditivi pot determină o creştere a secreţiei gastrice.
2. faza gastrică: este declanşată de pătrunderea alimentelor în stomac.
Durează 3-4 ore , timp în care alimentele rămân în stomac şi are loc digestia
gastrică.
3. faza intestinală: este determinată de prezenţa chimului gastric în duoden.
La acest nivel volumul secreţiei gastrice este foarte scăzut şi sărac în acid.

3.3 Digestia intestinală

Digestia începută în cavitatea bucală este continuată în stomac şi
terminată, finisată în intestinul subţire. La gigestia intestinală paricipa:
1. Sucul pancreatic ( în cantitate de 1200-1500 ml pe zi)
2. Bilă ( în cantitate de 500-1000 ml pe zi)
3. Sucul intestinal propriu-zis ( în cantitate de 1800 ml pe zi)

Sucul pancreatic
Este produsul de secreţie al pancreasului exocrin. El se vărsă în duoden
prin canalul Santorini şi Winrsung. Sucul pancreatic are bogat conţinut
enzimatic dintre care cele mai importante sunt:
a) tripsină – desface polipeptidele în di- , tri- şi dite-trapeptide;
b) lipaza pancreatică – descompune glicerină în grăsimi şi acizi graşi;
c) amilaza pancreatică descompune şi amidonul crud până la maltoză.

20
 Bila
Este produsul de secreţie hepatică. Nu este un suc digestiv propriu-zis pt
că nu conţine enzime. Singura enzimă biliară pe care o conţine este fosfataza
alcalină. Bila mai conine:
- săruri biliare
- pigmenţi biliari
- colesterol
Bila intervine în absorbţia grăsimilor şi vitaminelor liposolubile(A, D, K),
în eliminarea unor substanţe şi are efect laxativ.

Sucul inestinal propriu-zis

Sucul intestinal este secretat de celulele intestinale. În compoziţia să intră
mucus, electroliţi, apă şi enzime.

3.4 Absorbţia intestinală

Este procesul prin care produşii de degradare ai substanţelor nutritive trec
prin epiteliul intestinal în sânge sau limfă.
Glucidele sunt ingerate sub formă de polizaharide şi dizaharide. Ele sunt
absorbite ca monozaharide prin transport activ , cu consum de energie, direct în
sânge.
Proteinele se pot absorbi şi ca atare, cum este cazul absorbţiei unor
anticorpi conţinuţi în colostru. Cea mai mare parte a proteinelor sunt absorbite ca
aminoacizi prin transport activ direct în sânge.
Lipidele sunt ingerate sub formă de trigliceride, fosfolipide şi colesterol.
Aceste grăsimi sunt descompuse până la glicerolsi acizi graşi şi absorbite prin

21
celulă inestinala în circulaţia limfatică de unde trec în sânge.Apa se absoarbe
pasiv prin difuziune. În 24 de ore în intestin se absorb 10 litri de apă.

22
 Capitolul IV
GASTRITA CRONICĂ

Gastrita cronica este o entitate histopatologica caracterizata prin

inflamatia cronica mucoasei gastrice. Gastritele pot fi clasificate dupa agentul
etiologic: Helicobacter pylori, reflux biliar, medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene, autoimunitate, raspuns alergic si dupa mecanismul
histopatologic care poate sugera agentul etiologic si sursa clinica.
Alte clasificari sunt bazate pe aspectul endoscopic al mucoasei gastrice.

Gastrita chimica sau reactiva este cauzata de lezarea mucoasei gastrice

de catre refluxul bilei si a secretiilor pancreatice in stomac, dar poate fi
cauzata si de substantele exogene, incluzind antiinflamatoarele nesteroidiene,
acidul acetilsalicilis, agentii chimioterapeutici si alcoolul. Aceste chimicale
determina leziuni epiteliale, eroziuni si ulcere care sunt urmate de hiperplazie
regenerativa detectata ca hiperplazie foveolara si distructia capilarelor cu edem
mucos, hemoragie si cresterea muschilor netezi in lamina propria.
Nici o clasificare a gastritelor permite o descriere satisfacatoare pentru toate
tipurile acestei boli. Totusi calsificarea etiologica pune la dispozitie un model de
orientare spre o terapie adecvata. Frecvent gastrita este o manifestare relativ
minora a unei altei boli care predomina si se manifesta in alte organe sau
sistemic, cum ar fi gastrita persoanelor imunosupresive.
Aproximativ 35% dintre adulti sunt infectati cu Helicobacter pylori, dar
prevalenta infectiei in grupurile minoritare de imigranti din tarile subdezvoltate
este mult mai mare. Copii in virsta de 2-8 ani din tarile in dezvoltare cistiga
infectia la o rata de 10% pe an, in timp ce in Statele Unite rata de infectare la
copii este sub 1% pe an. Aceasta diferenta majora intre ratele de infectare la
23
copii este responsabila pentru diferenta in epidemiologia dintre tarile dezvoltate
si cele in dezvoltare.
Mortalitatea in gastrita cronica este strins legata de cauza determinanta.
Gastrita cronica ca boala primitiva, cum este gastrita cu Helicobacter pylori
poate progresa la boala asimptomatica la unii pacienti, in timp ce altii raporteaza
simptome dispeptice. Evolutia clinca poate fi agravata cind pacientii dezvolta
complicatiile infectii cu H. pylori cum sunt ulcerul peptic si neoplasmele
gastrice.
Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante in
determinarea mecanismului patogenic prevalent in tara respectiva.

4.1 Patogenie.

Patofiziologia gastritei cronice complica o afectiune sistemica cum ar fi

ciroza hepatica, uremia sau o infefctie.
Patogeneza celor mai importante forme gastritice cuprinde:
Gastrita cronica asociata infectiei cu Helicobacter pylori.
Helicobacter pylori este o bacterie gram-negativa care are abilitatea de a
coloniza si infecta stomacul. Bacteria supravietuieste intre straturile mucoase
care acopera suprafata gastrica epiteliala si in portiunile superioare ale
foveolelor gastrice. Infectia este cistigata de obicei in timpul copilariei. O data
ce oraganul a fost contaminat iar bacteria devine stabila in stratul mucos gastric
are lor un raspuns inflamator intens a tesutului afectat.
Prezenta bacteriei este asociata cu distrugerea tisulara si prezenta
histologica a gastritei active si cronice. Raspunsul gazdei la infectie este format
din limfocite T si B care arata gastrita cronica, urmate de infiltratia laminei
propria si a epiteliului gastric de catre polimorfonucleare care vor fagocita
24
bacteria. Prezenta leucocitelor polimorfonucleare diagnostica gastrita activa.
Inflamatia antrala afeteaza interfata dintre secretia de gastrina si somatostatina,
afectind celulele G si D. In special secretia de gastrina este anormala la
persoanele care sunt infectate cu Helicobacter pylori, cu eliberarea exagerata a
gastrinei mediata de ingestia de alimente.

