STOMACUL

Prof.dr. C.Zorila
 STOMACUL
 
• Segment al tubului digestiv care se întinde de
la cardia până la pilor care îl separă de
duoden.
• Are forma literei J- cu o lungime 25 cm şi o
capacitate 1-1,5 l.
• Stomacul prezintă două feţe:
• o faţă anterioară şi
• o faţă posterioară

Prof.dr. C.Zorila
 STOMACUL
• marea curbură
• mica curbură.
• Are 3 regiuni anatomice:
– fornixul,
– corpul gastric şi
– zona antropilorică.

Prof.dr. C.Zorila
Prof.dr. C.Zorila
 Structura peretelui gastric
• cuprinde 4 tunici:
• seroasă;
• musculară cu 3 straturi:
– extern longitudinal,
– mijlociu circular,
– intern oblic;
• submucoasă;
mucoasă

Prof.dr. C.Zorila
 Mucoasa gastrică
• epiteliu cilindric glandular cu glande tubuloase
• Glandele gastrice sunt notate în raport cu
regiunea stomacului.
– A. Glandele cardiale, (din zona cardială)secretă în
principal mucus;
– B.   Glandele fundice (din zona corpului gastric) secretă
în principal acid clorhidric;
– C.  Glandele pilorice, ocupă antrul gastric sau zona
antro-pilorică; ele secretă mucus şi pepsinogen II.

Prof.dr. C.Zorila
Stomac aspect macroscopic in
cavittea gastrica

Prof.dr. C.Zorila
Gl cardiala
Gl. fundica Gl pilorica
Prof.dr. C.Zorila
 Mucoasa gastrica antrala

Mucoasa gastrica

Prof.dr. C.Zorila
 Aspectul mucoasei gastrice

antral Prof.dr. C.Zorila fundica

Glandele fundice sau oxintice
• Contin 3 tipuri de celule:
1. celule secretante de mucus, situate de obicei
la gâtul glandei, înspre lumenul gastric;
2. celule parietale sau oxintice, din zona de
mijloc, răspândite printre celulele principale;
ele secretă HCl şi factor intrinsec;
3. celulele principale sau zimogene situate
profund, în fundul glandei, care secretă
pepsinogeni (I şi II).

Prof.dr. C.Zorila
 Celule parietale
 Receptorii gastrinici pentru Gastrina
(G)
·   Receptorii histaminici pentru
Histamină(H2)
· Receptorii muscarinici pentru
Acetilcolină(Ach)
Există şi receptori pentru
somatostatină, receptori Prof.dr. C.Zorila
prostaglandinici, βadrenergici
Celule endocrine sau
endocrin-like (enteroendocrine)
• Celule G,
• secretă gastrina
• sunt localizate mai ales antro-piloric, dispuse izolat sau
în mici grupuri de celule în porţiunea mijlocie şi profundă
a glandelor antrale pilorice.
• Celule D secretă somatostatina, sunt situate
alături de celulele G antral şi printre celulele
oxintice fundice;
• Celule ECL (enterocromafin-like) sunt distribuite
individual în glandele fundice, frecvent în contact
cu celulele parietale, secretând histamina.

Prof.dr. C.Zorila
 Celulele G
• Secreta gastrina,principalul hormon stimulant al secretiei
gastrice acide
• Se gasesc situate profund in glandele gastrice antrale uneori
si in pancreas
• In timpul stimularii parasimpatice se elibereaza de catre
fibrele vagale postganglionare gastrin- releasing peptide
• gastrin- releasing peptide ca si aminoacizii din antru
stimuleaza celulele G gastrina
• Gastrina stimuleaza secretia acida si de histamina
– celulele parietale pentru a secreta HCl
– celulele enterocromafine ca sa elibereze HISTAMINA

Prof.dr. C.Zorila
 Irigaţia stomacului

– Arterele provin din trunchiul celiac.

– Venele se varsă în vena splenică, vena
mezenterică superioară, care sunt
drenate în final în vena portă.

