Esofagul : un conduct de 25 cm situat mediastinal posterior între faringe(Sfincter E sup.

şi stomac (SEI-sfincter esofagian inferior)Mucoasa are: epiteliu pavimentos stratificat,

1strat(lamina propria) subţire şi muscularis mucosae.Submucoasa are glande mucoase
ce drenează în lumen.Musculara groasă are 2 straturi: longitudinal extern şi circular
intern de muşchi neted numai în 1/3 inferioară,inervată de X(PS)-fibre din Nucleul
motor dorsal al n. X cu sinapse în plexul mienteric(Auerbach)Glande mucoase pot fi şi
în lamina propria (cardial). Adventiţia este acoperită inferior de peritoneul visceral. 1
Patologia esofagului cuprinde:adenocarcinomul esofagian,esofagita de reflux(BRGE) şi
alte esofagite(chimice,infecţioase),tulburări de motilitate(achalazia),obstrucţii şi atrezii(
la copii),esofag Barett(metaplazie intestinală a mucoasei esofagiene,risc de neoplasm)
Achalazia=relaxare incompletă a SEI+creştere de tonus SEI +lipsă peristaltică.
 Stomacul e porţiunea cea mai dilatată ,rezervor musculomucos care
produce sucul gastric.Are funcţii metabolice(B12),endocrine(ghrelina
gastrina,PYY, oxintomodulina,SS) Se află cu ficatul şi splina în etajul
supramezocolic, loja gastrică( deasupra mezocolonului transvers.)
Stomacul are forma variabilă cu vărsta,constituţia,umplere,contracţie,orto-clino,presă ab
dominală etc.Forma literei J ,paralel cu L1-L4.Ortotonic-ajunge la ombilic,hipertonic
deasupra ombilicului.Hipotonic are o porţiune ascendentă.Aton are o porţiune declivă,
căzută,dilatată.Hiperkinetic -contracţii vii şi incizuri mari(RX).Ptozat,bilocular poate fi
organic sau spastic.În repaos se lărgeşte mult,contractat se îngustează în toate sensurile.
 Stomacul are 2 pereţi,2margini,2 orificii.Pe curbura mică e incizura angulară,pe cea
mare incizura cardială(His) superior şi 2 incizuri inferior-incizura pilorică şi
duodenopilorică(spre D1).Porţiunea verticală este 2/3,cea orizontală 1/3.Zona cardială
are 3-4 cm ,fără limite , cu glande cardiale.Canalul piloric are 3-5cm separat de antru
Stomacul are 4 părţi anatomice,dar 3 histofiziologice-1.regiunea cardială ce are glande
omonime,2.pilorică şi 3. fundică(cea mai mare cu glande ce dau 85% din sucul gastric)
Are 4 tunici-mucoasa,submucoasa,musculara şi seroasa.Pliurile şi crestele sunt mai
mari spre ½ inferioară cu rol în umplere.În arii mamilare se deschid criptele sau foveole
glandelor tubulare simple sau ramificate.Epiteliul de suprafaţă e columnar,1 strat,mucos
cu glicoproteine anionice ale mucinei şi lacuri de bicarbonat în filmul mucos.(″vizibil“)
 Stomacul are 35 milioane de glande gastrice în zonele descrise(tabel.slide17)cardiale,
fundice şi antropilorice .Ele au orificii deschise la suprafaţa criptelor gastrice care
reprezintă invaginarea mucoasei pânâ la lamina propria sau musculara mucoasei.Epite-
liul mucoasei tapetează inclusiv criptele şi e cilindric,1strat mucinogen alcalin cu
lipide şi glicoproteine –barieră,gel hidrofob cu pH=7 la celulă şi =1 la lumen.Spre
lumen mucusul e mai solubil şi parţial digerat de pepsină,amestec cu hrana,reactiv.
În porţiunea verticală se produc majoritar procese secretorii,în cea orizontală mecanice
Stomacul gol are 18/7/0 cm,plin 25/12/8 cm,capacitate de 600-2000ml.Se proiectează
pe viu între spaţiul 5 i.c.şi vertebra L4.Cardia e pe T10,pilorul pe L1.Suprafaţa internă
are multe plici pe “gol″,arii gastrice ce au plici viloase ce trasează şanţuri cu
foveole(cripte) .Pe mica curbură se află Magenstrasse pentru cursul lichidelor.
Topografia mucoasei gastrice (regiuni)
Celulele mucoase(4-7zile) tapetează epiteliul, sunt şi intercalate cervical,
parietale în zona mijlocie şi superioară,principale predomină inferior.
Celulele stem sunt spre suprafaţă şi migrează multidirecţional.Histologii
descriu structura glandei: cripta(3-7glande fundice),istm,col şi bază
Prin mucoasă se absorb apă,săruri,etanol,liposolubile,aspirină,nitroglicerină.Sunt 6tipuri
de celule :la istm(segment scurt sub criptă)sunt celule1. stem,de replicare,nediferenţiate.
2.Cele mucoase migrează ascendent,la suprafaţă,altele descendent spre gât , fund(bază).
3.Celulele parietale sunt între4 celule mucoase(mucus solubil) şi stem.5 .Cele principale
secretă PG şi lipază sunt bazale.6Celule enteroendocrine sunt la diverse nivele înglandă.