Infectia cu bacteria asociata gastritei cronice progreseaza cu urmatoarele

doua mecanisme principale care au consecinte clinice diferite:
-gastrita predominant antrala caracterizata prin inflamatie si limitata la antru,
persoanele cu ulcer peptic demonstreaza de obicei acest model de gastrita
-gastrita atrofica multifocala caracterizata prin implicarea corpului si antrului
gastric cu dezvoltarea progresiva de gastrita atrofica si reinlocuirea partiala a
glandelor gastrice cu epiteliu intestinal-metaplazia intestinala; persoanele care
dezvolta carcinom gastric si ulcer gastric demonstreaza de obicei acest model de
gastrita.

Afectarea fiziologiei gastrice de catre Helicobacter pylori.

Cresterea secretiei de acid gastric precipita si spala sarurile biliare, care
normal inhiba gresterea bacteriei. Alterarea progresiva a duodenului promoveaza
metaplazia intestinala rezultind focare de proliferare bacteriana si
suprainflamatie. Acest ciclu creste inabilitatea bulbului duodenal de a neutraliza
acidul din stomac pina la momentul cind se va modifica structura bulbului si
functia sa suficient pentru a se dezvolta un ulcer.

Complicatiile infectiei cu Helicobacter pylori cuprind:

-dezvoltarea de limfoame gastrice de tip MALT, mai ales la persoanele care au
metaplazie intestinala gastrica
25
-infectia bacteriana este precursoarea gastritei atrofice cronice
-metaplazia intestinala gastrica si duodenala permite dezvoltarea ulcerului
gastric
-persistenta in organism si inflamatia asociata bacteriei permite acumularea
mutatiilor in celulele epiteliale gastrice conducind la cresterea riscului de
transformare maligna si progresie spre adenocarcinom.

Gastrita infectioasa granulomatoasa.

Este o entitate rara. Tuberculoza poate afecta stomacul si determina
granuloame. Fungii pot de asemeni sa cauzeze granuloame si necroza, mai
ale sla pacientii care sunt imunosupresati.

Gastrita la pacientii care sunt imunosupresati.

Infectia cu citomegalovirus a stomacului este observata la pacientii cu
imunosupresie. Histologic incluziunile eozinofilice tipice infectiei si incluziuni
intracitoplasmatice mici sunt observate. Se detecteaza un mecanism inflamator
cu infiltrat in lamina propria. Incluziunile virale sunt prezente in celulele
epiteliale gastrice si in cele endoteliale si mezenchimale. Poate rezulta necroza
severa si ulcerarea. Infectia cu Herpes simplex determina incluziuni celulare
bazofilice in celulele epiteliale. Infectiile micobacteriene cu Mycobacterium
avium-intracellulare sunt caracterizate de infiltrate difuze in lamina propria
care formeaza rar granuloame.

26
 Gastrita autoimuna.
Acest tip de gastrita este asociat cu anticorpi serici antiparietali si anti-
factor intrinsec. Corpul gastric prezinta atrofie progresiva iar pacientii vor
dezvolta anemie pernicioasa. Gastrita autoimnua asociata cu anticorpi serici
determina deficienta factorului intrinsec. Gastrita atrofica este limitata la corpul
gastric.
Gastropatia chimica cronica reactiva.
Acest tip de gastrita este asociata cu consumul cronic prelungit de
aspirina sau antiinflamatorii nesteroidiene. Se dezvolta si cind continutul
intestinal cu bila reflueaza in stomac, cel mai adesea la pacientii cu gastrectomie
la care leziunile se dezvolta linga stoma chirurgicala. Mecanismul prin care este
implicat epiteliul gastric este datorat efectului unor constituienti ai bilei.
Lisolecitina si acizii biliari pot intrerupe bariera mucoasa gastrica permitind
difuzia ionilor de hidrogen si lezarea celulara. Sucul pancreatic agraveaza
lezarea celulara. In contrast cu alte gastropatii cronice, inflamatia minima a
mucoasei gastrice apare tipic in gastropatia chimica.

Gastritele cronice noninfectioase granulomatoase.

Afectiunile noninfectioase sunt cauza principala pentru granuloamele
gastrice si includ boala Crohn, sarcoidoza si gastrita granulomatoasa izolata.
Boala Crohn arata implicare gastrica la 33% din cazuri. Granuloamele au fost
descrise in asociere cu neoplasmele gastrice, incluzind carcinomul si limfomul
malign. Granuloamele similare sarcoidozei pot fi observate la persoanele care
consuma cocaina.

27
 Gastrita limfocitica.
Este un tip de gastrita cronica cu infiltrat dens in suprafata si epiteliul
foveolar de catre limfocitele T. Datorita histopatologiei similare bolii celiace,
gastrita limfocitica a fost presupusa a se datora antigenelor intraluminale. La
pacientii cu gastrita limfocitica s-au descoperit titruri mari de anticorpi anti
Helicobacter pylori, iar in studii efectuate infectia apare dupa eradicarea
bacteriei. Unele cazuri se dezvolta dupa intoleranta la gluten si medicamente
cum este ticlopidina.

Gastrita eozinofilica.
Cantitati mari de eozinofile sunt observate in infectiile parazitare cum sunt
cele declansate de Eustoma rotundatum si anisakiaza. Gastrita eozinofilica poate
face parte din gastroenteritele eozinofilice. Desi antrul gastric este afectat,
aceasta conditie poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal si poate fi
segmentala. Pacientii prezinta frecvent eozinofilie periferica sanguina. La copii
cazurile sunt datorate frecvent alergiei la soia sau lapte. Gastroenterita
eozinofilica poate fi intilnita la pacientii cu sclerodermie, polimiozita si
dermatomiozita.