Prof.dr. C.Zorila
Prof.dr. C.Zorila
 Inervatia
• Inervaţia parasimpatică este din nervii vagi,
care au funcţie secretorie şi motorie
Fibrele postganglionare formează plexul
Meissner în submucoasă şi plexul Auerbach
în musculară.
• Inervaţia simpatică este reprezentată de
fibre eferente preganglionare, fibrele
postganglinare ajungând la stomac prin
plexurile periarteriale.
Prof.dr. C.Zorila
 Fiziologie
• Stomacul are în principal
– o funcţie secretorie, deoarece secretă
sucul gastric

– o funcţie motorie de umplere, amestec

şi evacuare a bolului alimentar

Prof.dr. C.Zorila
 Sucul gastric conţine:

• HCl secretat în concentraţie de 160 mmol de către

celulele parietale.
• Fiecare ion de H+ secretat este acompaniat de un ion
de Cl-. Pentru fiecare ion de H+ se eliberează în
circulaţia venoasă un ion de HCO3, ceea ce
constituie fluxul alcalin.
• Pepsina care este formată din pepsinogenul
secretat de celulele principale sub acţiunea HCl;
• Factorul Intrinsec (FI)este o glicoproteină secretată
de celulele parietale (oxintice).
• Mucusul
Prof.dr. C.Zorila
 Fiziologia celulară a secreţiei
gastrice
Secreţia acidă se realizează în celulele
parietale dispersate de-a lungul glandelor
fundice ale corpului şi fundului stomacului
Secretia acida este stimulata de
1.Stimulare vagala (Acetilcolina)
2. gastrina
3. Histamina

Prof.dr. C.Zorila
 Intracelular stimularea secreţiei
acide se face pe două căi:
• 1.Acetilcolina şi gastrina prin receptorii
specifici stimulează secreţia pe calea
fosfolipid-inozitol creşte Ca intracelular.
• 2.H2 receptorii interactionează pe calea
adenil-ciclazei  creşterea AMPc
intracelular.

Prof.dr. C.Zorila
 Membrana
apicala

calea fosfolipid-
inozitol

Ach Ca2
G + ATPaza
Na+/K +
H AMPc
2
calea adenil-ciclazei

Activarea pompei de protoni din membrana celulelor parietale

gastrice (ATPaza H+/K+ ) situată la nivelul membranei apicale
microvilozitare şi a aparatului tubulovezicular din celulele
gastrice parietale (oxintice).
Prof.dr. C.Zorila
 Pompa de protoni
• După transmiterea semnalelor pe aceste 2 căi
intracelulare secreţia de HCl se realizează în final
prin activarea pompei de protoni=H+/K+ -
ATPaza, situata in tubulo-vezicule, care aderă la
membrana apicală microvilozitara după stimulare.
• Această ATPază schimbă ionii de H+ pentru K+
prin membrana microvilozitara.
• Pentru fiecare proton (H+) secretat este generat
un ion de bicarbonat (HCO3¯) la polul bazal al
celulei, către circulaţia venoasă gastrică (flux
alcalin)
Prof.dr. C.Zorila
 Secreţia acidă
pompa de protoni

H+ H+ H2 O  Cl¯
K+ OH ¯ + CO2 --------------- HCO3¯
pol apical Anhidraza carbonică pol bazal

Prof.dr. C.Zorila
 Reglarea secreţiei gastrice
• Secreţia acidă este stimulată de gastrină şi fibrele vagale
postganglionare prin intermediul receptorilor colinergici
muscarinici ai celulelor parietale si de histamina.
• Acetilcolina este eliberată prin excitaţie vagală in timpul
fazei cefalice a secreţiei gastrice .
• Gastrina este secretată în faza gastrică de celule G din
antrul destins de bolul alimentar.
• Mucoasa gastrică conţine şi cantităţi mari de histamină
secretata de celulele enterocromafine .