Celulele endocrine(G,D,SEC,ECL,G,L)au granule citosolice nu apicale ci bazale
pentru exocitare interstiţială- bazolateral apoi sanguină.Sunt tip “open cell”, au chemo-
receptori apicali în microvili(pt.H+,PCO,AA,T◦)Celulele APUD(SEC)endocrine,secretă
->hormoni peptidici cu LMW(Se,CCK - tabel slide 21.Alcătuiesc sistem enteroendocrin
 Grelina este un hormon produs de endocrinocitele P/D1din fundusul gastric şi de
celulele epsilon din pancreas care împreună stimulează centrul foamei.Este un
agent orexigen si care scade consumul metabolic producănd îngrăşare.Nivelele
de ghrelină cresc înainte de prănzuri şi scad după. Ghrelina este considerată ca un
antagonist al leptinei(produsă de adipocite)care leptină induce saţietate şi creşterea
consumului energetic şi astfel promovează slăbirea.Crescănd apetitul Gh-relina
favorizează acumularea ţesutului abdominal şi visceral ,promovănd obezitatea şi
creşterea greutăţii corporale prin stimularea centrilor hipotalamici ai aportului. hranei
 Oxintomodulina apare şi din celule intestinale L,din preproglucagon.Glicentina este
un peptid cosecretat în proteoliza preproglucagonului în celulele L intestinale împreună
cu peptide GLP-1 şi GLP-2.Ultimele 2 stimulează secreţia de Insulină(incretine ca GIP)
inhibă secreţia de HCl şi golirea gastrică.Glicentina 69 se transforma în OXM şi GRPP
Celulele L(D,Jejun,ileum,colon) secretă şi peptid YY 3-36 care e anorexigenic
OAP 189= Oxintomodulina este un hormon cu 37 aa. produs de celule parietale,si L
din D,J,I.Secreţia sa e crescută imediat după masă semnalînd plinul gastric la centrii
hipotalamici. Creşte şi după by-pass gastric (stomac mic).Stimulează receptorii GLP-
avănd efecte like GLP-1:inhibă secreţia gastrică,↓evacuarea,scade apetitul,↓HCl,↓G
OXM. este un nou reglator al secretiei de HCl,eliberat de stomac şi intestin la
mamifere
Enumerarea factorilor endocrini secretaţi de celulele endocrine :20 mediatori
GASTRINA,SS,VIP,GLUCAGON,POLIPEPTID PANCREATIC/NPY/PYY;GRP,ENK
,OXINTOMODULINA;HISTAMINA(cel.EC-Like),enterochromafine-EC->serotonina
PYY este 10% din stomac+esofag,are 1-36 aa şi 3-36 aa,aparţine PP/NPY ,produs de
celulele L şi scade apetitul,scade ingestia de hrană,fiind activ pe nucleul
arcuat hipotalamic; Are homologie cu NPY şi PP inhibă motilitatea gastrică,pancreas
Cu CCK,Leptina,Obestatinul și Oxintomodulina ,Amylin induc saţietatea.Scade HCl.
Ghrelina are 28aa;sursă din celule P/D1 ale fundusului gastric şi epsilon în pancreas
Derivă din preproghrelina cu obestatinul .Ea stimulează foamea,aportul(GHR)central,
dar şi periferic pe terminaţiile nerv X scăzănd sensibilitatea la distensie(aport mare!)
Obestatinul are 23 aa izolat din stomac şi acţionează invers(scade aportul +motilitate.
De consultat paginile 10-14Generalităţi /Sistemul digestiv.Celulele enteroendocrine
se numeau ECL(dau Histamina)argentafine,argirofile,identificate prin TEM-17 tipuri
Durata de viaţă a celulelor enteroendocrine e 60-90 zile,parietale 150-200,mucoase
ale gătului glandei 6 zile înainte de a fi înlocuite de celule noi migrate de la istm.Cele
de suprafaţă au viaţa 3-5 zile.Celulele EEC produc hormoni digestivi şi substanţe
paracrine(SS,).Ele aparţin de sistemul neuroendocrin difuz.Unele aparţin de APUD.
Neurotensina provine din celule N(jejun)->motilitate.MOTILINA-celule M;alfa şi
Gamma-endorfine;Polypeptid pancreatic(36aa,antagonist CCK),reglator pancreas
COMPONENTA ANORGANICĂ. Teoria celor 2 componente-parietală acidă şi
Neparietală-alcalină.K provine din celulele oxintice prin ATP-aza Na/K şi este crescut.
Na este din alte celule, evoluează invers cu H.(slide 28).Cl este din celulele parietale
Volumul=3l.izoton cu plasma 150−160 mEq HCL şi17 mEq KCl. 99,5% apă.Tabel ce
include pepsina, lipaza şi alte enzime în proteinele totale
 Rolurile HCL (150 mmol/l)
• Asigură Ph-ul ce inhibă amilaza dar activează pepsina,lipaza.
• PGenul-> se activează în Pepsină(endopeptidază)prin protoni.
• Activarea proteinelor (acid-Proteine digerabile),pregătire pt.liză.
• Solubilizează nucleoproteinele şi colagenul.
• Fe-> activare prin reducere la Fe2+ ,absorbabil.