Gastrita de iradiere.
Dozele mici de radiatie cauzeaza leziuni mucoase reversibile in timp ce
dozele mari determina leziuni ireversibile cu atrofie si ulcerare mediata
ischemic. Modificarile reversibile constau in manifestari degenerative in
celulele epiteliale si infiltrat inflamator cronic nespecific in lamina propria.
Dozele mari de radiatii determina leziuni ireversibile ale mucoasei gastrice cu
atrofia glandelor fundice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara.

28
 Gastrita ischemica.
Se considera a fi rezultatul formarii de trombi aterosclerotici in arterele
celiace si mezenterica superioara.

Semne si simptome

Infectia cu Helicobacter pylori.

Infectia acuta nu determina de obicei nici un simptom dar infectiile
experimentale determina un sindrom clinic caracterizat prin durere epigastrica,
senzatie de plenitudine, grata, varsaturi, flatulenta, stare de rau si uneori febra.
Simptomele se remit in o saptamina chiar daca organismul nu a eliminat
bacteria. Persistenta bacteriei determina gastrita cronica care este asimptomatica
dar se poate manifesta prin durere gastrica sau rar cu greata, varsaturi, anorexie
sau scadere in greutate semnificativa. Simptomele pot apare cu dezvoltarea
complicatiilor gastritei cronice care includ ulcerul peptic, adenocarcinomul
gastric si limfomul MALT.

Gastrita autoimuna.
Manifestarile clinice sunt initial legate de deficienta in cobalamina, care
nu este absrobita adecvat datorita deficientei de factor intrinsec ca rezultat al
lezarii celulelor parietale gastrice si atrofiei lor. Boala are un debut insidioa si
progreseaza lent. Deficienta de cobalamina afecteaza sistemele hematologic,
gastrointestinal si neurologic.

Manifestarile hematologice cuprind:

-anemia megaloblastica, purpura prin trombocitopenie
-slabiciune, cefalee usoara, vertigo si tinitus
29
-palpitatii, anigina, insuficienta cardiaca congestiva.
Manifestarile gastrointestinale cuprind:
-megaloblastoza epiteliului gastrointestinal
-ulcere ale limbii, anorexie cu scadere ponderala moderata
-diaree prin malabsorbtie.
Manifestarile neurologice cuprind:
-prin demielizare si degenerare axonala cu moarte neuronala
-zonele afectate sunt coloanele posterioare si laterale ale maduvei si cerebelul
-parestezii, trenuraturi in extremitati, slabiciune si ataxie
-tulburarile sfincteriene, alterari ale functiei mentale cu iritabilitate sau dementa
si psihoza.

Gastrita granulomatoasa.
In bolile multisistemice simptomele specifice ale imlicarii gastrice pot fi
minore. Granuloamele cazeoase secundare tuberculozei pot fi gasite in absenta
bolii pulmonare la pacientii malnutriti, imunosupresati sau alcoolici. Pacientii
cu boala Crohn si afectare gastrica raporteaza durere gastrica, greata si varsaturi.
Afectarea gastrica in boala Crohn este asociata invariabil cu cea intestinala.
Sarcoidoza stomacului este asociata cu inflamatia granulomatoasa a plaminilor,
nodulilor hilari sau glandelor salivare. Aproximativ 10% dintre pacientii cu
sarcoidoza sunt asimptomatici. Cei simptomatici prezinta ulcere gastrice,
hemoragie, strictura pilorica si obstructie gastrica.

Gastrita granulomatoasa idiopatica izolata.

Diagnosticul este stabilit cind sunt excluse entitatile clinice
granulomatoase cunoscute. Pacientii care sunt simptomatici au peste 40 de ani si

30
se prezinta cu durere epigastrica, scadere in greutate si varsaturi secundare
obstructiei pilorice.

Gastrita limfocitica.
Acest tip afecteaza mai ales pacientii in virsta. Poate fi asociata cu infectia
cronica cu Helicobacter pylori, enteropatia la gluten si boala Menetrier. A fost
descrisa complicind limfomul MALT si carcinomul gastric.

Gastroenterita eozinofilica.
Unii pacienti au boli ale tesutului conjunctiv. Cei cu implicare
predominant mucoasa raporteaza varsaturi, greata si durere abdominala
relationata cu ingestia unor anumite alimente. Pacientii care implica afectarea
muscularis propria prezinta rigiditatea si ingrosarea gastrica cu obstructie. Multi
pacienti au un istoric de alergii, eozinofilie periferica, astm. Eczema sau
sensibilitate la alimente.

Gastrita din boala grefa contra gazda.

Boala grefa contra gazda urmeaza transplantului de maduva osoasa sau
transfuziilor, mai ales daca pacientii sunt imunosupresati. Acesti pacienti
prezinta greata, varsaturi si durere abdominala suprioara fara diaree.

Examenul fizic.
Elementele descoperite asociate cu complicatiile infectiei cu Helicobacter
pylori si gastritei autoimune cuprind:
-sensibilitate gastrica, testul guaiac pozitiv din scaun daca sunt hemoragii oculte
-respiratie urit mirositoare-halitoza, cu balonare si sindrom de suprapopulare
bacteriana
31
-semnele neurologice ale anemiei pernicioase, tegumente icterice sau palide,
tahicardie, cardiomegalie, murmur sistolic.

Diagnostic

Studii de laborator:
-evaluarea nivelului de pepsinogen I fata de pepsinogen II este de ajutor in
gastrita atrofica
-nivelul pepsinogenului I este scazut in ser prin atrofia glandelor gastrice
-masurarea raportului dintre cele doua forme de pepsinoge ajuta la
diagnosticarea gastritei atrofice si a carcinomului gastric
-testul rapid la ureaza din biopsia tesutului gastric
-cultura bacteriana din biopsia gastrica, mai ales pentru sensibilitatea antibiotica
-detectarea anticorpilor antiparietali si anti-factor intrinsec in ser
-aclorhidria, bazala si stimulata, alaturi de hipergastrinemia in gastrita autoimuna
-cobalamina scazuta serica, testul Schilling.