Prof.dr. C.Zorila
 Reglarea secreţiei gastrice -
gastrina
• Gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al
secreţiei acide.
• Secreţia de gastrină este stimulată de neuropeptidul
eliberator de gastrina şi inhibată de somatostatina.
• Efectele gastrinei şi ale stimularii vagale asupra secreţiei
acide sunt corelate intim.
• Excitaţia vagală creşte secreţia gastrică acidă stimulând
colinergic (prin Ach) celulele parietale şi eliberarea de
gastrină în circulaţie.

Prof.dr. C.Zorila
 Reglarea secreţiei gastrice
histamina
• Histamina este secretată de mastocite,
situate în interstiţiu şi de celulele
enterocromafin-like (ECL) din glandele
gastrice .
• Histamina are rol in stimularea secreţiei
gastrice acide, acţionând pe celulele
parietale prin receptori specifici H2
histaminici.
Prof.dr. C.Zorila
 Factorii protectori ai mucoasei
gastrice:
• Stratul de mucus bogat in bicarbonaţi care
tapetează epiteliul si
• prostaglandinele
Secreţia de mucus
• Mucusul este format din glicoproteine cu structură
polimerică, capabile să absoarbă un volum de apă
de 40 de ori mai mare decât volumul propriu.
• Secreţia de mucus se prezintă în 2 forme: într-o
formă solubilă în sucul gastric şi într-o forma
gelatinoasă, insolubilă cu o grosime de 0,2 mm,
care acoperă suprafaţa mucoasă a stomacului
Prof.dr. C.Zorila
 Funcţiile mucusului:
• gel care tapetează mucoasa stomacului;
• barieră protectoare contra retrodifuziunii
ionilor H+;
• Secreţia de mucus este stimulată
• de stimularea colinergică.
• de iritarea mecanică sau chimică şi
• Secretina şi prostaglandinele (PGE2)

Prof.dr. C.Zorila
 Ionii de bicarbonat
• secretaţi de celulele gastrice epiteliale neparietale pătrund
în gelul de mucus, şi contribuie la creearea unui
microclimat cu un gradient substanţial faţă de ionii de
hidrogen
• Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată
• de calciu,
• de anumite prostaglandine din clase E si F,
• de agenţii colinergici,
• de dibutiril-guanozin monofosfatul ciclic ( dibutiril-
GMPc)
• Secretia de bicarbonat este inhibată de AINS (ex.
Aspirina), acetazolamida, agenţi alfa-adrenergici şi alcool
Prof.dr. C.Zorila
 Prostaglandinele
• Sunt abundente în mucoasa gastrică
• Prostaglandinele, în special cele din clasa E
stimulează secreţia de mucus gastric şi de
bicarbonaţi din mucoasa gastrică si duodenală
• Prostaglandinele participă la menţinerea fluxului
sanguin al mucoasei gastrice, scad rezistenţele
vasculare periferice, crescând fluxul local.
• Prostaglandinele inhibă secreţia acidă efect
citoprotector

Prof.dr. C.Zorila
Investigaţia secreţiei acide
Chimism gastric
– Secreţia acida bazală
– Secreţia stimulată
– stimulare cu histamina
• Test maximal Kay 0,04mg/kg corp
• Test submaximal Lambling 0,01mg/kg corp
Stimularea secreţiei acide cu pentagastrină
Dozarea gastrinemiei
Dozarea pepsinogenului

Prof.dr. C.Zorila
 Alte metode de investigare a
stomacului
• Examen radiologic pe gol
• Ex radiologic cu substanta de contrast –
pasaj baritat
• Endoscopie digestiva superioara
• Biopsia mucoasei gastrice
• Tomografie computerizata –extensia
tumorilor

Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITE
 
• Grup de afecţiuni caracterizate prin
inflamaţia mucoasei gastrice evidentiabilă
endoscopic si confirmată prin biopsia
mucoasei gastrice

Prof.dr. C.Zorila
 Clasificarea etiologică a gastritelor
(după L.Friedman, W.Paterson, Harrison ed XIV)

• Gastrite acute:
– Gastrita acutá cu Helicobacter Pylori
– Alte gastrite acute infectioase
» Bacteriene
» Helicobacter helmmanii
» Flegmonoasă
» Micobacteriană
» Luetică
– Virale
– Parazitare
– Fungică