• Absorbția B12-> Haptocorrina salivară+B12 =complex” imun” la HCl;
• Proteine +produşii de digestie proteică+Fe->acţiune antianemică.
• Sterilizarea conţinutului gastric:OH-+HCl=H2O+Cl-(activ)
• Motilitate
• Ionizarea Acizilor Graşi din trigliceride ;
• Evacuarea gastro-duodenală(HCl+NaHCO3->NaCl+H2CO3)
• Reglare digestivă: HCl provoacă Secretina, CCK,Gastrina,GIP,foame.
• Co-eliberarea HCl cu factorul intrinsec(B12) este vitală.
• Ph-ul luminal,bazal e 4-6.La stimulare=2,sub 3,tot PGenul=>Pepsină
Sistemul tubulovezicular al celulelor parietale activate de gastrină sau
alţi acidosecretanţi presupune mecanisme de inserare şi dezinserare ale
pompelor H/K, Na/K cu fuziune membranară apicală sau bazală.
Secreţia de HCL=150-160 mmol/l în lumenul glandular.MCP->masa
celulelor parietale este = 2x109 Se remarcă bazal cotransportul triplu ca
la salivă Na/K/2Cl ce procură clor împreună cu antiportul HCO3/Cl.
Celula parietală fabrică apical cel mai tare acid,bazal cea mai tare bază
(mareea alcalină)+puţină apă metabolică.Apa din lumen vine osmotic
după HCL KCl

Ce
Stimularea celulei parietale directă(stănga) şi indirectă(dreapta) de cei
3 stimulatori şi de 2 inhibitori (SS şi PG)
Principalele proteine G
Bariera mucoasei gastrice normală-factori şi mediatori
 Factori de apărare şi agresiune a barierei mucoase gastrice
Defensivi(cresc rezistenţa naturală)
Mucusul gel(0,5mm) impermeabil la difuzia H şi
care menţine sub el un fluid cu pH alcalin(HCO3)
Sunt GP acide sau neutre din 3 tipuri de celule
Integritatea epiteliului mucoasei cilindric
unistratificat secretor de mucus şi de bicarbonat.
Mucusul are 95%apă,glicoproteine şi fosfolipide
Celulele epiteliale sunt importante prin jonc-
ţiunile intercelulare strănse şi STIMembranar ce
Asigură pH-ul intracelular şi sinteza de Na HCO3
Irigaţia vasculară a mucoasei(<)SM(plexuri)
e factor favorabil ca şi inervaţia vagală.
Bicarbonatul(NaHCO3)e compus alcalinizant cu
sursă celulară dar şi vasculară,reglat de PGE2
Hormoni digestivi protectori:PYY,Somatostatin
Secretina,GIP,EGF,Prostaglandine.
Iatrogeni,terapeutici:blocanţide pompă H+(IPP)
Inhibitori gastrină(Receptori CCKB);H2-blocanţi.
Inhibitori pentru receptori M3(Ach)=pirenzepin
Agresivi( agresează mecanismele )
Acidul clorhidric(HCl)
Pepsina ,lipazele acide
Sărurile biliare ce refluează prin pilor
Etanolul,Acidul acetic(oţet)şi alţi acizi
Cafeina,Nicotina,fumatul,condimente
Cafeina inhibă fosfodiesteraza,↑AMPc↑H/K
Helicobacter pylori,
SNS,Noradrenalina,Cortizolul,Stresul.
Inflamaţia cu mediatori locali:histamina.FA
Plachetar,leucotriene(LT4),tromboxani(TX)
Endoteline,alţi oxidanţi ce dau ischemie
Medicamente:aspirina,salicilaţi,AI
Nesteroidiene,orice antiinflamator
Toxice. Gastrina,X,Histamina,Insulina
• Mucinele gastrice:MUC1,MUC5,MUC6=GP cu GM mare
Secreţia de NaHCO3,alcalin=bariera mucoasei gastrice.
Celulele superficiale ale mucoasei gastrice secretă pe lângă mucină -> NaHCO3(activ)
E un transportor luminal antiport Cl/HCO3(AE1),anhidrază carbonică şi un transportor
bazal antiport Na/H(NHE).Se protejază suprafaţa epiteliului la foveole(cripte).La fel e
sinteza NaHCO3 la pancreas.La stomac gradientul de pH creat este de la 7(la suprafaţa
epiteliului) la < 2( lumen)Vezi slide 36 dreapta jos(NBC-cotransport Na/2HCO3 bazal.
Helicobacter pylori e o bacterie în formă de helix care intră în mucus şi
se ataşază la celule epiteliale,evită răspuns imun prin urează(CO2 , NH3)
mobilitate,toxine care dau inflamaţie gastrică,ulcer,cancer,limfom MALT
Helicobacter pylori
 Componentele organice în sucul gastric- proteinele-enzime.