Proceduri efectuate.
Endoscopia superioara este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de
gastrita. Elementele gastrice evidentiate in infectia bacteriana cronica includ
zone de metaplazie intestinala. Se vor preleva mostre de tesut din antrul gastric,
incizura si corp gastric pentru a stabili topografia gastritei si identificarea
atrofiei si metaplaziei intestinale.
In gastrita granulomatoasa elementele endoscopice includ nodularitatea
mucoasa cu ulcere multiple aftoase, ulceratii lineare sau serpinginoase,
ingrosarea pliurilor antrale, colabarea antrului, hipoperistaltica si stricturi
duodenale.
32
Implicarea gastrica extensiva conduce la linita plastica.

33
Gastrita limfocitica la endoscopie arata pliuri largite cu eroziuni aftoide si
aspect de cratere de vulcani periferici cu un crater central. Elemente descrise in
gastrita varioliforma.
Elementele endoscopice descoperite in gastropatia chimica si de reflux arata
o mucoasa gastrica cu struri rosii si zone de hemoragie aparenta.

Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori. Metoda standard este

identificarea histologica a bacteriei. Se vor obtine cel putin doua biopsii din
antrul gastric, din corp si incizura. Biopsiile vor fi colorate cu Giemsa, Centa sau
Starry sau daca bacteria nu este observata se indica teste de imunohistochimie.
In stadiul cronic al gastritei numarul de bacterii este scazut deoarece metaplazia
intestinala determina un mediu nefavorabil pentru viabilitatea acestora. Acum se
vor folosi testul de ureaza si evidentierea hserologica a infectiei.

Examenul histologic. In gastrita cu Helicobacter pylori bacteriile sunt

descoperite in straturile mucoase in grupuri la polul apical al celulelor si in
foveolele gastrice. Bacteriile sunt mai numeroase in antrum. Se observa infiltrate
polimorfonucleare in lamina propria, glande, epiteliul de suprafata si cel
foveolar. In evolutia bolii se observa atrofia glandulara cu metaplazie intestinala
si aclorhidrie.
In gastritele granulomatoase este afectat mai ales antrumul. In stadiile
initiale se pot observa granuloame izolate in mucoasa si submucoasa. In stadiile
tardive inflamatia se extinde in muscularis propria iar fibroza este proeminenta.
Granuloamele asociate cu tuberculoza sunt cazeoase.

34
 Gastritele noninfectioase prezinta granuloame noncazeoase. Boala
Crohn asociaza abcesul glandelor. Agregatele limfoide sunt frecvente. Cazurile
severe prezinta fisuri, ulcere, inflamatia transmurala si fibroza mucoasa si
seroasa.
Infectiile gastrice virale prezinta incluziuni virale intracelulare.
Poate rezulta necroza si ulcerarea severa a mucoasei.
In gastritele limfocitice, bazofile si eozinofile se observa acumularea anormala
a respectivelor celule inflamatorii in straturile mucoasei si lamin apropria.
In gastropatia chimica modificarile sunt proeminente in regiunea
prepilorica dar tind sa se extinda si la cea oxintica. Modificarile includ edemul
mucos, congestia, hiperplazia fibromusculara, hiperplazia foveolara.
In gastrita de iradiere au loc modificari degenerative in celulele epiteliale
si infiltrat cronic nespecific inflamator in lamina propria. Aceste modificari sunt
reversibile in citeva luni. Radiatiile intensive determina distrugerea ireversibila
a mucoasei, cu atrofia glandelor gastrice, eroziuni mucoase si hemoragie
capilara.
Gastrita ischemica prezinta eroziuni superficiale si rara ulcere profunde.
Modificarile inflamatorii sunt observate in contextul repararii ulcerelor. Ulcerele
ischemice sunt mai frecvent antrale si sunt de obicei inconjurate de eroziuni
multiple.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: boala Crohn,

gastrita atrofica, boala de reflux gastroesofagian.

Tratament
Daca un pacienti a fost tratat pentru infectia cu Helicobacter pylori trebuie
confirmata eradicarea. Aceasta este evaluata la 4 saptamini dupa inceperea
35
tratamentului. Eradicarea poate fi confirmata prin testul la ureaza si testul
antigenelor din scaun. Pacientii sunt urmariti prin endoscopie, de exemplu daca

36
este descoprita metaplazia acestia necesita supraveghere medicala atenta. Pentru
pacientii cu gastrita atrofica si/sau displazie endoscpia de supraveghere este
recomandata dupa 6 luni.

Prognostic.
Prognosticul este relationat in functie de cauza gastritei. Gastrita cronica
asociata cu Helicobacter pylori poate exista ca un proces asimptomatic pentru
intreaga viata a individului sau se poate manifesta prin simptome dispeptice
nespecifice sau prin complicatiile sale. Eradicarea determina vindecarea rapida a
infectiei cu disparitia infiltratului neutrofilic din mucoasa gastrica. Disparitia
componentei limfoide a gastritei poate necesita citeva luni dupa tratament.
Rezultatele studiilor de evaluare a evolutiei gastritei atrofice dupa
eradicarea bacteriei sunt variate. Studiile dupa ani de la eradicarea infectiei nu au
demonstrat reghresia atrofiei gastrice. Cursul clinic al bolii poate fi agravat cind
pacientii dezvolta complicatii cum sunt carcinomul gastric sau ulcerul peptic.
Gastrita cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza a limfomului
MALT. Pacientii cu gastrita atrofica cronica pot avea riscul de limfom 12-16 ori
fata de populatia generala de a dezvolta carcinomul gastric. Factorii de mediu
cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante pentru a determina terapia
indicata.

Cauze si factori de risc

Gastrita infectioasa:
-inhectia Helicobacter pylori-cauza cea mai comuna a gastritei cronice
-infectia cu Helicobacter heilmannii
- micobaterioza, sifilis, histoplasmoza, mucormicoza, blastomicoza,
anisakiaza, anisakidoza
37
-infectiile parazitice-specii de strogyloides, schistosomiaza, Diphylobithrium
latum
-infectii virale cu citomegalovirus si herpes simplex virus.