Prof.dr. C.Zorila
 Gastrite cronice
Gastrita cronică atrofică Gastrite rare
• Tip A: autoimuna, • Gastrita limfocitară
predominent la nivelul
corpului gastric • Gastrita cu eozinofile
• Tip B: predominant • B.Crohn- granulomatoaza
antrala, asociata infectiei • Sarcoidoza
cu HP, exogena
• Tip AB
• Gastrita granulomatoasă
• Tip nedeterminat
izolată

Prof.dr. C.Zorila
 Etiologia Gastritelor
• Multifactorial etiology.
• Combined etiological factors are frequent in
single patients.
• Infection
Mainly helicobacter pylori playing an
important etiologic role in different types of
gastritis: acute, chronic, and chronic atrophic
with intestinal metaplasia.
• Autoimmunity
Diffuse corpus gastritis leading to atrophy,
hypergastrinemia and pernicious anaemia.
Prof.dr. C.Zorila
 Etiologia gastritelor
• Chemical
Bile, NSAID, alcohol.
• Radiation
• Allergic
Eosinophilic gastritis.
• Non-infectious granulomatous
Crohn, sarcoidosis, vasculitides.

Prof.dr. C.Zorila
Condiţii asociate cu
prezenta gastritei:
-alcool;
- substante corozive
- iradiere (la cei ce fac radioterapie)
- gastrită de stress;
- ciroză hepatica;
- operatii de stomac (rezectii).

Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITE ACUTE
• Gastritele acute au o evolutie tranzitorie
si apar intr-un context clinic
caracteristic.
• Diagnosticul de gastrita acuta se
realizeaza prin
• anamneza bolnavului
• examenul clinic,
• iar pt confirmare este nevoie si de
endoscopie.

Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITA ACUTA
FLEGMONOASĂ
• Gastrită bacteriană este cu potenţial letal, cei mai frecventi
germeni implicaţi fiind streptococii, stafilococii, specii de
proteus şi de Escherichia colli.
• Este o formă rară de gastrită infectioasă, cu infiltrarea peretelui
gastric, necroză tisulară si manifestári septice generalizate.
• Tabloul clinic este de abdomen acut, manifestari de septicemie.
• Tratament
• Antibiotice pe cale endovenoasa si reechilibrarea socului
• dacă nu ráspunde la tratament  gastrectomie totalá

Prof.dr. C.Zorila
 Leziuni ale mucoasei induse de
aspirină si alte
antiinflamatoare nesteroidiene.
• Administrarea aspirinei si a altor AINS este
asociată cu o frecvenţă crescută a ulcerului
gastric şi duodenal, putând provoca leziuni
erozive ale mucoasei prin toxicitate directă
asupra mucoasei gastrice cât si prin inhibarea
sintezei de prostaglandine protectoare in
mucoasa gastrica.
– Tip C chimica: AINS
Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita prin AINS
• Probabil este cea mai comuna cauza de gastrita
• Patogeneza: prin inhibiţia sintezei
prostaglandinelor mucoasei gastrice
• Prezentare clinica
– Cel mai adesea asimptomatice
– Ca simptome care complica o boala ulceroasa
– Anemie cronica feripriva

Prof.dr. C.Zorila
 Leziuni ale mucoasei gastrice
induse de alcoolul etilic

• prin actiune directă

• prin inhibiţia sintezei prostaglandinelor
scazand apărarea mucoasei gastrice
retrodifuziunea ionilor de H+gastrita
antrala

Prof.dr. C.Zorila
 Leziuni ale mucoasei gastrice
induse de ingestia substanţelor
corosive
• Aciziinecroză de coagulare escară
limitatá in profunzime
• Bazele tari necroză de lichefiere,
penetrează profund in pereţi, poate străbate
toate straturile perforatie, penetratie
gastrică.