Proteinele-enzime : ●Gelatinaza activă pe gelatină( > ca Pgenul)(ţesut conjunctiv)

●Pepsinogenul->pepsina (20% p).La pH->2-3.La pH <6 trece spontan de la 42500
la 35000;Este o endopeptidază pe aromatici Trip,Fenal,Tir.->la albumoze I,II,proteoze
(6aa)Precursor pt. 2 tipuri de PG I,II(vezi slide 61)PG I este în plasmă,creşte în UD
Secreţia sa e stimulată de nervul X→ ACH(M3)de pe celula principala-faza cefalică
HCl face PG->Ps dar aparitia pepsinei se produce şi prin reflex colinergic local pe
celulele principale.Secretina şi gastrina stimulează PG,(la eliberarea în D2 ) .La pH
de peste >5(6) nu mai este acţiune proteolitică în stomac,pepsina e blocată
●Lipaza gastrică(42kd,ph4,5-5,5 pe TG)are379aa-hidrolaza acidă, rezistă la
proteoliză;nu necesită colipază,e inhibată de acizi biliari.Este o triacilglicerollipaza.Rol
important la sugari.La adulţi are rol redus în digestia lipidelor.Rezultă DG +SCFA.
Secretată de celule principale.În insuficienţa pancreatică digeră mai bine ca lipaza
pancreatică,suplinind activitatea acesteia.Pasajul duodenal lipidic inhibă secreţia lipazei
gastrice pe cale umorală,prin intervenţia sanguină a GLP-1(celule intestinale L)
●Renina,presura-labferment acţionează pe lapte în 2 etape(vezi slide 66) ●Ureaza
descompune ureea în amoniac și apă care fixează H+ ●Anhidraza carbonică;●Lizozim
Celulele principale secreta PG(amestec de precursori)proteolitici.Sunt 8
PG, precursori pt .8 izoenzime endopeptidaze separate electroforetic.
Primii 5 PG rapizi(grupa I)apar in regiunile principale oxintice.Grupa II
apare ubicuitar în stomac dar şi în glandele duodenale Brunner
Reglarea secreției de PG.
Unele proteine alimentare(lactate->cazeina;gluten-grîu;zeina-porumb;hemoglobina din carne
sunt opioizi alimentari. Sunt EXORFINE =peptide biologic active ce apar prin hidroliza
gastrică şi duodenală,ca peptide scurte(3-10AA) care se absorb în sângele portal şi au felurite
Efecte:pe SNC:analgezie,apetit,comportament iar local modulează secreţia,motilitatea gastrică
şi metabolismul.(Opioizii endogeni sunt :enkefalinele,dinorfina A,rimorfina şi Endorfinele
Laptele este o sursă de molecule reglatoare,factori de creştere,hormoni,factori de eliberare
hormonală,imunoglobuline, dar şi 2 tipuri de peptide opioide biologic active:agonişti şi
antagonişti opioizi:β şi alfacazomorfine,lactorfine,serorfine.Receptori opioizi:mi,k,delta,zeta
epsilon,OFQ/N.Secvenţa caracteristică peptidică este:Tyr-Pro-Phe-Pro Gly sau Tyr-Gly-Gly-Phe.
1)Fosfocazeinogen solubil plus labferment->fosfoparacazeinat
2)fixarea de ioni de calciu cu rezultat un precipitat gel de
fosfoparacazeinat de calciu

1)fosfocazeinog>fosfopara
cazeinat;2)+calciu
 Proteine non- Enzimatice

• Proteine plasmatice: albumine

• Imunoglobuline A;M,G
• Ag ABO/tip secretor;
• Mucusul –MPZ,GP este secretat de 3-4 tipuri celulare şi cu HCO3 =componenta
preepitelială a barierei mucosale.Este din 4 zone: Celule :1) cardiale,2) superficiale
3)glandulare (2 tipuri).GlicoP în granule +PL+electroliti+apa alcătuiesc stratul –gel
de mucină care “ unge”HCL,pepsina,acizi biliari,etanol,noxe luminale exogene,etc.
80% sunt HC(GM)4 monomeri similari a 500kD(slide69).Menţinerea protecţiei
necesită sinteza ce înlocuie proteoliza posibilă prin enzime.100 ml mucus poate
neutraliza 4o ml HCl N/10 ;pepsina poate fi inactivată prin absorbţie în mucusul
alcalin care e reglat de vag(X),ACH,iritaţia fizică şi chimică a mucoasei prin chim
• În mucus şi la nivelul suprafeţei mucosale gastrice sunt intim asociate TFF(trefoil
factor family) adică peptide-trifoi rezistente la autodigestie,acidrezistente :TFF1
stabilizează structura GP,PSP(pancreatic spasmolitic polipeptid),HSP,HITF(slide 68)
• Factorul intrinsec este GP=42kDa,Complexul haptocorrina (R-B12) cedează
B12>- F.I.este VITAL . Secreţia sa este reglată ca secreţia de HCl,proteine gastrice .
Gastrona e o mucoproteina din sucul gastric ce inhibă secreția gastrică-mecanism ?
 Transportul şi absorbţia vitaminei B12.-rolul factorului intrinsec(IF)
Cobalamina este coenzimă pt. enzima numită homocisteină-metiltransfe-
rază.Etapele 1-8 arată soarta CBL alimentare.D-endocitoza FI-B12;Exo-
citarea din enterocit se face după cuplarea cu TCII.