Gastritele noninfectioase:
-gastrita autoimnua, gastropatia uremica
-gastrita ghimica prin reflux biliar cronic sau consum de antiinflamatorii
nesteroidiene
-gastritele granuloamtoase cronice asociate cu boala Crohn, sarcoidoza, corpurile
straine, consumul de cocaina, gastrita granulomatoasa izolata, boala
granulomatoasa cronica a copilariei, granuloamele eozinofilice, granulomatoza
alergica si vasculita, granuloamele plasmocitare, noduli reumatoizi, amiloidoza
tumorala si granuloamele asociate cu carcinomul gastric, limfomul gastric
-gastrita de iradiere, gastrita ischemica, gastrita secundara medicamentelo

38
 Capitolul V
Prezentarea
cazurilor

SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE

SECŢIA:Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1 DATE DE

IDENTIFICARE
NUMELE:S PRENUME:R
VÂRSTĂ: 57 ani SEX: M
DOMICILIU:Târgovişte LOCALITATEA:Târgovişte
STRADA:Aleea Sinaia nr 12
JUDEŢUL:Dâmbociţa

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:10:44
2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:14 ORA:15:22
3.MOTIVELE INTERNĂRII: pirozis, insomnii, astenie, fatigabilitate, scădere
ponderală, dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrită Cronică în observare

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE

SITUAŢIA FAMILIALĂ:casatorit NR. COPII:3
SITUAŢIA SOCIALĂ:buna PROFESIA:inginer
CONDIŢII DE LOCUIT:bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME:S.A. ADRESA:Târgovişte TELEFON:
NUME:R.A. ADRESA:Târgovişte TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:-neagă boli infecţioase
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: apendicectomie la 13 ani
-PATOLOGICE
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:condiţii bune de viata

39
 EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme:
dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive. Pe baza
acestor probleme el este internat pe sectia boli interne
TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide şi umede
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabil, nedureros
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR- tonus muscular scăzut
APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace
prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi
expitaţiei
APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limitele vârstei, şocul apexian în
spaţiul V intecostal, pe linia medio-claviculară stângă, aria matităţii cardiace în
limite normale, zgomote cardiace ritmice
APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu mişcările
respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul drept. Ficat, căi
biliare, splină în limite normale
APARATUL UROGENITAL-micţiuni fiziologice, 4/zi
S.N.C. şi organe de simţ-în limite normale

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluţie glucoză 5%, 500 ml,
perfuzabil, Agocalmin 2 ml în perfuzie, Metoclopramid 2 ml în perfuzie
Zantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg per os
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltarea sângelui pentru examene de
laborator Efectuare de ecografie abdominala
Efectuare EKG
REGIM: se vor evita alimentele excesiv condimentate cu efect iritant asupra
mucoasei gastrice

40
 OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.65 m
GREUTATE: 65 kg
T.A.:150/90 mm/Hg
PULS:72 puls/min
TEMPERATURĂ:36,5 °C
RESPIRAŢIE:17 resp/min
VĂZ:bun
AUZ:bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA:Dependent:dispnee
2.A MÂNCA: Dependent:varsaturi
3.A ELIMINA: Dependent:constipatie
4.A SE MIŞCA:Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:nu poate dormi datorita durerilor
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergic
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normală
2.COMPORTAMENT:normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: nu are

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE:X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X
OCUPAŢII, LOISIRURI:Inginer
PARTICULARITĂŢI:nu are
PROBLEME SOCIALE:nu are

41
 INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE: de a mânca, de a elimina, de a respira, de a dormi

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1. INDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE:x
3. AGRAVARE:
4. DECES:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:Pacientul sa devina independet nevoilor fundamentale
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile
Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără
vărsături în următoarele ore.
Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare
cantitativ şi calitativ.
Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ şi calitativ în limite fiziologice
7-8 ore pe noapte.
Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pe toata perioada internarii pacientul a prezentat un comportament normal

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

În urma tratamenului stare pacientului se amelioreaza

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE

Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme:
dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive. Pe baza
acestor probleme el este internat pe sectia boli interne.La indicatia medicului am
adnimistrat urmatorul tratament: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluţie
glucoză 5%, 500 ml, perfuzabil, Agocalmin 2 ml în perfuzie, Metoclopramid 2
ml în perfuzieZantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg.Pacientul este externat
datorita aleliorarii durerilor

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

42
 Ziua de Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare
boală pacientului autonone delegate
10.02.2013 Disconfort, durere Pacientul să Asigur condiţii - la indicaţia În urma
abdominală prezinte o de microclimat, medicului tratamentului
diminuare a durerii cu salon curat, pregătesc corect insituit şi
în decurs de 2-3 zile aerisit şi recoltez sânge urmat durerile se
temperatură pentr diminuează
optimă examenele de treptat
evaluez laborator.
caracteristicile - administrez
durerii:debutul şi tratamentul
durata, recomandat
localizare, de medic: ser
iradiere, fiziologic,
intensitate şi Agocalmin,
caracter, factori Ranitidină,
care o Zantac,
declanşează sau Papaverină.
o agravează
11.02.2013 Greţuri,vărsături cu Pacientul să fie Supraveghez Administrez la Pacientul nu mai
conţinut alimentar echilibrat hidro- funcţiile vitale şi indicaţia prezintă
electrolitic, să vegetative şi le medicului: vărsături,numai o
prezinte o stare de notez în foaia de Metoclopramid, uşoară greaţă
bine, fără vărsături observaţie. 3cp/zi, vitamină
în următoarele ore. În următoarele C 3cp/zi,
zile menţin Glubifer 3 cp/zi
aceleaşi interveţii
autonome.

43
12.02.2013 Deficit de Pacientul să După încetarea Administrez Pacientul este
alimentaţie recâştige treptat vărsăturilor medicaţia alimentat per os
apetitul, să aibe o rehidratez prescrisă în cu alimentaţie
alimentaţie pacientul cu raport cu orarul hidrică,
corespunzătoare cantităţi mici de meselor: respectând
cantitativ şi lichide. Fac antiemetice regimul impus de
calitativ. bilanţul zilnic înainte de mese, boală
ingesta excreta. fermenţi
digestivi în
timpul meselor,
restul medicaţiei
postalimentar
13.02.2013 Tulburări ale Pacientul trebuie să Îi asigur La indicaţia Pacientul a
ritmului de somn prezinte un somn condiţiile optime medicului beneficiat de 7-8
cantitativ şi calitativ
de odihnă, administrez ore de somn
în limite fiziologiceînlăturând intramuscular 1 calitativ fără
7-8 ore pe noapte. stimulii externi fiolă treziri nocturne
auditivi, vizuali Fenobarbital,
ce ar putea observ efectul
perturba somnul. medicaţiei.
14.02.2013 dureri colicative în Pacientul să Planific un administrez În urma
regiunea epigastrică prezinte tegumente program de intramuscular 1 intervenţiilor
şi mucoase igienă adaptat la fiolă efectuate,
uscate.Evaluare la 2 starea fizică. Fenobarbital, pacientul
zile prezintă
tegumente curate