Prof.dr. C.Zorila
 Aspecte endoscopice Sidney

°Gastrita eritemato-exudativá(catarala) – arii de eritem, edem congestie de

2-3cm diseminate pe mucoasa de aspect normal
°Gastrita hemoragicá - mucoasa prezintá sufuziuni hemoragice prin ruptura
vaselor din submucoasă.
°Gastrita corozivá – consecinţa ingestiei de substante caustice – la atingere
mucoasa prezintă grade variabile de edem, congestie, până la necroză, care
poate afecta mucoasa in profunzime.
°Gastrite infectioase – date de infectia cu diversi germeni-ex. Gastrita
flegmonoasă apare ca un exudat purulent care poate diseca peretele gastric
perforatie gastrică.
G. emfizematoasá- cu Clostridium perfringens
°Gastrita atrofică – mucoasa este platá, fárá pliuri, culoare palidá, gri-
murdar, se observá vascularizatia superficialá
°Gastrita hipertrofică – pliurile mucoasei sunt inalte>1cm şi groase de 3-
5mm, care se menţin la insuflaţie.
Prof.dr. C.Zorila
 Endoscopic Signs Associated
with Gastritis
• Rugal hyperplasia
• Edema
•
• Rugal atrophy
Erythema
• Hemorrhagic mucosa • Visibility of vascular
• Friability pattern
• Exudates • Intestinal metaplasia
• Erosions
• Bleeding spots
• Nodularity

Prof.dr. C.Zorila
 Eritem corp gastric

Eritem antral Prof.dr. C.Zorila Eritem + p hemoragice

   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  C.Zorila
Prof.dr.
GASTRITA EROZIVA

Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITA EROZIVA
ANTRALA DUPA AINS

Multiple small erosions or ulcers with predominance in the

antral region are characteristic.Gastric and duodenal
ulcers indistinguishable from those of acid peptic disease.
Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITA HEMORAGICA

  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  C.Zorila
Prof.dr.
Biopsia mucoasei gastrice

La biopsie apar grade variabile de inflamatie,

atrofie, metaplazie intestinală sau
 aspecte specifice in anumite boli (b. Crohn,
sarcoidoză etc)
Metaplazia intestinala reprezintă conversia
glandelor gastrice către un aspect
asemănător glandelor mucoasei intestinului
subtire, cu prezenţa de celule caliciforme
Prof.dr. C.Zorila
 Gastrite cronice
• Se caracterizeazá prin prezenta unui infiltrat
cronic inflamator in mucoasa gastricá, in
principal cu limfocite si plasmocite.
• Cele 2 forme majore de gastritá cronicá sunt:
• gastrita tip A sau autoimuná, localizatá
predominent la nivelul corpului gastric,
• gastrita tip B- asociatá cu infectia cu HP,
predominent antralá
• gastrita tip C chimica: AINS, reflux

Prof.dr. C.Zorila
 Gastropatia cronica de reflux
• Dupa gastrectomii (Bilroth I si
II), dupa colecistectomii
• Refluxul biliar distruge bariera
epiteliala
• Clinic
– Asimptomatice
– dureri postalimentare, senzatia de
saţietate precoce,
– Arsuri epigastrice
– Greturi
– Varsaturi bilioase

Prof.dr. C.Zorila
 Gastropatia cronica din s. de HTP

1. Mucosal and submucosal

vascular ectasia of the
stomach present in patients
with portal hypertension
2. A common finding in
cirrhotic patients
3. A frequent cause of chronic
blood loss in this group of
patients.
4. Preference for the corpus
and fornix Characteristic mosaic pattern
that has also been called the
Prof.dr. C.Zorila"snake skin pattern
 GASTRITA CRONICA
COROZIVA

GASTRITA CRONICA CU HEMORAGII MULTIPLE IN

NODULI SI MICI EROZIUNI GASTRITA CRONICA
SI HEMORAGII PERIFERICE ANTRALA
Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita antrala
• Previously designed
atrophic gastritis type B.
• More frequent in low
socioeconomic classes
and in populations with
higher incidence of gastric
cancer.
Increases with age
• Not associated with
hypergastrinemia.
Achlorhydria may be
present if the atrophy is
extended to the corpus
Prof.dr. C.Zorila
Infecţia cu Helicobacter Pylori
• HP este o bacterie spiralată şi ciliată, de 0.2-
0.5μm Gram negativă, microaerofilă
• Trăieşte în mucoasa gastrică, între celulele
epiteliale, profund între stratul de mucus
gelatinos şi suprafaţa apicală a celulelor
epiteliale.