 Factorul intrinsec Castle(IF) sau GIF(gastric)
E glicoproteină(45/48kDa) produsă de celulele parietale ale glandelor oxintice,fundice
Este necesar pentru absorbţia vitaminei B12 ca o a doua proteină transportoare.La om
este codificată de gena GIF.După intrarea în stomac cu alimentele de sursă animală
carne,peşte ,ouă(nu în vegetale),pepsina şi ph-ul acid eliberează cobalamina(B12) din
proteine şi vit.B12 devine liberă.Acum se leagă de haptocorrina(proteina R)salivară
( sau gastrică) ,formănd un complex ce va trece pilorul( ferit de pepsină) în Duoden.
Stomacul secretă FI care trece şi el pilorul singur .Complexul Haptocorrin-B12 în
Duoden este degradat de enzimele pancreatice şi B12 este iar liberă.Se va uni cu FI
formând complexul FIB12, care va ajunge la ileonul terminal unde este internalizat.
(Complexul va rezista atacului proteolitic divers şi absorbţiei aleatorii jejunale şi ileale).
În enterocit disociază de FI şi B12 se leagă de o a treia proteină, transcobalamina II.
Ea este necesară ieşirii din enterocitul ileal prin exocitoză,trece în circulaţia portă şi
apoi la ficat unde este stocată( 5 mg) sau eliminată biliar.Deficienţa de B12 se produce
în:1) boala Crohn,2)stază,3)diverticuloză,4)anemie pernicioasă,5)infecţii bacteriene,sau
6)gastrite atrofice(auto anticorpi anticelulă parietală sau antiFI.)Stimulatorii HCl sunt
activi şi pentru Factorul intrinsec.

l
În starea bazală(interdigestivă,)secreţia are un ritm
circadian(e minimă noaptea şi la 5-11- la trezire);maximul
e seara).Valoare în jur de 10-20ml /h suc gastric cu HCl
redus(2-3-5mEq/h-=DAB-BAO). O stare bazală precede
totdeauna o fază cefalică şi produce cel mult 10−15% din
cei 2L de suc gastric cu HCl.În faza interdigestivă nu
sunt decăt procese digestive minore.Ph-ul intragastric în
fazele interdigestive este între 3-7.
Reglarea secreţiei gastrice,cele trei faze(sinoptic)
 Fazele sunt separate artificial din cauza întrepătrunderii lor.Primele 2
sunt mai importante.Nervul X este central în faza cefalică dar este şi în
faza gastrică.(reflexele X-X)Gastrina e majoră în faza gastrică,dar X-ul
o stimulează şi-n faza cefalică parţial.Gastrina e şi- n faza intestinală.
 Faza cefalică produce 30%(35-50%) din HCl(Înainte de stomac)
Chemoreceptorii şi mecanoceptorii din cavităţile orală,nazală,limbă sunt stimulaţi de
Gusturi(6),mirosuri,văz,auz se produc reflexe condiţionate. Ingestia,Deglu
tiţia,masticaţia-reflexNecodiţionat .Amintire,discutie,gand(psihic)-reflexe
Aceşti stimuli acţionează:Cortex->Hipotalamus->Bulb(NmdX)->X->Ach-celP(rec M3)→HCl
Reflexe necondiţionate(orale):Alimente în CB(caile salivare)-X(NmdBulb)-PS-induc 4 căi:
1-X-ACH în glandele corp g-Masa Celulelor Parietale(M3-receptori.)HCl(efect direct)
2-X-ACH-glande corp g->a)M3-ECL-Histamina->(H2)celule P->secreţie de HCl prin stimulare
paracrină,prin lamina propria.b)din SNE(mediatiePACAP−ergica la celule ECL->His->HCl.
PACAP=pituitary ACyclase−activating polypeptid e hormon digestiv din familia Secretinei
3-În antru X->(SNE)neuroni postggl.->GRP la Celule G->Gastrina->cel P->HCl pe 2 căi a)
endocrina(sange) şi b)paracrina(gastrina)pecelule ECL ce dau Histamina->celuleP-indirect
4-În Corp și antru X-ul inhibă inhibitorul,celule D(SS ce inhiba Gastrina+HCL)HCl va creşte
În concluzie 30-50% din HCl apare pe stomacul gol!!.Experimentele Pavlov(pranzul fictiv)
Faza cefalică e nervoasa 90%-suc de apetit;La foame->centrul din Hipotalamusul lateral(feeding
Center) sau amigdala(Centri foamei)acţionează asupra nucleului X declanşând fază cefalică.