44
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA:Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2 DATE DE

IDENTIFICARE
NUMELE:P. PRENUME:S
VÂRSTĂ: 24 ani SEX:F
DOMICILIU:Gorgota LOCALITATEA:Răzvad
STRADA:Principală
JUDEŢUL:Dâmboviţa

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:12:22
2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:36
3.MOTIVELE INTERNĂRII: durere epigastrica violenta, greata, varsatura
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrită cronica în observare

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE

SITUAŢIA FAMILIALĂ:Necasatorit NR. COPII:-
SITUAŢIA SOCIALĂ:Buna PROFESIA:Studenta
CONDIŢII DE LOCUIT:Buna

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME:P.A ADRESA:Gorgota TELEFON:
NUME:P.C ADRESA: Gorgota TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:-neaga boli infectioase
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga
-PATOLOGICE
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:conditi bune de viata

45
 EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme:
durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme
este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament
TEGUMENTE ŞI MUCOASE-palide
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT-normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR-normotrof
APARATUL RESPIRATOR- cai respiratorii libere, respiratie normala, torace
normal conformat
APARATUL CARDIO-VASCULAR- in limite normale
APARATUL DIGESTIV- durere epigastrica violenta , greturi, varsaturi,
constipatie
APARATUL UROGENITAL-in limite normale
S.N.C. şi organe de simţ-in limite normale

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT: Controloc, omeran, metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltarea probelor de laborator: sange si
urina EKG
Endoscopie
Ecografie abdominala
REGIM: fara conserve, fara condimente

OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.56 m
GREUTATE:55 kg
T.A.:120/70 mm/Hg
PULS:70 puls/min
TEMPERATURĂ:36,8°C
RESPIRAŢIE:17 resp/min
VĂZ:bun
AUZ:bun

46
 NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA:Independent
2.A MÂNCA:Dependent: varsaturi , greturi, dureri epigastrice
3.A ELIMINA: Dependent: varsaturi, constipatie
4.A SE MIŞCA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: greata si varsaturile sunt factori ce
perturba somnul
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: lezarea mucoasei gastrice
10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergica

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normala
2.COMPORTAMENT:normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: studenta

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL:X URBAN:
OCUPAŢII, LOISIRURI:Studenta
PARTICULARITĂŢI:Studentă
PROBLEME SOCIALE:nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE: de a manca, de a elimina, de a evita pericolele

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1. INDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE:X
3. AGRAVARE:
4. DECES:

47
 OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa aibe toate nevoile indepenedente
OBIECTIVE SPECIFICE:
- diminuarea greturilor si varsaturilor
- combaterea diareei
-calmarea disconfortului abdominal
- pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta a prezentat un comportament normal pana in ziua a V-a cand a fugit din
spital

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

EKG, Ecografie abdominala

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE

Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme:
durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme
este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament.La indicatia
medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Controloc, omeran,
metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina. La 5 zile de la internare pacienta fuge
din spital din motive necunoscute

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR:X CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT:Fugită SALVARE

48
 Ziua de Problema Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare
boală pacientului autonone delegate
01.03.2013 - greata - diminuarea - asigur conditii ale pacientei si le - dupa
- varsaturi greturilor si de confort notez in foaia de administrarea
- dureri epigastrice varsaturilor fizic(salon aeisit,
observatie: analgezicului,
violente - evitarea lenjerie curata, TA 130/70mmHg pacienta
- crampe abdominale dezhidratarii temperatura Puls 69 p / min manifesta dureri
optima) TEMPERATURA: usor diminuate,
- asigur repaus 36,9 insa tranzitul
fizic si psihic Respiratie 16 intestinal nu a
r/min revenit la normal
- la indicatia
medicului
administrez
intravenos solutie
glucozata in care
adaug papaverina,
scobutil si
metoclopramid
02.03.2013 - somn perturbat - asigurarea unui - aigur - administrez - pacienta
- oboseala somn suficient alimentatia si tratamentul manifesta durere
- greata - disparitia hidratarea prescris de medic ameliorata
greturilor pacientei respectand
conform medicamentele,
regimului indicat doza, calea si ora
de medic de administrare
indicate de acesta

49
03.03.2013 -disconfort abdominal - calmarea - comunic cu tratamentul - dupa
disconfortului pacienta despre prescris tratament nu
abdominal durerile pe - observ mimica si mai prezinta
care le mai tegumentele dureri
resimte pacientei pe - si-a insusit
- evaluez parcursul corespunzator
durerea: durata tehnicilor cunostintele
,
intensitate
04.03.2013 -pacienta prezinta - pacienta sa isi - fac educatia - monitorizez - si-a insusit
stare de sanatate in insuseasca sanitara atat a functiile vitale si educatia sanitara
limite normale educatia sanitara pacientei cat si a le notez in foaia de corect
familiei observatie
05.03.2013 Fugită din spital Fugită din Fugită din Fugită din spital Fugită din
spital spital spital

50
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA: Boli Interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3 DATE DE

IDENTIFICARE
NUMELE:R. PRENUME:A
VÂRSTĂ:43 SEX:M
DOMICILIU:Pucioasa LOCALITATEA:Pucioasa
STRADA:Principală
JUDEŢUL:Dâmboviţa

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:08:56
2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:34
3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere
ponderală, astenie fizică, ameţeli, cefalee, insomnii
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Suspiciune de gastrita cronica

SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE

SITUAŢIA FAMILIALĂ:Casatorit NR. COPII:2
SITUAŢIA SOCIALĂ:buna PROFESIA:profesor
CONDIŢII DE LOCUIT:bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA

NUME:R.E ADRESA: Pucioasa TELEFON:
NUME:S.A ADRESA: Pucioasa TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE:-neaga boli infectioase in familie
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga
-PATOLOGICE :neaga
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:conditii bune de viata