Prof.dr. C.Zorila
 Epidemiologie
• Este distribuită pe tot globul-mai frecvent în
ţările în curs de dezvoltare
• Pâna la 64-95% din populaţia între 40 şi 50
ani este infectată
• Prevalenţa creşte cu vârsta, persoanele de
peste 60 de ani având rate de colonizare
aproximativ egale cu vârsta lor

Prof.dr. C.Zorila
Factori de risc pentru infecţia cu
HP
• Starea socio-economică – mediile sărace
• Apa contaminată
• Locuinţele aglomerate
• Comunităţile închise (mai multe persoane
împărţind patul în copilărie)
• Standard de igienă redus

Prof.dr. C.Zorila
HP este o bacterie spiralată şi ciliată, de 0.2-0.5μm Gram
negativă, microaerofilă.

Imag HP M E Imag HE MO
Prof.dr. C.Zorila
Metode de evidenţiere a infecţiei
cu HP
• METODE DIRECTE
• Metoda histologică -microscopică– direct pe
secţiuni de mucoasă recoltate endoscopic
• Cultură bacteriană-biopsiile plasate pe medii
speciale Mueller-Hinton, Columbia , agar,
• Testul rapid cu urează din materialul bioptic
gastric - se bazează pe faptul că HP posedă
urează, care scindează ureea in NH4 şi CO2

Prof.dr. C.Zorila
Metode de evidenţiere a infecţiei
cu HP
-  METODE INDIRECTE
• Teste serologice- HP este puternic antigenic şi se asociază
cu prezenţa în ser a unor Atc tip Ig.G si Ig A- poate fi
folosit ca test screening pentru diagnosticul infecţiei
folosind truse ELISA
• Testul respirator cu uree-C13sau C14 Se bazează pe
capacitatea HP de a produce ureaza.Este administrată per
os Uree marcată cu C13 şi sub influenţa ureazei, este
scindată în amoniu si CO2, care este absorbit in sânge şi
eliminat prin respiraţie. Se detectează cantitatea de CO2
marcat expirată la 30 minute.

Prof.dr. C.Zorila
Meoda histologică -microscopică
Aspect de imunohistochimie a gastritei cu HP

Prof.dr. C.Zorila
 Metoda histologică -microscopică

H. pylori colonized on the surface of regenerative

epithelium (Warthin-Starry's silver)
Prof.dr. C.Zorila
 GASTRITA ACUTÁ CU
HELICOBACTER PYLORI
• Debutul infectiei cu HP se poate manifesta cu o
gastrită acută asociată cu o crestere tranzitorie a
secretiei de acid gastric, urmată de hiperclorhidrie
pină la un an.
• Pacientii pot avea un uşor discomfort gastric, desi
majoritatea rămin asimptomatici.
• Gastrita acută cu HP este un precursor al Gastritei
cronice active.

Prof.dr. C.Zorila
Gastrita cronicá cu Helicobacter pylori tip B
• Morfopatologie
• Gradul anomaliilor histologice se corelează cu numărul
bacteriilor identificate histologic.
• Progresia gastritei cronica se insoteste de un număr mic de
microorganisme care colonizează mucoasa.
Leziunile mucoasei sunt:
aspect de Gastrita cronica activá la biopsie
1.  Infiltrarea mucoasei gastrice cu polimorfonucleare  
2. Agregate de foliculi limfoizi
3. Scăderea mucusului de pe suprafaţa celulelor epiteliale
gastrice

Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita antrala -
• increased visibility of the
vascular pattern and absense of
rugal folds
• Mucosal changes may not
always be so evident, but
become clear when
accompanied by intestinal
metaplasia.
• Antral atrophic gastritis is
frequently accompanied by
intestinal metaplasia seen in
these images as slightly
raised white-colored patches
that confluate and extend
proximally into the corpus
Prof.dr. C.Zorila
Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita cronică cu HP
• Afecteazá in principal antrul, dar la pacienţii
vârsnici poate fi afectat tot stomacul, intr-o
perioadá de 15-20 de ani
• Incidenţa gastritei cronice HP+ creşte cu vârsta
• poate conduce la gastritá atrofică multifocală,
atrofie gastrică şi metaplazie gastrică.
• Este de asemenea asociatá cu limfomul MALT,
fară a se cunoaşte veriga patogenică.

Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita cronică cu HP
• Clinica
• Simptomatologie dispeptică gastrică
nesistematizată:
– epigastralgii, greturi, vărsături
• !!Multe persoane infectate cu HP şi cu modificari
morfologice de gastrită nu au simptome clinice.
• Diagnostic pozitiv: evidentierea endoscopică a
gastritei + documentarea infectiei cu HP

Prof.dr. C.Zorila
 Tratament
Ce schemă de tratament va fi folosită?
• De prima linie triplă terapie (OAC sau OMC 7zile)
• Inhibitor pompă de protoni (IPP)+2 antibiotice de
tipul:
   Claritromicina 250-500mg x2/zi
     Nitroimidazoli (metronidazol 400mg x2 sau
tinidazol 500mg x2/zi)
     Amoxicilina 1000mgx2/ zi

Prof.dr. C.Zorila
Tratament de 7 zile10ZILE!

Prof.dr. C.Zorila
 Tratament

• quadrupla terapie constand din:

     1 g of amoxicilina x 2ori/zi,
     500 mg of metronidazole x 2ori/zi,
     20 mg of omeprazole x 2ori/zi si
     120 mg of bismuth subcitrate x 3ori/zi.
• Durata tratamentului este de 7-10 zile
• Daca testulul respirator cu C13 marcat este negativ
la 6 saptamani si 3 luni dupa tratament se
considera eradicarea infectiei cu H. pylori
Prof.dr. C.Zorila
 Tipul A de gastrita cronicá
(autoimună)
• Mai putin frecventA,
• afectează caracteristic corpul şi fundusul gastric,
cu respectarea relativă a antrului.
• Poate conduce la dezvoltarea anemiei pernicioase,
şi datorită prezenţei unor autoanticorpi anti-celule
parietale în serul acestor bolnavi s-a sugerat o
patogenie autoimuná.
•  

Prof.dr. C.Zorila
Gastrita cronicá (autoimună) tip A
sindromul de hipo- sau aclorhidrie gastrică
Modificári endoscopice de atrofie gastrică
Prezenta Atc anticelula parietală si anti-
factor intrinsec in ser
Nivel seric de gastrină crescut
Anemie pernicioasă (nivel scázut de vit B12)

Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita cronicá (autoimună) tip A
• The majority of patients are
asymptomatic.
Pernicious anemia.
Increased risk for gastric
cancer and carcinoid tumors.
• Atrophic gastritis with
increased visibility of the
vascular pattern and
absense of rugal folds.
• In advanced stages
accompanied by pernicious
anemia, hypergastrinemia,
low S-pepsinogen.
Mucosal biopsies are
mandatory (from antrum and
corpus ) Prof.dr. C.Zorila
Gastrita cronica autoimuna tip A
• Această formă apare la varsnici şi
• se poate asocia cu alte boli autoimune, cum
ar fi:
– tiroidita Hashimoto,
– sindromul Sjögren,
– boala Addison,
– vitiligo.
• constituie o leziune precanceroasă

Prof.dr. C.Zorila
 Gastrita atrofica autoimuna
• Treatment of the anemia
(IM vitamin B12) with
sustained therapy for
prevention of future
recurrence.
There is no consensus
regarding the endoscopic
surveillance to detect
gastric neoplasia

Prof.dr. C.Zorila