Hipoglicemia( indusă de Insulină)excită hipotalamusul +X ->celule ganglionare ale SNEnteric
care secretă Ach ce se fixează pe receptorii M3 ai celulei parietale şi dau IP3 şi DAG
Pavlov a studiat reflexele conditionate digestive.La 5−10 min .de la stimul apare secretia
gastrică mediată vagal. Prin vagotomie selectivă(corpul şi fundusul =oxintice) va dispare
faza cefalică.Emotiile,frica,durerea inhibă secreţia gastrică.Hipoglicemia,stresul,furia o cresc
Oamenii percep numai 10 tipuri de mirosuri clasificate dau reflexe
digestive(W1-W10)
Terminaţiile preggl.X fac sinapsa în SNE(plex submucos sau mienteric)
Fibrele f.scurte postggl.sunt colinergice (Ach) la celula parietala(M3)sus
dar au mediaţie PACAP−ergică la celula ECLvecină(ce dă histamina)
PACAP=peptid activator de AC pituitară= unitate SN/S.Enteroendocrin
Micul stomac Pavlov(msP) e o pungă fundică în legătură cu stomacul și
cu inervație X care reproduce ce e în stomac,reflex și umoral.Carnea
stimulează 1)reflex,sapid2)chimic prin albumoze și peptone(6aa)şi cu
3)gastrina eliberată de 6aa.Pîinea- stimul reflex dar gastrina≤.Laptele
(lipide)->slab stimul reflex+umoral ->eliberează GIP,VIP inhibitori-ulcer
 FAZA GASTRICĂ ->50-60%din riposta de HCL şi de secreţie
gastrică(1L din-2L)->durează până la 3- 4-5h şi este nervos/umorală
Intrarea bolului iniţiază 2 stimuli :1)distensia şi 2) PDP(produşi parţiali
de digestie proteică)ce dau ↑secreţia de HCL şi 3)un feedback inhibitor
1)Dilatare Stomac-Mecanoreceptorii din corp şi antru atacă 2 căi ner-
voase,distincte: A)reflexe vago-vagale (X-X),lungi.B)reflexe local,SNE
A)Reflexele X-X:Distensia->căi aferente X->nucleu(complex)Dmotor X
eferenţe X->Ach->HCl prin cele 4 căi vagale:1,2,3,4 din faza cefalică.
B)Reflexe locale:SNE (plex SM)-nPS->eliberare ACH ->secreţie de Hcl
2)PDP( AA, FENAL, TIR,Trip,PEPTONE)din antru->excită G=cells open−>G17
gastrin17 (celulele duodenale vor elibera G34!)->sănge−>cel P->HCl
Relaţia HCl->PG->Pepsină face proteoliza crescută :Acidalbumine ↑↑
albumoze I, II multe->peptone↑->AA->cel G->Gastrina↑->HCl(FBack+)
GA->ECL->HIS->cel P->HCL->PH scade<2(din cauza Fback-ului +)
3)Efect-Feedback-negativ; ph<2antral activeaza D-cells ->SS care –
inhibă cel G paracrin şi parietale(endo) HCl-ul scade, ph-ul mai ↑.
Celulele D sunt şi ele ca şi celulele G open-ph-sensitive-activate luminal.
• Gastrina e un peptid liniar sintetizat ca pre-pro-hormon ->clivare-
>familie de peptide cu capăt 4-5 AA identic(pentagastrina)bioactivă.Cei
5 AA sunt şi în CCK cu care Gastrina formeaza o familie.Receptorii sunt
comuni :CCK-B receptori.
Gastrina (5O-2OO pg/ml)are mai multe forme,2 majore G17(mică),şi G
34(big)-duodenală (din 101 aa ai precursorului.)G17 este mai activă,este
mai ales antrală(dar şi duodenală)Ambele sunt în plasmă.Celulele sunt G.
Celulele G antrale răspund la stimuli sanguini(bazal) dar şi luminali(open
type endocrine cell).Bazal este GRP-ul,luminal sunt aacizii şi peptidele.
Activatorii 1,2,3,4 sunt mai importanţi.
• Ph intragastric antral >2,5-3-> G17 este antrală(90%);G34=serică-2/3;
• Proteine- tampon->3(in stomac,duoden)(2)
• Peptidele,Aminoacizii(His,ser,ala,gli,lis,trip)peptone,AI,AII chim->G17
• Vag -GRP(1)celule G antrale elibereazăGastrina în sânge
• Distensia antrala,-SNE(4)
• Calciu în lumen şi Calciul în LIC
• Substanţa P şi PP
• Histamina(3)potenţează gastrina şi ACH.
• Noradrenalina, adrenalina, stresul, dopamina
• Săruri biliare, alcool,cofeina.Secreţia de gastrină e inhibată când ph-ul
antral e inferior de 3 şi total abolită când e inferior de 2.Când bolul se
amestecă cu suc gastric ,proteinele din bol neutralizează pH-ul .
INHIBITORI AI ELIBERARII GASTRINEI(pe celule G)
Somatostatina din antru, corp (celD)-paracrin este inhibitorul major
• Somatostatin( cel D corp)->cel P-> inhibă AC şi efectul His(paracrin)
•↓pH i.g antral->1,8-2,5-D(opencells)->G(paracrin);indirect-celD-SS->P
• HCl crescut( cu ph <1,8) lezează mucoasa şi nu mai creşte PG!
• Acţiunea este nu pe celula parietală ci pe eliberarea de gastrina(G)
• Acidul în duoden(H+) dă 1 reflex neural intramural receptori
senzitivi de ph duodenal ce inhibă X-X secreţia acidă.(reduce
stimularea vagală)
• Glucagonul şi GLP-2(33aa). Gastrona (glicoproteina din mucus)
• PGE1,2 inhibă HCl+Gastrina.
• GIP, VIP,,CCK,Calcitonina,Secretina.
• Reflexe inhibitoare antrofundice.
• Vagolitice, antagonişti de receptori gastrinici pe CCKB – proglumid
• Supradistensia gastrică ,cantitate mare de conţinutinhibă gastrina.
 EFECTE FIZIOLOGICE ALE GASTRINEI-3
sunt f.importante
1)Creşte secreţia HCl si de PG(receptori pe celule Parietale +principale)
• Creşte secreţia mucusului
2)Stimulează creşterea mucoasei gastrice IS,colon – efect trofic (ADN)
• Reglează sucul Pancreatic – ecbolic (cu enzime)ca CCK(rec.CCK-B)
• Creşte secreţia Factorului intrinsec.