51
 EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele
probleme greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere ponderală, astenie fizică,
ameţeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de
boli interne pentru investigatii si tratament
TEGUMENTE ŞI MUCOASE-palide
ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT-slab reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil
SISTEMUL MUSCULAR-in limite normale
APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace
prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi
expitaţiei
APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limitele normale, şocul apexian în
spaţiul V intecostal, pe linia medio-claviculară stângă
APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu mişcările
respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul stâng
APARATUL UROGENITAL-in limite normale
S.N.C. şi organe de simţ-in limite normale

PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml în perfuzie
Metoclopramid 2 ml în perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg per os
EXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltare de sange si urina pentru examenele de
laborator EKG
Ecografie abdominala
Rx pulmonar
REGIM fara prajeli, condimente

OBSERVARE INIŢIALĂ
SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.43 m
GREUTATE:56 kg
T.A.:130/70 mm/Hg
PULS:78 puls/min
TEMPERATURĂ:36.7°C
RESPIRAŢIE:22 resp/min
VĂZ:bun
AUZ:bun

52
 NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA:Dependent:dispnee
2.A MÂNCA: Dependent: senzaţia de greaţă şi vomă
3.A ELIMINA:Dependent: varsatura
4.A SE MIŞCA: Dependent: postură neadecvată datorată durerii
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:somn insuficient
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA:Independent
7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Independent
10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent
ALERGIC LA: nu este alergic

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normala
2.COMPORTAMENT:normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI” nu are

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X
OCUPAŢII, LOISIRURI:Profesor
PARTICULARITĂŢI:Nu are
PROBLEME SOCIALE:Nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE:de a manca, de a elimina, de a se misca, de a respira

POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE
1. INDECARE:
2. STABILIZARE, AMELIORARE:X
3. AGRAVARE:
4. DECES:

53
 OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa fie independanta fata de cele 14 nevoi
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile
Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără
vărsături în următoarele ore
Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare
cantitativ şi calitativ.
Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ şi calitativ în limite
fiziologice 7-8 ore pe noapte.
Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.

COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacientul prezinta un comportament normal

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

EKG, Ecografie abdominala, Rx pulmonar

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE

Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele
probleme greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere ponderală, astenie fizică,
ameţeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de
boli interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am
administrat tratamentul: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml în
perfuzie Metoclopramid 2 ml în perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidină .În urma
tratamentului si investigatiilor pacientul este esxternat pentru amelioarea
problemelor

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA:X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE

54
 Ziua de Problema pacientului Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare
boală autonone delegate
01.03.2013 Dureri colicative în Pacientul să Asigur Administrez În urma
epigastru neperiodice prezinte o pacientului tratamentul tratamentului
ce apar la 1-2ore diminuare a confort psihic şi recomandat de corect insituit şi
postprandial şi noaptea durerii în decurs fizic în perioada medic: ser urmat durerile se
de 2-3 zile dureroasă şi fiziologic, diminuează
postprandial Agocalmin, treptat.
Ranitidină,
02.03.2013 Greţuri,vărsături cu Pacientul să fie Supraveghez Administrez la Pacientul nu mai
conţinut alimentar echilibrat hidro- funcţiile vitale şi indicaţia prezintă
electrolitic, să vegetative şi le medicului: vărsături,numai o
prezinte o stare notez în foaia de Metoclopramid, uşoară greaţă
de bine, fără obsrvaţie. 3cp/zi, vitamină
vărsături în C 3cp/zi,
următoarele ore Glubifer 3 cp/zi.
03.03.2013 Astenie Pacientul să Aerisesc Administrez Pacientul
progresivă,paloarea recâştige treptat salonul înaintea medicaţia primeşte un
tegumentelor. apetitul, să aibe o fiecărei mese. prescrisă în regim hidro-
alimentaţie raport cu orarul lacto-zaharos
corespunzătoare meselor:
cantitativ şi antiemetice
calitativ înainte de mese,
fermenţi
digestivi în
timpul meselor
04.03.2013 Nelinişte, cefalee, Pacientul trebuie Îi asigur administrez Datorită
dureri epigastrice să prezinte un condiţiile optime intramuscular 1 medicaţiei
 somn cantitativ şi de odihnă, fiolă administrate
calitativ în limite înlăturând Fenobarbital, somnul a fost
fiziologice 7-8 stimulii externi observ efectul liniştit
ore pe noapte. auditivi, vizuali medicaţiei.
ce ar putea Menţin
perturba somnul intervenţiile cu
rol delegat şi
propriu
05.03.2013 Dureri colicative în Pacientul să Planific un Menţin În urma
regiunea epigastrică prezinte program de intervenţiile intervenţiilor
tegumente şi igienă adaptat la delegate efectuate,
mucoase uscate starea fizică pacientul
prezintă
tegumente şi
mucoase curate.
Obiectiv realizat.

54
 Capitolul VI
Prezentarea
tehnicilor

6.1 Recoltarea vărsăturilor

Definiţie:
Vărsătura – conţinut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecţiuni
digestive, dar întâlnit şi că un simptom în alte afecţiuni sau în sarcină.
Scop: explorator
Se fac examinări macroscopice, bacteriologice şi chimice pentru stabilirea
diagnosticului.
Materiale necesare:
- două tăviţe renale curate şi uscate;
- pahar cu soluţie aromată;
- muşama,traversă, prosop.
Pregătirea psihică a pacientului:
- va fii încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii
Pregătirea fizica:
- se aseaza şezând sau în decubit dorsal cu capul întors lateral
- se aseaza sub cap un prosop sau în jurul gâtului
Se protejează lenjeria de pat şi de corp cu o muşama sau traversa
Execuţie:
- se îndepărtează proteza dentară(dacă este cazul)
- i se oferă tăviţa renală sau este susţinută de asistenta medicală
- sprijină fruntea bolnavului
- i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura
 Îngrijirea ulterioară a pacientului :
- se şterge gura pacientului
- se îndepărtează materialele folosite
- se aseaza pacientul în poziţie comodă şi se acoperă
- se aeriseşte salonul
- se supraveghează pacientul în continuare
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:
- se completează buletinul de recolare
- se trimite produsul la laborator
Notarea în F.O.
- se notează aspectul macroscopic, cantitatea
- unele semne însoţitoare sau premergătoare ( cefalee, vertij, transpiraţii etc)

56
 6.2 Explorarea secreţie gastrice

În prezent secreţia gastrică a acidului clorhidric se explorează prin teste de

stimulare de o valoare superioară ca: teste cu analogi ai histaminei ( histalog), cu
pentagastrina sau cu insulină. În practică se utilizează cel mai frecvent testul cu
histamină.

Tubajul gastric cu histalog

Material necesar:
- acelaşi material că şi la tubajul gastric
- hisamina, romergan sau feniramin
- seringă de 20 ml
- acesterile pt injectarea excitantului şi antihistaminicului de sinteză
- 8-10 eprubete
Pregătirea psihică a pacientului :
-se anunţă pacientul că i se suspendă terapia medicamentoasă cu 24- 48 de
ore înainte de investigaţie
- bolnavul nu trebuie să mănânce şi să nu bea lichide, să nu fumeze cu 12
ore înainte şi nici în dimineaţa tehnicii
- se linişteşte bolnavul
- se pregăteşte în vederea cooperării lui în cursul tubajului
Pregătirea fizică a pacientului :
- este aceeasi ca şi la sondajul gastric
Executarea tehnicii:
- este la fel ca şi la sondajul gastric

57
 - asistenta are grijă ca sonda să ajungă în partea cea mai delicva a
stomacului ( este bine să fie controlată radiologic )
- după introducerea sondei , bolnavul este aşezat în decubit lateral stâng
- la capătul sondei se ataşează o seringă de 20 ml
- se extrage tot sucul gastric existent în momentul respectiv în stomac.
Acesta se colectează separat şi se notează volumul
- se continuă apoi extragerea secreţiei gastrice timp de o oră
- la terminarea extragerii bazale se injectează subcutan 0,5 mg histamină ,
după care se continuă aspiraţia sucului gastric
- timp de încă o oră se colectează secreţie gastrică în 4 probe separate , la
15 minute interval, obţinând încă patru eşantioane de suc gastric
- extragerea sondei se face după tehnica cunoscută
- toate probele obţinute se trimit la laborator etichetate.

58
 6.3 Gastroscopie

Gastroscopia – vizualizarea directă a mucoasei gastrice cu ajutorul unui

instrument numit gastrofibroscop. Azi se utilizează eso-gastro-duodeno-scopul.
Totodată există posibilitatea adaptării acestuia la camera video, cu urmărirea
imaginii obţinute pe un ecran tv.
Scop:
- diagnostic
- terapeutic
Materiale necesare :
- măşti sterile
- şorţuri de cauciuc
- comprese şi mănuşi sterile
- tăviţă renală
- pipe Guedel
- soluţii anestezice
- recipiente cu substanţe dezinfectante
- ochelari de protecţie
- medicamente : atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină
- seringă de 2 ml
- glicerină sterilă sau silicon pt lubrefierea gastroscopului
- periuţe citologice
- pensă pt prelevat biopsie şi pensă anatomică
- recipient cu formol pt ţesutul prelevat
- recipient şi soluţie pt testul ureazei,în vederea determinari prezentei
Helicobacterului pylori .

59
 Pregătirea psihică a pacientului :
- calmarea pacientului prin încurajare, prin comunicare
- asigara un climă calm de căldura umană
- îi explica efectele dezagreabile ale tehnicii rugandu-l , că printr-un efort
de voinţă să le depăşească, pt a putea cooperă în timpul examinării
Pregătirea fizica a pacientului :
- se anunţă pacientul să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţă zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei
- în seara zilei precedente se efctueaza o spălătură gastrică la pacientul la
care evacuarea stomacului este deficitară
- se administrează medicaţia recomandată de medic pt sedarea pacientului
sau pt prevenirea unor incidente
Participarea asisentei medicale la tehnică
- sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de
diazepam în seara precedentă şi dacă e nevoie şi în dimineaţă examinării
- înainte de începerea investigaţiei asistenta medicală face anestezia locală
cu spray sau se face badijoanrea locală cu soluţii de Novocaină 1%
- se aseaza pacientul pe masă de examinare în decubit lateral stâng , pe o
perniţă tare
-o asistenta vorbeşte cu pacientul , îl linişteşte, îi menţine capul în extensie
forţată, comunică cu acesta, îi susţine tăviţa renală, îl şterge la gura cu comprese
sterile
- o altă asistenta ajuta medicul la introducerea apăratului ungând
gastroscopul, prezentandu-i instrumentele.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
-este supravegheat încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat
- este transportat în salon
60
 - este supravegheat încă două ore urmarindu-se să nu mănânce să nu bea
- pacientul căruia i s-a recoltat biopsie, i se recomandă să nu consume
alimente fierbinţi
- dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac, acuză
dureri , la indicaţia medicului se întroduce sonda gastrică şi se elimină aerul şi
mucozităţile
- se efctueaza pacientului inhalaţii cu mentol , pt evitarea senzaţiilor
neplăcute în gât
Pregătirea produsului pt laborator
- se pregătesc fragmentele de ţesut şi mucoasă stomacală
- produsele prelevate , în vederea examinărilor histologice, se etichetează
şi se trimit urgent la laborator
- la serviciul endoscopie asistenta medicală analizează fragmentele de
ţesut în vederea determinării prezenţei Helicobacterului pylori
Reorganizarea locului de munca
- se aspiră soluţie Glutaralheida 2% sau CIDEX până când este curat
gastroscopul
- se spală bine interiorul şi exteriorul apăratului cu apă şi săpun apoi se
clăteşte bine
- interiorul fibrogastroscopului se spălă cu o perie care trebuie introdusă în
toate canalele , astfel încât acestea să fie irigate cu produs dezinfectant
- se periaza extremităţile endoscopului
- se şterge aparatul cu soluţie Glutaralheida sau CIDEX apoi se şterge cu
alcool sanitar 90 de grade
- se usucă bine
-fibrogastroscopul şi pensele bioptice se ung cu silicon pt a fii protejate
- se stochează tot materialul curat într-un dulap dezinfectat zilnic.

61
 Bibliografie

1. Borundel Corneliu - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed.

ALL, Bucureşti 1995

2 Titircă Lucreţia - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2003

3 Titircă Lucreţia - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed.

Medicală, Bucureşti 1998

4 Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale

acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala
Romaneasca.Bucuresti 2008

62