• Creşte fluxul biliar
• Stimulează motilitatea digestivă (evacuarea gastrică) şi peristaltica;
• Reglarea insulinei(stimulează secreţia insulinei)
• Stimulează SEI (tonus), creşte fluxul sanguin splanhnic
3)Creşte eliberarea histaminei(celule ECL ).Cei cu HCl↓au Gastrina ↑
• În sindromul Zollinger-Ellison-gastrina e mult crescută->HCl la fel.
 HISTAMINA(decarboxilarea Histidinei)-reglată de
histaminază(inactivează H.-dezaminare oxidativă)
Surse:1 bazofile,2 mastocite,3 trombocite şi 4 celule ECL,subepiteliale.
• Mai ales din mucoasa fundică,adiacente celulelor parietale(paracrin)
Acţionează pe receptori H2 la organe,celule Paritale,principale(paracrin).
• Este eliberată de: AMP ciclic, Ca+2, ACH, gastrina etc.
• Potenţare=ecuaţia:(A+B)>(A)+(B)->stimuli cu efect sumat-> pt.HCl
• Mecanism de acţiune: H2 –> RCPGs –> AC –> 3,5 AMP –> PKA-HCl
Răspuns secretor de HCl proporţional cu Masa Celulelor parietale(Kay
• Blocanţii H2 tratează Ulcerul D: nizatidina =AXID;famotidina,etc.
• Efecte: creşte volumul secreţiei Gastrice, secreţia HCl (DAM,MAO)
• Creşte secreţia de pepsină, FI,dă Vasodilataţie în circulaţia gastrică.
MCP=1miliard(B) şi 900milioane(F);[H]≈a unei sol.HCl 0,17N-pH=0,87
 Mecanismele directe(pe celula parietală) şi indirecte(pe celula ECL) ale
stimulării gastrice prin gastrină,X(ACh),Histamină.Ele acţionează în
antru şi corpul gastric în fazele cefalică şi gastrică ale secreţiei.Histamina
e activă prin intermediul AMPc şi PKA,iar gastrina şi Ach prin Ca+ şi
DAG (mesageri secunzi) şi PKC.(proteinkinaza C)Imaginea este şi la 35
Faza intestinala a reglarii secretiei gastrice−prezentare SNE(Enteric
Nervous System),EES(enteroendocrin System),MALT(limfatic,imun)
 ROLUL SNE(Enteric Nervous System)-local
intrinsec(autonom)-minicreierul intestinal.Axa creier -intestin
SNS +SNPS+SNEcu neuroni senzitivi, motori, interneuroni-100milioane
Număr de neuroni =cu nr.neuroni din Măduva Sp. dispuşi în 5 plexuri:
2 principale:mienteric (între straturile musculare lg/circ)regleaza motilit
peristaltică.Este localizat de la esofagul proximal pânâ la rect.
Submucos(în tunicaSM) reglează funcţia secretorie,debit sanguin,absorb
Sunt ganglionare-activitate independentă dar şi modulată de PS şi OS.
Alte 3 plexuri conexe:1mucos,2muscular profund(strat circular)3.terţiar
• Plexurile mucos şi submucos închid reflexe secretorii și absorbţia.
Neuroni senzitivi (aferenţi)->5 variaţii luminale:1)distensie,chimic 2)pH,
3)osmoli,4)T°,5)Aacizi + interneuroni+ neuroni eferenţi secreto-motori
Răspunsuri reflexe locale preprogramate pt:imunitate,secreţie,motil,abs.
Input din creier, hipotalamus, bulb –>PS(vag).Bariera hemato-enterică.
Neurotransmiţători:ACH,NORadr,VIP, Enk, SS, SP, NO,serotonin,ATP
Neurotransmiţători ENS:ACH,NORA,EPI,DOPA,SER,HIS,GABA,GLI,GLU,ASP,NO,CO
Un neurotransmiţător este 1 mediator ce influenţează direct celula ţintă(neuron,celulă exocrină ,
endocrină).Un cotransmiţător contribuie la excitabilitatea celulei ţintă-tahikininele,dar acţionând
împreună cu un transmiţător primar-ACh.Un neuromodulator modulează efectul neurotransmiţă-
torului primar crescând sau scâzându-i efectul.
 Peptide
Neuroactiveintestin/creier:VIP,CCK8,S.P;NT,Metenkefalin;Secretina,LEUENK;GLU,INS,SS
Neurotransmiţători:Epinefrina,Dopamina,Serotonina,Histamina,GABA,Glicina,Glu,ASP,AchVIP
 Evacuarea gastrică este controlată de calitățile chimului duodenal-
soluțiile acide,grăsimile absorbabile,soluții hipotonice inhibă evacuarea
și secreția gastrică prinenterohormon GIP;secretină,CCK,Enteroglucagon
 FAZA INTESTINALĂ –când chimul e în duoden(D)
5 – 10 % din HCl total.Are 2 etape A)şiB)
A) cănd pHD>3- >influenţe stimulatoare mai puţin importante=HCl-5%,mai redus
• Mecanism predominent umoral declanşat de: 1) distensia D- gastrina D (10%) G34
+ HCL 2) AA, PP –>gastrinaD –>sănge –>celule P–>HCl; 3) AA, PPabsorbite –>
sange–> antru-> G antral –> celule P –> HCl; 4) peptonele, AA stimulează celule
intestinale endocrine “X” –> enterooxintina -> sange –> celule P –> HCl; 5)AA
absorbiţi în sânge acţionează direct pe celula parietală şi dau secreţia HCl
B) cănd pHD<3(2) – prin consumarea capacităţii de tamponare a chimului de
către duoden (bila, SP)predomină influenţe inhibitorii de protecţie antiacidă –
umorale:1,2,3 dar şi 4)reflexe enterogastrice inhibitorii(inhibitor secretor si pe
golirea gastrică) Mecanisme
1)Acidifierea Duodenală->eliberează Secretina(celule S)->scade HCl
2) pHD (<3-4) inhibă si gastrina Duodenală şi HCl
3) Grăsimile si produsi lipidici (MG, AGL cu > 10C) si solutiile hipertone, glucozate
declaşază eliberare de Enterogastrone din celule endocrine(slide
108):GIP;CCK,VIP,PYY,SS.Enterogastronele-scad secretia si motilitatea
stomacului,fiind eliberate de intestin.
4)Mecanismele sunt reflexe nervoase enterogastrice inhibitoriia)simpatic
piloroconstrictor) b)vagale –inhibă Nucleul X bulbar c) inhibă reflexe locale -SNE
Schema reglării fazei intestinale a secreției gastrice(3excitanți)
1gastrina,2enterooxintina,3aminoacizii absorbiți(în galben)
 MECANISME UMORALE INHIBITORII ÎN FAZA INTESTINALĂ
(enterogastrone)au loc în duoden și jejun participând la feedback−
SS (28AA)secretată de celule D gastrice inhibă HCl -2căi:A)DIRECTĂ
1)din corp, direct pe celula parietală ( paracrin)↓AC, ↓ PKA–>scade HCl
2)Inhibă în corpul g.efectul activator al ECLpe Celula parietală(paracrin)
Sursele SS pentru aceste căi sunt celule D″oxintice″(din corp g.)sau SS
antrală(mecanism endocrin).Mecanismul direct nu ″simte“ pH-ul luminal
El este sesizat numai antral de “celulele open D” antrale.Calea
B)INDIRECTĂ:este dublă paracrină.În corpul gastric celulele D dau
SS ce inhibă ECL (ce dau histamină).În antru celulele D antrale dau
SS ce inhibă Gastrina din celulele G antrale sau duodenale(care pe
cale sanguină,endocrină) ajunge la celula parietală gastrică.
-cuplul celula D->SS-Cel G->Gastrina în duoden dă 1 feed-back negativ
-SS e+ de Gastrină,Betaadrenergic ,CCK,Secretina,VIP;chim acid în D2
Glucagon like peptid 2(din Celule L ileale,colon)→sânge-> HCL scade
Soluțiile acide antrale inhibă secreția de histamină și gastrină
Hipertonia+acid. chimului –>Bulbogastrona(presupus)– >HCL scade.
Substanţa P(11 AA)este colocatar în SNE: cu ACh,Epi,Dopamină↓HCl
Oxintomodulina(celule L,gastrice,jejun) inhibă secreţia acidă gastrică.
Secretina 27 aa reduce secreţia HCl prin 3 mecanisme-1)eliberarea de
SS 2)Inhibarea gastrinei antrale şi 3)downreglarea secreţiei parietale de
H+.Chimul acid cu pH<4,5-5(HCl) intră-n D1stim cel.S ce dau secretina.
pH-ul chilului duoden poate↓spre 3,0eliberarea ei↑să↓HCl/↑NaHCO3
Prezenţa acizilor graşi luminali în D,J declanşază CCK şi GIP.GIP scade
secreţia acidă direct inhibând celula parietală şi indirect ,inhibând(nume)
secreţia antrală a gastrinei.CCK inhibă direct celula parietală.Este şi
un reflex nervos inhibitor gastric la HCl duodenal crescut.PGE2 este in-
hibitoare pe secreţia gastrică,prin inhibarea histaminei.Are receptor EP3
pe celula parietală,ECL şi G antrală(efecte indirecte inhibitoare).Alimen-
tele stagnează în stomac până când intestinul neutralizează chimul intrat.
CGRP-ul inhibă secreţia acidă gastrică şi pancreatică pe cale SS-Intestin
Oxintomodulina reduce secreţia acidă stimulată.NPY împreună cu VIP,
coexprimate în SNE reduce secreţia de fluid şi electroliţi.
Neurotensina (13 aa) în celule N şi SNE apare la lipide,GRP inhibă HCl
postprandial şi secreţia pancreatică. PACAP-ul stimulează eliberarea
histaminei în stomac şi a HCl(are 38 sau 27 aa).PYY are 36 aa,e reglat
de X,CCK,GRP,nutrienţi luminali inhibă secreţia acidă şi golirea gastrică
TRH-ul secretat în celule G scade secreţia HCl stimulată.VIP inhibăHCl.
Inhibiția centrală(stres→centrii hipotalamici ai foamei→X care scade SG